Hillary Clinton, fostul secretar de stat în perioada primului mandat al fostului președintele Barack Obama și contracandidatul lui Donald Trump în cadrul alegerilor prezidențiale din anul 2016, a precizat că experința pe care Statele Unite le-au avut în perioada campaniei cu știrile care dezinformează a ajutat alegătorii din statele europene care au traversat o perioadă electorală ( Olanda, Franța, Germania) “să cântărească informațiile mai bine decât au făcut-o alegătorii americani”, informează Euobserver.
Aceasta a precizat pentru radioul olandez RTL Nieuws că Rusia a sprijinit în martie candidații olandezi care militau pentru o politică anti-imigraționistă și împotriva establishment-ului. În cele trei alegeri la care a făcut referire Clinton candidații anti-europeni au obținut rezultate optimiste, dar nu atât de bune pe cât s-ar fi așteptat.
Creștin-democrații Angelei Merkel și-au prelungit conducerea lor ca cea mai puternică forță din parlament, în ciuda unei scăderi de nouă procente față de lansarea lor din 2013, notează DW.
Social-democrații lui Martin Schulz au scăzut la 20%, cel mai rău rezultat al partidului în cadrul alegerilor din Germania postbelică.
Partidul populist de extrama dreaptă, Alternativa pentru Germania (AfD) a câștigat primele sale locuri în parlamentul federal, devenind și a treia putere a Bundestagului în acest proces.
Democrații FDP, partid ce militază pentru liberile afaceri s-au întors în Parlament, după ce au dispărut pentru prima oară de la război în ultimul scrutin electoral.
În cadrul alegerilor prezidențiale din Franța, Emmanuel Macron a reușit să o învingă pe contracandidata sa de extremă-dreapta, Marine Le Pen, cu un scor de 66,1%, contra 33,9%, procentul obținut de liderul Frontului Național.
După numarare a peste 94% din voturi, Partidul Popular pentru Libertate și Democrație a câștigat 33 de locuri în Parlament din 150, iar PVV-ul extremistului Geert Wilders 20 de mandate.
