Connect with us

CONSILIUL UE

Heiko Maas, apel în ajunul președinției germane la Consiliul UE: Inamicii Europei nu vor avea nicio șansă dacă însuflețim solidaritatea și suveranitatea Europei

Published

on

© Auswärtiges Amt/ Twitter

Asumarea președinției Consiliului Uniunii Europene în momente de criză precum pandemia de coronavirus generează mari așteptări, iar aceste așteptări sunt valabile în special pentru Germania, cea mai mare economie a UE și țara care datorează Europei atât de mult din succesul său politic și economică, a declarat luni ministrul german de externe, Heiko Maas.

Într-un discurs susținut la reuniunea anuală a European Council on Foreign Relations, șeful diplomației germane a afirmat că țara sa, care preia la 1 iulie președinția semestrială a Consiliului UE, “nu vrea numai să se ridice la înălțimea acestor așteptări, ci să utilizeze această criză fără precedent pentru a pune în mișcare schimbări fără precedent la nivelul Uniunii Europene“.

Aceste schimbări sunt centrate pe două cuvinte care descriu întregul program al președinției germane: solidaritate și suveranitate“, a spus Maas, vorbind despre prioritățile președinției pe care Berlinul o va asuma peste două zile.

Programul și prioritățile președinției germane a Consiliului UE, care au fost prezentate atât în Bundestag de cancelarul Angela MErkel, cât și statelor membre ale UE în cadrul Consiliului Afaceri Generale, își propun, în principal, depășirea durabilă a crizei COVID-19 și redresarea economică și socială a Europei. De asemenea, programul de lucru al președinției germane pledează pentru mai multe principii ce vizează “o Europă mai puternică și mai inovatoare, o Europă echitabilă, o Europă durabilă, o Europa a securității și a valorilor comune, o Europă puternică în lume”. Cele trei priorități ale președinției germane vizează protecția climatică și tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, digitalizarea economiei și a societății, cu accent independență, suveranitate și reducere a dependenței exagerate de părți terțe, și o responsabilitate globală mai mare pentru Europa.

În continuare, Heiko Maas a vorbit despre cei doi piloni ai președinției germane, descriindu-i drept “două fețe aceleiași monede”.

Șeful diplomației germane a dat ca exemplu propunerea franco-germană care stă la baza planului de redresare propus de Comisia Europeană ca exemplu al solidarității și a atras atenția că “am risipi o oportunitate istorică dacă nu vom folosi această nouă eră în politica europeană pentru a ne consolida permanent uniunea“.

“Nu propunem crearea unui super stat european. Ceea ce ne propunem este să menținem Europa funcționând într-o lume în care echilibrul global se schimbă rapid și departe de Europa”, a mai spus el, vorbind despre nevoia vitală a inovației digitale și făcând trecerea la  “suveranitatea europeană”.

După ce la finalul săptămânii trecute a spus că nu vrea ca Europa să fie pionul celorlalți pe scena globală, subliniind că nici o eventuală înlocuire a lui Donald Trump la Casa Albă nu ar fi suficientă pentru o redresare a relațiilor transatlantice, Heiko Maas a dat asigurări cu suranitatea Europei nu înseamnă “izolarea europeană de securitatea americană”.

“Suveranitatea europeană, după cum o înțeleg, înseamnă că Europa poate acționa independent și poate decide să își adune resursele în zonele în care statele în mod individual și-au pierdut de mult capacitatea de a contura globalizarea în detrimentul marilor puteri”, a completat el, oferind ca exemple faptul că Europa importă din China și India aproape 90% din medicamentele considerate esențiale de către Organizația Mondială a Sănătății, precum și deficiențele din sectoarele energetice, logistice și de tehnologie a informației.

Referitor la relația transatlantică, Maas a spus că această este o prioritate pentru Germania și că Europa trebuie să se pregătească fie de o administrație Joe Biden, fie de o a doua administrație Donald Trump. De asemenea, șeful diplomației germane a spus Europa trebuie să vorbească cu singură voce în raport cu China și a subliniat că UE trebuie să se implice în sprijinirea regiunilor sărace ale lumii.

În finalul discursului său, ministrul de externe al Germaniei a subliniat că inamicii Europei nu au dispărut și a spus că aceștia nu au nicio șansă dacă Europa arată că “este mai mult decât o colecție de state naționale egoiste, care se ceartă”.

Nu vor avea nicio șansă dacă le arătăm că Europa este mai mult decât o colecție de state naționale egoiste, care se ceartă, dacă ne susținem credibil valorile noastre, cum ar fi statul de drept și democrația și dacă însuflețim două concepte: solidaritate și suveranitate. Dacă vom reuși în aceste obiective, această criză poate deveni momentul Europei în timp“, a conchis Heiko Maas.

Puteți citi, pe larg, despre președinția germană a Consiliului UE aici

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Consiliul UE aprobă României un sprijin financiar de 4,1 miliarde de euro, sub formă de împrumuturi din partea Uniunii Europene

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Consiliul Uniunii Europene a aprobat vineri un sprijin financiar în valoare de 87,4 miliarde de euro pentru 16 state membre, între care și România, sub forma unor împrumuturi din partea UE în cadrul SURE – un instrument temporar al UE destinat atenuării riscurilor de șomaj pe durata crizei generate de COVID-19, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. Din cele 87,4 miliarde de euro, România va beneficia de împrumuturi de 4,1 miliarde de euro.

Pentru a atrage cele 4,1 miliarde de euro fonduri din instrumentul SURE, România a trebuit să depună o garanţie de 393 de milioane de euro, conform unui memorandum adoptat de Guvern. Cele 4,1 miliarde de euro din acest instrument sunt distincte de cele 79,9 miliarde de euro obținute de România în urma acordului Consiliului European privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și referitor la instrumentul Next Generation EU.

Potrivit Consiliuui UE, sprijinul va ajuta statele membre să finanțeze creșterea drastică a cheltuielilor publice efectuate începând cu 1 februarie 2020, ca urmare a utilizării schemelor de șomaj tehnic și a unor măsuri similare de la nivel național, inclusiv pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă, precum și a cheltuielilor cu unele măsuri legate de sănătate întreprinse ca răspuns la pandemie.

SURE face parte dintr-o serie de trei plase de siguranță, în valoare de maximum 540 de miliarde de euro, asupra cărora s-a convenit în cadrul Eurogrupului la 9 aprilie 2020 și care au fost ulterior aprobate de liderii UE pentru a proteja lucrătorii, întreprinderile și entitățile suverane.

“SURE reprezintă o parte importantă a răspunsului nostru la provocările fără precedent generate de criza legată de COVID-19. Interesul considerabil al statelor membre în legătură cu acest instrument confirmă importanța și adevărata valoare adăugată a acestuia atât pentru lucrători, cât și pentru întreprinderi. Milioane de lucrători din întreaga UE vor beneficia de acest instrument. Iată un semnal clar că Europa este mai puternică atunci când acționează împreună”, a declarat, în context, Olaf Scholz, ministrul de finanțe al Germaniei, țara care asigură președinția Consiliului UE.

Sprijinul financiar din cadrul SURE este acordat statelor membre după cum urmează:

  • Belgia – 7,8 miliarde EUR
  • Bulgaria – 511 milioane EUR
  • Croația – 1 miliard EUR
  • Cipru – 479 milioane EUR
  • Republica Cehă – 2 miliarde EUR
  • Grecia – 2,7 miliarde EUR
  • Italia – 27,4 miliarde EUR
  • Letonia – 193 milioane EUR
  • Lituania – 602 milioane EUR
  • Malta – 244 milioane EUR
  • Polonia – 11,2 miliarde EUR
  • Portugalia – 5,9 miliarde EUR
  • România – 4,1 miliarde EUR
  • Slovacia – 631 milioane EUR
  • Slovenia – 1,1 miliarde EUR
  • Spania – 21,3 miliarde EUR

Și alte state membre pot încă să își prezinte cererile de asistență financiară. În cadrul acestui instrument al UE pot fi puse la dispoziție până la 100 de miliarde de euro.

Împrumuturile SURE sunt susținute de bugetul UE și de garanțiile furnizate de statele membre în funcție de ponderea lor corespunzătoare în venitul național brut al Uniunii, care se vor ridica la o valoare totală de 25 de miliarde de euro.

Au fost finalizate acordurile privind garanțiile cu Comisia.

