Connect with us

CONSILIUL UE

Heiko Maas, apel în ajunul președinției germane la Consiliul UE: Inamicii Europei nu vor avea nicio șansă dacă însuflețim solidaritatea și suveranitatea Europei

Published

on

© Auswärtiges Amt/ Twitter

Asumarea președinției Consiliului Uniunii Europene în momente de criză precum pandemia de coronavirus generează mari așteptări, iar aceste așteptări sunt valabile în special pentru Germania, cea mai mare economie a UE și țara care datorează Europei atât de mult din succesul său politic și economică, a declarat luni ministrul german de externe, Heiko Maas.

Într-un discurs susținut la reuniunea anuală a European Council on Foreign Relations, șeful diplomației germane a afirmat că țara sa, care preia la 1 iulie președinția semestrială a Consiliului UE, “nu vrea numai să se ridice la înălțimea acestor așteptări, ci să utilizeze această criză fără precedent pentru a pune în mișcare schimbări fără precedent la nivelul Uniunii Europene“.

Aceste schimbări sunt centrate pe două cuvinte care descriu întregul program al președinției germane: solidaritate și suveranitate“, a spus Maas, vorbind despre prioritățile președinției pe care Berlinul o va asuma peste două zile.

Programul și prioritățile președinției germane a Consiliului UE, care au fost prezentate atât în Bundestag de cancelarul Angela MErkel, cât și statelor membre ale UE în cadrul Consiliului Afaceri Generale, își propun, în principal, depășirea durabilă a crizei COVID-19 și redresarea economică și socială a Europei. De asemenea, programul de lucru al președinției germane pledează pentru mai multe principii ce vizează “o Europă mai puternică și mai inovatoare, o Europă echitabilă, o Europă durabilă, o Europa a securității și a valorilor comune, o Europă puternică în lume”. Cele trei priorități ale președinției germane vizează protecția climatică și tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, digitalizarea economiei și a societății, cu accent independență, suveranitate și reducere a dependenței exagerate de părți terțe, și o responsabilitate globală mai mare pentru Europa.

În continuare, Heiko Maas a vorbit despre cei doi piloni ai președinției germane, descriindu-i drept “două fețe aceleiași monede”.

Șeful diplomației germane a dat ca exemplu propunerea franco-germană care stă la baza planului de redresare propus de Comisia Europeană ca exemplu al solidarității și a atras atenția că “am risipi o oportunitate istorică dacă nu vom folosi această nouă eră în politica europeană pentru a ne consolida permanent uniunea“.

“Nu propunem crearea unui super stat european. Ceea ce ne propunem este să menținem Europa funcționând într-o lume în care echilibrul global se schimbă rapid și departe de Europa”, a mai spus el, vorbind despre nevoia vitală a inovației digitale și făcând trecerea la  “suveranitatea europeană”.

După ce la finalul săptămânii trecute a spus că nu vrea ca Europa să fie pionul celorlalți pe scena globală, subliniind că nici o eventuală înlocuire a lui Donald Trump la Casa Albă nu ar fi suficientă pentru o redresare a relațiilor transatlantice, Heiko Maas a dat asigurări cu suranitatea Europei nu înseamnă “izolarea europeană de securitatea americană”.

“Suveranitatea europeană, după cum o înțeleg, înseamnă că Europa poate acționa independent și poate decide să își adune resursele în zonele în care statele în mod individual și-au pierdut de mult capacitatea de a contura globalizarea în detrimentul marilor puteri”, a completat el, oferind ca exemple faptul că Europa importă din China și India aproape 90% din medicamentele considerate esențiale de către Organizația Mondială a Sănătății, precum și deficiențele din sectoarele energetice, logistice și de tehnologie a informației.

