Connect with us

RUSIA

Heiko Maas critică sancțiunile SUA împotriva Nord Stream 2 în presa rusă: Politica energetică a Europei este decisă în capitalele Europei și la Bruxelles

Published

on

© Auswartiges Amt/ Twitter

Șeful diplomației germane, Heiko Maas, a criticat marți, într-un interviu acordat presei ruse înaintea unei vizite la Moscova, sancțiunile aplicate de administrația SUA în raport cu gazoductul Nord Stream 2 care urmează să lege Rusia de Europa prin Germania.

Ministrul german, a cărui țară deține președinția rotativă a Consiliului UE, a fost întrebat care este poziția Berlinului privind decizia administrației SUA de a aplica sancțiuni extrateritoriale și cum afectează aceasta relațiile transatlantice.

Relațiile transatlantice datează de mai multe decenii în istoria noastră comună europeană cu SUA. Sunt construite pe temelii solide și nu au fost niciodată definite exclusiv de politica de zi cu zi. Dar, bineînțeles, poziția noastră ca guvern federal este clară în această problemă, și anume respingem sancțiunile extrateritoriale și am transmis în mod clar acest lucru administrației americane“, a spus Maas pentru Interfax, interviul fiind citat de Ministerul german de Externe.

Potrivit lui Maas, situația din jurul construirii gazoductului Nord Stream 2 reprezintă o problemă de suveranitate energetică europeană.

Aceasta este o problemă de suveranitate în special în politica noastră energetică și se referă și la crearea securității juridice pentru companiile noastre. La urma urmei, un lucru este clar, anume faptul că decidem politica energetică a Europei în capitalele Europei și împreună la Bruxelles. Noi decidem de unde ne primim energia“, a afirmat el.

Șeful diplomației germane efectuează marți o vizită în Rusia, la Moscova și la Sankt Petersburg, afirmând înaintea acesteia că relațiile germano-ruse sunt “prea importante pentru a fi lăsate la voia întâmplării”, mai ales că raporturile dintre Berlin și Moscova sunt marcate de “ape tulburi” de evoluțiile din ultimii ani.

Germania este însă aspru criticată de SUA pentru faptul că nu își crește contribuțiile financiare la apărarea comună în cadrul NATO, unde Rusia este privită ca o amenințare, iar în același timp Berlinul avansează în colaborarea energetică cu Rusia.

UE, Rusia și Germania au denunţat în mod repetat ingerinţa Statelor Unite în politica energetică europeană și în dezvoltarea economiei altor state. Recent, Germania a condamnat din nou intenția Statelor Unite de a aplica noi sancțiuni privind gazoductul Nord Stream 2 acuzând SUA de „ingerință în securitatea energetică europeană și în suveranitatea Uniunii Europene”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

RUSIA

Controlul armelor nucleare: Negocierile dintre SUA și Rusia privind prelungirea Tratatului New START au intrat în impas

Published

on

© European Union, 2019/Source: EC - Audiovisual Service

Discuțiile dintre SUA și Rusia privind controlul armelor nucleare au intrat în impas după ce negociatorul american de la vârf a afirmat că există „un acord de principiu” între Donald Trump și Vladimir Putin, o afirmație pe care Moscova a respins-o rapid ca fiind „iluzorie”, relatează AFP, preluat de Agerpres.

Marshall Billingslea, trimisul special al SUA pentru controlul armelor, a declarat că a zburat luni la Helsinki pentru a se întâlni cu viceministrul rus de externe, Serghei Ryabkov, înțelegând că ar putea exista o evoluție semnificativă în discuțiile cu privire la extinderea Tratatului New START, care limitează numărul de focoase strategice desfășurate de ambele părți și care expiră în februarie 2021.

„Credem că există un acord de principiu la cele mai înalte niveluri ale celor două guverne. De aceea mi-am întrerupt călătoria în Asia și am făcut o escală la Helsinki când rușii au sunat și au vrut să se așeze la masa discuțiilor”, a declarat Billingslea pentru un think-tank de la Washington, sugerând că ar fi existat un acord verbal informal între Donald Trump și Vladimir Putin.