Comisia va proceda, în numele UE, la strângerea de fonduri pe piețele internaționale de capital și le va oferi sub formă de împrumuturi de tip back-to-back statelor membre care au solicitat împrumuturile.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Președinția germană a Consiliului UE: Procedura privind încălcarea statului de drept în Polonia şi Ungaria va continua

Published

on

© European Union 2020

Preşedinţia germană a Consiliului Uniunii Europene a anunţat marţi că procedura UE privind încălcarea statului de drept în Polonia şi Ungaria va continua, după ce Comisia Europeană a indicat că niciuna dintre cele două ţări nu a făcut progrese suficiente, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

”Astăzi, pe baza rapoartelor extinse de la Comisie privind situaţia din Ungaria şi Polonia, am stabilit că nu sunt întrunite condiţiile pentru încetarea procedurii articolului 7 şi că această procedură va fi continuată”, a declarat ministrul german pentru afaceri europene Michael Roth, după o reuniune cu omologii săi din celelalte ţări membre ale UE desfăşurată la Bruxelles.

Polonia este vizată de procedura de activare a articolului 7 al Tratatului de la Lisabona, lansată în decembrie 2017 de Comisia Europeană în legătură cu temerile privind statul de drept. Aceeași procedură a fost activată și în cazul Ungariei, în anul 2018, de către Parlamentul European. Această procedură este declanşată atunci când se constată că într-o ţară membră există un risc de încălcare gravă a valorilor UE şi poate duce la sancţiuni împotriva ţării respective.

De la finalul lui 2015, între Comisia Europeană şi Polonia au apărut mai multe diferende legate de reformele iniţiate de guvernul conservator de la Varşovia. Bruxellesul acuză autorităţile poloneze de subminarea valorilor fundamentale europene. La 2 iulie 2018, Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement împotriva Poloniei, prin trimiterea unei scrisori de notificare oficială autorităţilor de la Varşovia, în legătură cu noua lege privind Curtea Supremă, şi le-a acordat autorităţilor poloneze un termen de 30 de zile pentru a răspunde. După cum justifica la acea vreme Comisia Europeană, schimbările iniţiate de Varşovia subminează principiul independenţei sistemului judiciar, inclusiv inamovibilitatea magistraţilor, şi în acest fel Polonia nu îşi respectă obligaţiile care îi revin potrivit Tratatului privind UE şi Cartei drepturilor fundamentale a UE.

În privinţa Ungariei, Comisia Europeană a trimis în iulie 2018 guvernului de la Budapesta o scrisoare de notificare prin care-l atenţiona că o lege nou adoptată privind azilul şi deportările contravine legislaţiei comunitare, inclusiv din cauza dispoziţiilor ce restrâng accesul migranţilor în zonele de tranzit de la graniţă sau califică drept infracţiuni acţiunile de ajutorare a migranţilor. Totuşi, guvernul ungar nu a dat curs solicitărilor acestei notificări.

Discuțiile de la nivel ministerial privind procedurile cuprinse la articolul 7 au avut loc în contextul în care Comisia Europeană este așteptată să publice primul său raport privind statul de drept, care vizează toate țările UE, și în condițiile unor dezbateri aprinse pentru condiționarea fondurilor europene de un astfel de mecanism de respectare a statului de drept.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Belarus: Miniștrii de externe din țările UE au amânat decizia sancțiunilor până la summitul liderilor europeni. România susține că “sancțiunile trebuie să intre în vigoare cât mai curând”

Published

on

© European Union 2020

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a subliniat luni că sancțiunile în ce privește situația din Blearus trebuie să intre în vigoare cât mai curând și a avertizat că orice întârziere în adoptarea acestora riscând să aducă cu sine evoluții nedorite.

Șeful diplomației române a participat la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE, precedată de o întrunire informală cu candidata opoziției Svetlana Tihanovskaia la alegerile din Belarus, și care a avut pe agendă relațiile externe ale UE, inclusiv situațiile din Belarus și din estul Mării Mediterane, relațiile UE-China și UE-Africa, precum și cazul Navalnîi.

Vorbind într-o conferință de presă după reuniune, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a spus că statele membre ale UE au discutat problema sancțiunilor în privința situației din Belarus, însă o decizie nu a putut fi convenită, nefiind întrunită unanimitatea.

“Deși există o voință clară pentru sancțiuni, nu a fost posibil să facem asta pentru că unanimitatea nu a fost întrunită. Problema va trebui discutată de șefii de stat sau de guvern la Consiliul European din această săptămână”, a spus Înaltul Reprezentant al UE, precizând însă că statele membre sunt ferme în decizia lor de a nu-l recunoaște pe Aleksandr Lukashenko drept președinte al Belarusului.

Sancțiunile împotriva regimului de la Minsk nu au fost adoptate din cauza opoziţiei Ciprului, un blocaj care provoacă tot mai multă iritare în alte capitale europene. Nicosia blochează măsurile – convenite luna trecută ca răspuns la frauda electorală şi reprimarea protestelor din Belarus – cerând noi acţiuni împotriva Turciei, pentru activităţile sale de explorare a zăcămintelor de gaz din Mediterana de Est. Cele două chestiuni nu sunt direct legate, dar Cipru argumentează că Uniunea Europeană trebuie să acţioneze similar când răspunde încălcării unor principii fundamentale. Potrivit Nicosiei, Ankara încalcă legea şi ameninţă suveranitatea Ciprului.

Joi și vineri, cei 27 de șefii de stat sau de guvern din UE se vor întruni la Bruxelles pentru un Consiliu European special consacrat relațiilor externe, îndeosebi situației din estul Mării Mediterane și a diferendului maritim între Grecia și Turcia și situației din Belarus. 

Bogdan Aurescu: Sancțiunile trebuie să intre în vigoare cât mai curând

În ce privește țara noastră,  “ministrul român a transmis solidaritatea României cu societatea civilă din Belarus, care își apără drepturile, în ciuda represiunilor. A subliniat că sancțiunile trebuie să intre în vigoare cât mai curând, în conformitate cu cele discutate și agreate la reuniunea Gymnich de la Berlin, orice întârziere în adoptarea acestora riscând să aducă cu sine evoluții nedorite“, se arată într-un comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro.

De asemenea, “ministrul Bogdan Aurescu a menționat sprijinul acordat deja de România pentru societatea civilă și mass-media independentă din Belarus și a subliniat necesitatea continuării asistenței UE pentru acestea. A informat asupra susținerii părții române pentru o misiune OSCE de facilitare a dialogului național. A reiterat prezentarea Declarației Comune de astăzi a Președinților României, Poloniei și Lituaniei privind Belarus, accentuând asupra nevoii unei susțineri de către UE prin elaborarea unui pachet de asistență economică pentru Belarus – astfel cum se propune în Declarația Comună“, mai arată sursa citată.

Înaintea reuniunii, a avut loc, la invitația Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate Josep Borrell, un mic dejun informal cu Svetlana Tihanovskaia, reprezentant de marcă al opoziției din Belarus. Cu această ocazie, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat îngrijorarea părții române cu privire la încălcarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale de către autorități. A arătat că Belarus trece printr-o perioadă de transformări pe calea modernizării și democratizării, iar această evoluție trebuie să se bucure de întreaga susținere a UE și a statelor membre. De asemenea, a exprimat susținerea pentru adoptarea sancțiunilor împotriva celor vinovați de fraudarea alegerilor și represiunea contra manifestanților pașnici. Totodată, a prezentat textul Declarației Comune a Președinților României, Poloniei și Lituaniei adoptată în această dimineață, care propune un pachet cuprinzător de asistență economică pentru un Belarus democratic din partea UE – o contribuție concretă și utilă la dezbaterea despre modalitățile de susținere a procesului de democratizare din Belarus.

În context, lidera opoziţiei belaruse Svetlana Tihanovskaia le-a cerut statelor membre ale Uniunii Europene să boicoteze financiar guvernul de la Minsk

În cadrul reuniunii, în intervenția sa la punctul “Afaceri curente”, ministrul Bogdan Aurescu a abordat mai întâi tensiunile din Mediterana de Est. Astfel, a reiterat apelul la detensionare și dezescaladare și a susținut eforturile diplomatice ale Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate Josep Borrell, ale Președintelui Consiliului European și ale Germaniei în scopul reluării dialogului direct. A pledat pentru o abordare echilibrată care să permită crearea spațiului politic pentru negocieri.

Citiți și România, scrisoare către Înaltul Reprezentant al UE privind otrăvirea lui Navalnîi. Bogdan Aurescu pledează pentru “eventuale sancțiuni” UE împotriva Rusiei

Referitor la relațiile UE-Rusia, șeful diplomației române a abordat cazul Navalnîi, ministrul Bogdan Aurescu evidențiind necesitatea ca UE să solicite Rusiei să-și asume responsabilitatea de a asigura o investigație imparțială, transparentă și cuprinzătoare a cazului și să coopereze deplin cu Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice. Ministrul Aurescu s-a alăturat celorlalți miniștri care au arătat că este util ca UE să adopte o poziție activă cu privire la acest subiect și să examineze posibilitatea de a adopta eventuale măsuri restrictive, dacă va fi necesar.