Referitor la relația transatlantică, Maas a spus că această este o prioritate pentru Germania și că Europa trebuie să se pregătească fie de o administrație Joe Biden, fie de o a doua administrație Donald Trump. De asemenea, șeful diplomației germane a spus Europa trebuie să vorbească cu singură voce în raport cu China și a subliniat că UE trebuie să se implice în sprijinirea regiunilor sărace ale lumii.

În finalul discursului său, ministrul de externe al Germaniei a subliniat că inamicii Europei nu au dispărut și a spus că aceștia nu au nicio șansă dacă Europa arată că “este mai mult decât o colecție de state naționale egoiste, care se ceartă”.

Nu vor avea nicio șansă dacă le arătăm că Europa este mai mult decât o colecție de state naționale egoiste, care se ceartă, dacă ne susținem credibil valorile noastre, cum ar fi statul de drept și democrația și dacă însuflețim două concepte: solidaritate și suveranitate. Dacă vom reuși în aceste obiective, această criză poate deveni momentul Europei în timp“, a conchis Heiko Maas.

Puteți citi, pe larg, despre președinția germană a Consiliului UE aici

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Președinția Germaniei la Consiliul UE susține aderarea României la Schengen: Prin cancelarul Angela Merkel, am avut deja idei concrete precum intrarea cu aeroporturile

Published

on

Președinția germană a Consiliului Uniunii Europene susține aderarea României la spațiul Schengen, a afirmat vineri ambasadorul Germaniei la București, Cord Meier-Klodt.

Germania a susținut întotdeauna România cu acest obiectiv și nu doar în termeni abstracți. În cursul acestui proces, am avut idei concrete prezentate de cancelarul Merkel, cum ar fi să începem cu intrarea aeroporturilor în Schengen” a spus Cord Meier-Klodt, răspunzând unei întrebări din partea CaleaEuropeană.ro, în cadrul conferinței de lansare a președinției Germaniei la Consiliul Uniunii Europene, organizată vineri la sediul Reprezentanței Comisiei Europene în România și la care a participat și ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu.

Nu am atins obiectivul încă (…), dar să lucrăm în acest sens. Susținem obiectivul“, a completat el, referindu-se și la dificultățile provocate de pandemie pentru libera circulație în interiorul UE.

De cealaltă parte, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat că ar fi “o mare realizare pentru spațiul Schengen ca România și Bulgaria să fie înăuntru, decât în afara sa”

 

Parlamentul European a solicitat statelor membre și Consiliului Uniunii Europene să ia măsurile necesare pentru a admite Bulgaria, România și Croația în spațiul Schengen, intr-o rezoluție adoptată vineri cu o largă majoritate de 520 voturi pentru, 86 împotrivă și 59 abțineri și care se referă la restabilirea rapidă și completă a liberei circulații transfrontaliere în urma crizei COVID-19.

Eurodeputații solicită, de asemenea, Consiliului și statelor membre să își intensifice eforturile în ceea ce privește integrarea spațiului Schengen și să ia măsurile necesare pentru a admite Bulgaria, România și Croația în spațiul Schengen“, se arată în comunicatul remis CaleaEuropeană.ro.

Cât privește admiterea Bulgariei, României și Croației în spațiul Schengen, apelul Parlamentului European reprezintă un mesaj politic ce se înscrie în linia declaraţiei comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, care a propus recent ca România, Bulgaria şi Croaţia să adere la Schengen, ca “măsură de actualizare şi consolidare a acestui spaţiu”.

Parlamentul European a dat undă verde încă din 2011 pentru aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen, poziție reafimată de-a lungul vremii de mai multe ori până la cel mai înalt nivel, atât în ceea ce privește Comisia Europeană, cât și legislativul european.

În ceea ce privește Croația, cel mai tânăr membru al Uniunii Europene, aceasta a primit undă verde din partea Comisiei Europene în luna octombrie a anului 2019 pentru aderarea la spațiul Schengen.