El a adăugat că SUA condiționează extinderea Tratatului New START de o înghețare verificată a arsenalelor nucleare ale ambelor țări, inclusiv a focoaselor nestrategice (cu rază scurtă de acțiune sau „tactice”), însă această condiție a fost respinsă rapid de Moscova . „Rusia şi Statele Unite nu s-au pus de acord în privinţa îngheţării arsenalelor lor nucleare”, a scris pe Twitter misiunea permanentă a Rusiei la Viena.

Mai mult, Ministerul de Externe rus, citat de agenția RIA Novosti, a calificat afirmația lui Billingslea drept „iluzorie”. Ryabkov a spus că înghețarea este „inacceptabilă”, adăugând că Moscova nu va aproba prelungireaTratatului înainte de alegerile din SUA din 3 noiembrie.

„Dacă americanii trebuie să raporteze superiorilor despre vreun acord cu Federația Rusă înainte de alegerile lor, atunci nu vor primi acest lucru”, a precizat oficialul rus. 

Până recent, SUA au condiţionat semnarea unui nou acord cu Rusia în domeniul controlului armelor nucleare de participarea Chinei, pe care Washingtonul o acuză că dezvoltă în secret un arsenal nuclear de proporţii. După runda de consultări de la Viena, din iunie 2020, Statele Unite au declarat că sunt de acord să prelungească tratatul New START cu Rusia, dacă Moscova acceptă să supună unui control transparent armele care nu sunt acoperite în prezent de tratat.

New START – intrat în vigoare în 2010 şi care limitează numărul focoaselor nucleare operaţionale (instalate pe rachete, pe submarine şi bombardiere) la 1.550 pentru SUA şi Rusia – este ultimul pact major de dezarmare nucleară rămas în vigoare între cele două puteri.

Pe de altă parte, tensiunile în escaladare privind o nouă cursă a înarmărilor au prins contur după ce SUA și Rusia s-au retras din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare, încheiat în 1987 și care interzicea producerea armelor nucleare cu raze de acțiune cuprinse între 500 și 5.000 de km. SUA și NATO au acuzat Federația Rusă că noua sa rachetă SSC-8 este mobilă, ușor de transport, dificil de detectat și capabilă să lovească orice oraș european, în timp ce Moscova a spus că raza sa de acțiune este de 480 km, sub limita minimă de 500.

Un raport realizat anul acesta de Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace (SIPRI) arată că Tratatul New START privind reducerea armelor strategice a permis reducerea numărului total de focoase nucleare. Din 13.400 de astfel de arme la nivel mondial, SUA și Rusia dețin 90% (aproximativ 12.000), urmate fiind de China (320), Franța (290), Marea Britanie (215), Pakistan (160), India (150) și Israel (90).

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Armenia și Azerbaidjan, acord de încetare a focului în regiunea Nagorno-Karabah după negocieri maraton la Moscova

Published

on

© mid.ru

Armenia și Azerbaidjan au ajuns la un acord de încetare a focului începând cu amiaza zilei de 10 octombrie și intenționează să înceapă discuții „de fond” asupra regiunii separatiste Nagorno-Karabah, a declarat sâmbătă ministrul rus de externe Serghei Lavrov, după aproape două săptămâni de lupte acerbe pe teritoriul disputat, transmite AFP, preluat de Agerpres

Compromisul a avut loc la primele ore ale zilei de sâmbătă dimineață, după aproximativ 10 ore de discuții la Moscova între miniștrii de externe ai celor două țări.

Ostilitățile vor fi oprite de la prânz (08:00 GMT) sâmbătă, pentru a permite schimbul de prizonieri și recuperarea cadavrelor. În acest sens, șeful diplomației ruse a declarat că misiunea Crucii Roșii va acționa ca intermediar în operațiunea umanitară.

De asemenea, Armenia şi Azerbaidjanul au ajuns la o înţelegere să demareze „negocieri substanţiale” pentru o rezolvare paşnică a conflictului cu medierea copreşedinţilor Grupului de la Minsk al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), „parametrii specifici” ai punerii în aplicare a acordului de încetare a focului urmând să fie conveniţi ulterior, a mai anunțat Lavrov.

Coprezidat de Rusia, Statele Unite şi Franţa, Grupul de la Minsk este de la mijlocul anilor 1990 principalul mediator internaţional în acest conflict.