Miniștrii de externe europeni au dezbătut și alte subiecte de actualitate, precum situația din Liban, relațiile UE-China, situația din Hong Kong și situația din Venezuela.

Totodată, au avut discuții pe tema situației din Libia, a viitorului relațiilor Uniunea Europeană-Uniunea Africană și a evoluțiilor din Belarus.

În ceea ce privește Libia, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat importanța unității UE privind dosarul libian, pe toate componentele sale. România susține eforturile ONU și ale Germaniei de mediere în cadrul dosarului, ministrul Aurescu apreciind necesară folosirea ferestrei de oportunitate generate de acordul de încetare a focului, care reprezintă o etapă către trecerea spre discuții politice de substanță, de natură să ducă la o soluționare durabilă a conflictului.

Referitor la relațiile UE-Uniunea Africană, poziția părții române este în sensul încheierii unui Acord Post-Cotonou modern și ambițios. Este, de asemenea, necesară consolidarea și adaptarea strategiei de comunicare față de Africa, ținând cont de faptul că UE este cel mai mare donator pentru Africa.

În cadrul dejunului de lucru, miniștrii de externe au dezbătut relațiile UE cu vecinătatea sudică. Poziția părții române este că discuția pe acest subiect este oportună, la aniversarea a 25 de ani de la lansarea Procesului Barcelona, dar și în contextul adoptării Instrumentului de Dezvoltare și Cooperare Internațională (NDICI). De altfel, regiunea se confruntă cu provocări complexe, sprijinul UE fiind esențial. Viitorul relațiilor cu regiunea ar trebui să țină cont de cele mai urgente preocupări ale vecinătății sudice, instabilitatea și insecuritatea care afectează o serie de state ale regiunii având un impact negativ și asupra UE. De asemenea, identificarea modalităților de revitalizare a parteneriatului cu regiunea trebuie să ia în calcul impactul pandemiei de COVID-19, cu accent prioritar pe refacerea economiilor din vecinătatea sudică prin utilizarea mecanismelor și instrumentelor financiare existente.

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL EUROPEAN6 mins ago

Klaus Iohannis participă joi și vineri la Consiliului European: Autonomia strategică a UE trebuie construită pe baza unei piețe interne depline și funcționale

RUSIA18 mins ago

Fostul cancelar german Gerhard Schroeder consideră că suspendarea proiectului Nord Stream 2 nu are nicio legătură cu otrăvirea opozantului rus Aleksei Navalnîi

Cristian Bușoi41 mins ago

Cristian Bușoi, președintele Comisei pentru cercetare din PE, discuție cu Mariya Gabriel, comisarul european pentru inovare: Am reiterat dorința Parlamentului ca 4% din bugetul Orizont Europa să fie alocat EIT

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Prima confruntare Donald Trump – Joe Biden, 90 de minute haotice și de atacuri la persoană: “Nu e nimic deştept la tine, Joe”/ ”Mai taci, omule!”

ROMÂNIA13 hours ago

Studiu FMI dedicat Inițiativei celor Trei Mări: Decalaj de investiții în infrastructură de 1.150 de miliarde de euro între Europa de Est și cea Occidentală

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu: O democrație digitală pozitivă poate fi consolidată prin schimbul de bune practici și lecții învățate pentru combaterea dezinformării

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Ministrul german de externe atacă Rusia la ONU: Otrăvirea lui Aleksei Navalnîi trebuie să aibă consecințe. UE își rezervă dreptul de a impune sancțiuni

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu, mesaj la Adunarea Generală ONU: România rămâne preocupată de multitudinea de conflicte nerezolvate din regiunea Mării Negre

U.E.17 hours ago

Franța, Lituania și Letonia propun UE un plan de protejare a alegerilor în Europa împotriva atacurilor cibernetice

Cristian Bușoi17 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi: România dependentă de cărbune are nevoie de timp pentru a asigura securitatea energetică în vederea tranziției ecologice

SUA2 days ago

Alegeri prezidențiale SUA: Ambasadorul Adrian Zuckerman explică procedura de vot prin corespondență pentru cetățenii americani din România

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Uniunea Vamală: Comisia Europeană, nou plan de acțiune care să creeze condiții mai bune de funcționare, inovare și eficiență pentru vămile din UE

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu susține reducerea emisiilor de carbon în toate domeniile, dar cu condiția protejării locurilor de muncă în zonele afectate

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA2 weeks ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș2 weeks ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

Advertisement
Advertisement

Trending