Decizia finală pentru aderarea deplină a unui stat membru la spaţiul Schengen necesită un vot în unanimitate al tuturor statelor membre ale Uniunii Europene în cadrul Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Președinția Germaniei la Consiliul UE susține aderarea României la Schengen: Prin cancelarul Angela Merkel, am avut deja idei concrete precum intrarea cu aeroporturile

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președinția germană a Consiliului Uniunii Europene susține aderarea României la spațiul Schengen, a afirmat vineri ambasadorul Germaniei la București, Cord Meier-Klodt.

Germania a susținut întotdeauna România cu acest obiectiv și nu doar în termeni abstracți. În cursul acestui proces, am avut idei concrete prezentate de cancelarul Merkel, cum ar fi să începem cu intrarea aeroporturilor în Schengen” a spus Cord Meier-Klodt, răspunzând unei întrebări din partea CaleaEuropeană.ro, în cadrul conferinței de lansare a președinției Germaniei la Consiliul Uniunii Europene, organizată vineri la sediul Reprezentanței Comisiei Europene în România și la care a participat și ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu.

Nu am atins obiectivul încă (…), dar să lucrăm în acest sens. Susținem obiectivul“, a completat el, referindu-se și la dificultățile provocate de pandemie pentru libera circulație în interiorul UE.

De cealaltă parte, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat că ar fi “o mare realizare pentru spațiul Schengen ca România și Bulgaria să fie înăuntru, decât în afara sa”

 

Parlamentul European a solicitat statelor membre și Consiliului Uniunii Europene să ia măsurile necesare pentru a admite Bulgaria, România și Croația în spațiul Schengen, intr-o rezoluție adoptată vineri cu o largă majoritate de 520 voturi pentru, 86 împotrivă și 59 abțineri și care se referă la restabilirea rapidă și completă a liberei circulații transfrontaliere în urma crizei COVID-19.

Eurodeputații solicită, de asemenea, Consiliului și statelor membre să își intensifice eforturile în ceea ce privește integrarea spațiului Schengen și să ia măsurile necesare pentru a admite Bulgaria, România și Croația în spațiul Schengen“, se arată în comunicatul remis CaleaEuropeană.ro.

Cât privește admiterea Bulgariei, României și Croației în spațiul Schengen, apelul Parlamentului European reprezintă un mesaj politic ce se înscrie în linia declaraţiei comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, care a propus recent ca România, Bulgaria şi Croaţia să adere la Schengen, ca “măsură de actualizare şi consolidare a acestui spaţiu”.

Parlamentul European a dat undă verde încă din 2011 pentru aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen, poziție reafimată de-a lungul vremii de mai multe ori până la cel mai înalt nivel, atât în ceea ce privește Comisia Europeană, cât și legislativul european.

În ceea ce privește Croația, cel mai tânăr membru al Uniunii Europene, aceasta a primit undă verde din partea Comisiei Europene în luna octombrie a anului 2019 pentru aderarea la spațiul Schengen.

Decizia finală pentru aderarea deplină a unui stat membru la spaţiul Schengen necesită un vot în unanimitate al tuturor statelor membre ale Uniunii Europene în cadrul Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen și Angela Merkel pun presiune pe liderii UE pentru un acord rapid de relansare: Această criză dictează viteza. Nu există o altă opțiune decât un acord în cursul verii

Published

on

© European Union 2020/ Source: EC Audiovisual

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi cancelarul german, Angela Merkel, au pus joi presiune pe liderii statelor membre ale Uniunii Europene pentru a ajunge rapid la un acord asupra planului de relansare al Uniunii Europene, compus din instrumentul de recuperare de 750 de miliarde de euro și din bugetul multianual de 1.100 de miliarde, care se va afla pe masa negocierilor la summitul extraordinar al liderilor europeni din 17-18 iulie.