De la 27 septembrie, separatiştii armeni din autoproclamata republică Nagorno-Karabah, sprijiniţi de Armenia, şi forţele azere se înfruntă în această regiune muntoasă.

Bilanţul oficial a urcat vineri la peste 400 de morţi, dintre care 22 de civili armeni şi 31 azeri, însă numărul victimelor ar putea fi mult mai ridicat, fiecare tabără afirmând că a eliminat mii de soldaţi inamici.

Cele două ţări din Caucaz au o dispută de lungă durată asupra Nagorno-Karabah, regiune aflată pe teritoriul azer, dar populată majoritar de etnici armeni. Deşi în 1994 a fost încheiat un acord de încetare a focului, în mod frecvent Armenia şi Azerbaidjanul se acuză reciproc de atacuri în Nagorno-Karabah şi de-a lungul frontierei dintre ele.

Teritoriul este recunoscut internațional ca parte a Azerbaidjanului, dar de de facto țara nu mai deține controlul asupra regiunii din anul 1991. Etnicii armeni care alcătuiesc marea majoritate a populației resping autoritatea azeră și se autoguvernează, cu sprijinul Armeniei.

Conflictul reizbucnit în urmă cu două săptămâni a cauzat îngrijorarea Occidentului inclusiv pentru că ar putea spori instabilitatea în Caucazul de Sud, zonă ce serveşte drept coridor pentru conductele de ţiţei şi gaz către pieţele mondiale.

 

Continue Reading

RUSIA

Ministrul de externe rus Sergei Lavrov reclamă deteriorarea rapidă a relațiilor dintre Rusia și UE pe fondul cazului Navalnîi

Published

on

© MFA Russia/ Flickr

Relațiile dintre Rusia și Uniunea Europeană se deteriorează rapid, a declarat vineri ministrul de externe Sergei Lavrov, răspunzând la o întrebare cu privire la posibilele sancțiuni ale UE împotriva Moscovei pe fondul otrăvirii criticului de la Kremlin Aleksei Navalnîi, relatează Reuters, preluat de Agerpres. 

Într-o conferință de presă cu omologul său danez, de la Moscova, Lavrov a declarat că UE acționează ca judecător și juriu în cazul Navalnîi și că nu a împărtășit cu Moscova informații vitale care ar permite Rusiei să investigheze presupusa tentativă de asasinat petrecută pe teritoriul său, în contextul în care Consiliul European a solicitat joia trecută autorităților din Federația Rusă să coopereze pe deplin cu Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) pentru a asigura o anchetă internațională imparțială și pentru a-i aduce pe cei responsabili în fața justiției.

Ulterior, Germania, țară care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, și Franța au denunțat la 7 octombrie „implicarea și responsabilitatea” rusă în otrăvirea lui Aleksei Navalnîi, avertizând că vor propune măsuri concrete împotriva Rusiei, potrivit unui comunicat al miniștrilor de externe ai celor două țări, care susțin că „nicio explicaţie credibilă nu a fost oferită până acum de Rusia”.

În consecință, Franţa şi Germania ar urma să transmită partenerilor lor europeni propuneri de sancţiuni suplimentare împotriva persoanelor considerate „responsabile de această crimă şi de încălcarea normelor internaţionale, dat fiind funcţiile lor oficiale, precum şi o entitate ce participă la programul Noviciok”.

Ulterior, și Regatul Unit s-a alăturat Germaniei și Franței privind impunerea de sancțiuni împotriva celor responsabili de tenativa de asasinare a criticului de la Kremlin. 

Poziția Berlinului și Parisului, secondată de Londra, survine în contextul în care opozantul rus, Aleksei Navalnîi, le-a solicitat miercuri europenilor să meargă mai departe cu sancțiunile împotriva Rusiei și să interzică rămânerea pe teritoriul statelor membre ”oligarhilor şi a oficialilor importanţi” care formează „cercul restrâns” al preşedintelui Vladimir Putin.

De altfel, problema sancţiunilor împotriva Rusiei a fost relansată după anunţul de marţi al OIAC potrivit căruia o substanţă de tip Noviciok a fost găsită în organismul activistului rus.

Trei laboratoare europene stabiliseră deja că Navalnîi a fost victima unei otrăviri cu agent neurotoxic de genul celor produşi de cercetătorii militari din fosta Uniune Sovietică.

Ca o primă reacție, diplomația de la Moscova a criticat miercuri acuzaţiile „inacceptabile” ale Franţei şi Germaniei și au denunțat o încercare de șantaj prin amenințare din partea celor două mari state europene. Mai mult, șeful diplomației ruse a declarat în conferința de presă amintită că Germania a încălcat obligațiile sale internaționale prin eșecul de a împărtăși aceste informații.

Liderii europeni au decis că Consiliul European va reveni asupra acestei chestiuni la 15-16 octombrie 2020, între timp, Germania, prin vocea ministrului de externe Heiko Maas sublinia că în cazul Navalnîi este necesară o reacție internațională, iar chestiunea nu trebuie tratată ca un conflict germano-rus, făcând referire la presiunile internaționale de a aplica sancțiuni împotriva proiectului de gazoduct Nord-Stream 2.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală

Gheorghe Falcă56 seconds ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă, despre noul director român al Agenției Europene a Muncii: România a arătat că are oameni ce pot conduce instituții europene

EVENIMENTE2 mins ago

Ambasada Lituaniei în România și Centrul de Prevenire a Conflictelor și Early Warning au organizat, la București, o conferință privind viitorul Belarusului

Dragoș Pîslaru13 mins ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, la audierea lui Cosmin Boiangiu: Autoritatea Europeană a Muncii este pe mâini bune. Coordonarea în domeniul protecției sociale și al muncii este fundamentală

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Turcia va face toți pașii juridici și diplomatici necesari privind caricatura președintelui Erdogan din revista franceză Charlie Hebdo

Corina Crețu1 hour ago

Corina Crețu: Voi milita în Parlamentul European pentru a transforma garanția pentru copii în realitate, în România și în țările UE unde românii și-au întemeiat o familie

MAREA BRITANIE1 hour ago

Marea Britanie cere aliaților din NATO să fie solidari privind libertatea de exprimare în disputa Franța-Turcia

ROMÂNIA2 hours ago

Ambasadorul României la Paris: Vizita premierului Ludovic Orban, foarte importantă pentru relația bilaterală și evocatoare pentru multele lucruri care ne leagă

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Eurodeputatul Rareș Bogdan: Decizia Parlamentului European de a acorda Premiul Saharov 2020 opoziției democratice din Belarus insuflă curaj tuturor celor care luptă împotriva dictaturii

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

Liderul eurodeputaților români din PPE, Rareș Bogdan, apără interesele României privind tranziția verde a UE: Interesul național, exprimat de Klaus Iohannis, nu este negociabil

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

COVID-19: Majoritatea activităților Parlamentului European se vor desfășura la distanță și în noiembrie

Dragoș Pîslaru13 mins ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, la audierea lui Cosmin Boiangiu: Autoritatea Europeană a Muncii este pe mâini bune. Coordonarea în domeniul protecției sociale și al muncii este fundamentală

ROMÂNIA1 day ago

Ela Moraru, CEO Google România: Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală ar trebui să susțină și să promoveze continuarea studiilor de către femei în domeniul IT&C, fiind necesară această forță de muncă

ROMÂNIA1 day ago

Violeta Luca, Microsoft: Crearea CNTD vine într-un moment foarte bun, pe o bază în care digitalizarea s-a făcut într-un ritm accelerat, efectul de transformare fiind unul structural

ROMÂNIA1 day ago

Lansarea CNTD. Călin Bota, secretar de stat în cadrul MFE: Vom colabora foarte bine cu ADR și în perioada următoare vom găsi soluții astfel încât marile sisteme publice să poată fi digitalizate

ROMÂNIA1 day ago

Sabin Sărmaș, președinte ADR: Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală este un mic minister al transformării digitale a României, cu expertiză din mediul privat pentru instituțiile statului

Dacian Cioloș2 days ago

Dacian Cioloș a votat adaptarea Politicii Agricole Comune la nevoile de mediu și protecția, în premieră, a lucrătorilor sezonieri prin condiționarea plății subvenției către ferme de respectarea drepturilor muncitorilor

ROMÂNIA5 days ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Advertisement
Advertisement

Trending