”Există o imensă presiune a timpului, dar această criză este cea care dictează viteza. Fiecare zi contează şi, pentru a reuşi această sarcină gigantică, trebuie ca fiecare stat membru să privească dincolo de micile sale interese”, a afirmat Ursula von der Leyen, potrivit Agerpres, într-o videoconferinţă de presă comună cu Angela Merkel, în contextul în care Germania a preluat la 1 iulie preşedinţia semestrială a Consiliului UE.

De altfel, președinta Comisiei Europene a solicitat organizarea unei întâlniri, săptămâna viitoare, cu Angela Merkel și ceilalți lideri ai instituțiilor UE pentru a pregăti negocierile privind atingerea unui acord rapid pentru redresare, după ce șefa guvernului german se va adresa Parlamentului European. Șefa executivului european a declarat încă de zilele trecute, în ajunul președinției germane a Consiliului UE, că Europa are “un mare noroc” că Germania preia președinția Consiliului în această criză profundă din care Europa trebuie să iasă cu un acord pentru reconstrucție și relansare.

De cealaltă parte, cancelarul german și-a păstrat spiritul moderat, însă s-a alăturat fostului său partener politic în guvernul federal în a pune presiune pe omologii săi din Consiliul European. ”Ar fi bine să se ajungă la un acord în iulie. Dacă avem nevoie de mai mult timp, aceasta nu ar fi alegerea bună, dar ar trebui să continuăm să lucrăm”, a afirmat, la rândul său, Merkel.

Trebuie să ajungem la un acord în cursul verii, nu îmi pot imagina absolut deloc o altă opţiune”, a adăugat şefa executivului german.

Același front comun de unitate și presiune l-a afișat Angela Merkel și împreună cu Emmanuel Macron, luni, în cursul unei întâlniri pe care cei doi lideri au avut-o la Berlin. Într-o dovadă de unitate, liderii francez și german au subliniat că “Europa este viitorul nostru” și au avertizat că Europa nu se va putea ridica la nivelul provocării în absența unui plan de redresare.

Germania, stat membru fondator al Uniunii Europene, a preluat miercuri președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, într-un moment delicat pentru proiectul european, care se confruntă cu cea mai gravă criză din istoria sa – pandemia de coronavirus, având ca obiectiv consolidarea unei Europe puternice, solidare, dar și suverane în timpul celei mai profunde recesiuni economice după cel de-al Doilea Război Mondial.

Pentru cancelarul Angela Merkel, aceasta va fi ultima sa președinție la Consiliul UE, după cea din 2007 când a avut un rol decisiv în a debloca negocierile pentru Tratatul de la Lisabona. Mandatul pe care Germania și-l asumă de la 1 iulie echivalează cu moștenirea politică pe care Merkel, cel mai longeviv lider european în funcție, o va lăsa Europei într-un moment în care liderii săi politici negociază planul de relansare post-criză, iar primul test major va fi summit-ul extraordinar din 17-18 iulie de la Bruxelles. Într-un amplu interviu acordat presei europene în ajunul președinției germane, Merkel a enunțat prioritatea absolută a ultimei sale președinții la Consiliul UE:Pentru ca Europa să supraviețuiască, economia ei trebuie să supraviețuiască“.

Principalele piedici în calea unui acord sunt puse de grupul celor patru state frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia – care susțin o recuperare economică bazată mai mult pe credite, și nu pe subvenții, în condițiile în care marii beneficiari ai acestui plan de recuperare sunt țările din sud, prejudiciate de efectele crizei sanitare și socio-economice.

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din statele membre ale Uniunii Europene se vor reuni într-un Consiliu European extraordinar convocat de președintele instituției, Charles Michel, în perioada 17-18 iulie, pentru negocierile privind planul gigantic de 1.850 de miliarde de euro destinate relansării economiceun pachet propus de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen. Reuniunea, considerată crucială viitorul post-criză al Uniunii Europene, va fi prima întrunire în format fizic a liderilor UE de la izbucnirea pandemiei cu noul coronavirus și primul summit al UE în cursul președinției germane a Consiliului.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending