Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

„Horizon Europe”, cel mai amplu program de cercetare și inovare derulat vreodată de UE și negociat de liderul delegației PSD în PE, Dan Nica, a fost votat cu o majoritate covârșitoare în plen. „Ne-am bucurat de majoritate în sânul tuturor grupurilor politice”

Published

on

Foto: Calea Europeană

Corespondență din Strasbourg

În această săptămână are loc la Strasbourg ultima sesiune plenară din legislatura 2014-2019, iar europarlamentarii și înalții oficiali ai Parlamentului European se întâlnesc pentru ultima dată în perioada 15-18 aprilie, înaite de noile alegeri europene din 23-26 mai.

Astăzi s-a votat în plen cu o majoritaate covârșitoare programul de cercetare „Horizon Europe”care va fi lansat anul viitor, dosar finalizat în timpul președinției române a Consiliului Uniunii Europene, al cărui raportor a fost președintele delegației PSD din Parlamentului European, membru S&D Dan Nica.

578 de voturi pentru, 40 împotrivă și 41 abțineri

„Am avut astăzi o majoritate covârșitoare, cel mai important lucru este ca ne-am bucurat de majoritate în sânul tuturor grupurilor politice, un semn foarte important. Vreau să subliniez că am terminat negocierile foarte repede in mai puțin de 10 luni, am muncit din greu și am lucrat mult cu echipele noastre tehnice, rezultatul a fost unul pozitiv și suntem foarte mulțumiți.”, a declarat Dan Nica în timpul conferinței de presă.

Orizont 2020 este cel mai amplu program de cercetare și inovare derulat vreodată de UE. Acesta va duce la mai multe inovații capitale, descoperiri și premiere mondiale, aducând ideile mărețe din laboratoare pe piață.

Orizont 2020 beneficiază de susținerea politică a liderilor europeni și a deputaților în Parlamentul European, care au convenit că investițiile în cercetare și inovare sunt esențiale pentru viitorul Europei, plasându-le în centrul Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Orizont 2020 contribuie la realizarea acestui obiectiv, îmbinând cercetarea și inovarea și punând accentul pe trei domenii-cheie: excelența științifică, poziția de lider în sectorul industrial și provocările societale. Scopul este de a asigura capacitatea Europei de a produce o știință și tehnologie de clasă mondială, care să stimuleze creșterea economică.

Citiți și: VIDEO INTERVIU Liderul delegației PSD în Parlamentul European, Dan Nica: Contează enorm ceea ce face fiecare în Parlamentul European, contează să ai argumente. De multe ori am câștigat multe bătălii importante pentru România prin această folosire a argumentelor

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România), la un an de la alegerile europene: Să nu uităm că politica înseamnă grijă față de cetățeni

Published

on

© Corina Crețu/ Facebook

Alegerile de anul trecut au reprezentat prima confirmare a eforturilor pe care le-am făcut cu toții în a demonstra că pe scena politică din România e posibil să apară un partid nou, pro-european, cu adevărat interesat de viața cetățenilor, a declarat eurodeputatul Corina Crețu (PRO România, S&D) marți seară, cu ocazia împlinirii unui an de la alegerile europene în România.

“Un an de la momentul alegerilor pentru Parlamentul European. Un an de când PRO România – cel mai tânăr proiect politic din țară – e reprezentat și la Bruxelles  Alegerile de anul trecut au reprezentat prima confirmare a eforturilor pe care le-am făcut cu toții în a demonstra că pe scena politică din România e posibil să apară un partid nou, pro-european, cu adevărat interesat de viața cetățenilor. Era nevoie de așa ceva. 26 mai 2019 a fost ziua victoriei pentru PRO România și acesta a fost doar începutul”, a scris Crețu, pe pagina sa de Facebook.

Europarlamentarul a mulțumit echipei PRO România pentru eforturile depuse.

“Am devenit, într-un timp scurt, o echipă frumoasă și puternică, dovedind că avem soluțiile cele mai potrivite pentru a schimba în bine societatea românească – chiar și în vremuri dificile, precum cele prin care trecem acum”, a spus ea.

În ce privește activitatea sa după revenirea în Parlamentul European în urma unui mandat de cinci ani de membru al Comisiei Europene, Corina Crețu a arătat că a devenit responsabilă pentru șapte rapoarte – atât din partea Comisiei pentru Control Bugetar, cât și din partea Comisiei pentru Dezvoltare Regională.

“Ultimele două luni s-au transformat în muncă de la distanță, dar cu toate acestea, am adoptat toate măsurile propuse de Comisia Europeană, măsuri care vin în sprijinul Statelor Membre. Sper ca România să utilizeze din plin aceste oportunități de ieșire din criză, pe care le-am menționat de fiecare dată. E important să nu uităm că, în definitiv, politica înseamnă grijă față de cetățeni. Aceasta a fost și a rămas principiul politic care m-a ghidat și mă ghidează în continuare în toată activitatea mea”, a conchis Crețu.

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru cere instituțiilor UE să îi protejeze pe muncitorii români din străinătate: Este timpul să recunoaștem valoarea vitală pe care acești oameni o au pentru economia europeană

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Lucrătorii transfrontalieri și sezonieri de pe piața muncii a Uniunii Europene au o situație vulnerabilă, iar Comisia Europeană și Autoritatea Europeană a Muncii trebuie să fie ferme în acțiunile și mesajele lor către statele membre privind condițiile de muncă pe care autoritățile naționale le oferă muncitorilor, a declarat marți eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe).

Inițiator al dezbaterii care a avut loc marți în Comisia pentru muncă și afaceri sociale (EMPL) din Parlamentul European, Dragoș Pîslaru a cerut Comisiei Europene, reprezentată de comisarul Nicolas Schmit, și Consiliului UE, reprezentat de președinția croată, ca această situație să se schimbe rapid.

“Este o temă care mă preocupă destul de mult încă de la preluarea mandatului, soarta cetățenilor români plecați la muncă în alte țări din Uniunea Europeană. În calitate de coordonator al Renew al Comisiei EMPL, am inițiat această dezbatere încă din aprilie”, a scris Pîslaru, pe pagina sa de Facebook.

“Vorbim despre cetățenii cei mai afectați de dinamica UE, care suferă în timp ce vorbim din cauza crizei, dar și din pricina unei coordonări proaste între statele membre și a unei legislații imperfecte”, a atras atenția eurodeputatul român, în intervenția sa din Comisia EMPL.

Comisia pentru muncă și afaceri sociale din Parlamentul European a discutat marți situația generată de presupuse încălcări ale legislației UE privind timpul de muncă, sănătatea și siguranța lucrătorilor transfrontalieri, inclusiv a lucrătorilor din România care lucrează la fermele din Germania, într-o dezbatere cu președinția croată a Consiliului UE, cu comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit și cu directorul executiv interimar al Autorității Europene a Muncii.

În cadrul dezbaterii, Dragoș Pîslaru a subliniat că lucrătorii sezonieri și lucrătorii transfrontalieri au o situație vulnerabilă și a criticat faptul că acești lucrători primesc informații adesea parțiale și eronate, iar transportul oferit acestora către locul de muncă este realizat cu măsuri de protecție reduse.

“Ei au parte de o cazare necorespunzătoare, de ore de lucru prelungite ilegal și sunt uneori chiar victimele unor abuzuri din partea angajatorilor sau sunt concediați dacă au reclamații. Acest lucru se întâmpla și înainte de COVID-19, dar acum acest lucru se întâmplă mai mult și poate fi fatal”, a avertizat europarlamentarul român.

În privința acțiunilor pe care Comisia Europeană și Consiliul UE ar trebui să și le asume pentru a preveni astfel de situații, Dragoș Pîslaru a cerut deblocarea negocierilor privind coordonarea sistemelor de securitate socială la nivelul UE. 

Protecția muncii europene nu poate fi trecută cu vederea. În același timp, mobilitatea acestor persoane și a pieței interne a muncii trebuie protejate și restabilite. Este timpul să recunoaștem valoarea vitală pe care acești oameni o au pentru economia UE. Ei mențin vii și competitive atât de multe afaceri din Europa. Ei ajută Europa de Vest (…) Cred că este de datoria noastră să ne ocupăm și de îngrijirea lor, iar Renew Europe va propune în curând o nouă inițiativă în acest aspect. Sper că putem conta pe sprijinul celorlalte grupuri politice din efortul nostru de a ajuta lucrătorii transfrontalieri și sezonieri ai Europei“, a conchis Pîslaru.

În urma informațiilor tulburătoare despre situația precară cu care se pot confrunta sute de mii de lucrători transfrontalieri și sezonieri în UE, europarlamentarii au dezbatut marți cu Consiliul UE, cu Comisia Europeană și cu Autoritatea Europeană a Muncii despre “protejarea drepturilor de muncă, a sănătății și a siguranței acestor lucrători critici în timpul pandemiei”.

Lucrătorii din România și alte state membre est-europene asigură o forță de muncă vitală la fermele din Germania, Franța și alte state membre și asigură securitatea alimentară în toată Europa“, au transmis eurodeputații înaintea dezbaterii.

Deputații au examinat situația acestor lucrători pentru a determina dacă există măsuri de prevenire a COVID-19 și dacă sunt încălcate drepturile lor cu privire la timpul de lucru, orele suplimentare și plata, încălcându-se astfel legislația UE.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Studiu al Parlamentului European: Românii, în top 3 al cetățenilor europeni care vor ca UE să aibă mai multe competențe în abordarea crizelor similare COVID-19

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană ar trebui să aibă mai multe competențe pentru a face față crizelor precum pandemia de coronavirus, sunt de părere 69% dintre cetățenii europeni din 21 de state membre ale UE, intervievați pentru un studiu comandat de Parlamentul European și remis CaleaEuropeană.ro.

În marea parte a țărilor incluse în studiu, majoritățile cetățenilor sunt de acord că UE ar trebui să aibă mai multe competențe pentru a face față acestor crize, topul fiind condus de Portugalia (87%), Irlanda (81%), România (79%), Bulgaria (78%), Italia și Grecia (ambele 77%)

La sfârșitul lunii aprilie 2020, aproape șapte din zece respondenți (69%) au afirmat că doresc un rol mai important al UE în abordarea unor astfel de crize 

În paralel, aproape șase din zece respondenți nu sunt mulțumiți de nivelul de solidaritate între statele membre ale UE în timpul pandemiei.

Deși 74% dintre respondenți au auzit despre măsurile sau acțiunile inițiate de UE pentru a răspunde la efectele pandemiei, numai 42% dintre aceștia sunt mulțumiți de aceste măsuri până în prezent.

UE ar trebui să-și amelioreze instrumentele comune pentru a face față crizelor similare COVID-19

Aproximativ două treimi dintre respondenți (69%) sunt de acord că “UE ar trebui să aibă mai multe competențe pentru a face față crizelor precum pandemia de coronavirus”. Mai puțin de un sfert dintre respondenți (22%) nu sunt de acord cu această afirmație. Cel mai ridicat nivel de susținere a acestui aspect se regăsește în Portugalia și Irlanda, iar cel mai mic în Cehia și Suedia.

Ca răspuns la pandemie, cetățenii europeni ar fi dorit ca UE să se concentreze în primul rând pe asigurarea unor materiale medicale suficiente pentru toate statele membre ale UE, pe alocarea fondurilor de cercetare pentru dezvoltarea unui vaccin, pe sprijinul financiar direct acordat statelor membre și pe îmbunătățirea cooperării științifice între statele membre.

Necesitatea unui nou impuls dat solidarității europene în perioade de criză

Acest apel puternic pentru mai multe competențe ale UE și pentru un răspuns mai bine coordonat la nivelul Uniunii este remarcat în același timp cu nemulțumirea exprimată de majoritatea respondenților în ceea ce privește nivelul de solidaritate dintre statele membre ale UE în combaterea pandemiei de coronavirus: 57% sunt nemulțumiți de situația actuală, inclusiv 22% care nu sunt „deloc” mulțumiți. Doar o treime din respondenți (34%) sunt mulțumiți, cel mai ridicat sprijin fiind înregistrat în Irlanda, Danemarca, Olanda și Portugalia. Respondenții din Italia, Spania și Grecia sunt printre cei mai nemulțumiți, urmați de cetățenii din Austria, Belgia și Suedia.

Măsurile luate de UE sunt cunoscute, dar sunt considerate insuficiente

Trei din patru respondenți din toate țările care au participat la sondaj afirmă că au auzit, au văzut sau au citit despre măsurile UE de răspuns la pandemia de coronavirus, o treime dintre respondenți (33%) cunoscând, de asemenea, care sunt aceste măsuri. În același timp, aproximativ jumătate (52%) dintre cei care cunosc inițiativele UE în această criză declară că nu sunt mulțumiți de măsurile luate până în prezent. Numai 42% sunt satisfăcuți, majoritatea acestora fiind din Irlanda, Olanda, Danemarca și Finlanda. Nivelul de nemulțumire este cel mai ridicat în Italia, Spania și Grecia, și destul de ridicat în Austria și Bulgaria.

Șase din zece cetățeni s-au confruntat cu dificultăți financiare personale

O majoritate clară a respondenților (58%) au afirmat în sondaj că au întâmpinat dificultăți financiare în viața lor personală încă de la începutul pandemiei. Problemele includ pierderea de venituri (30%), șomajul sau șomajul parțial (23%), utilizarea economiilor personale mai devreme decât se planificase (21%), dificultățile de plată a chiriei, a facturilor sau a împrumuturilor bancare (14%), precum și dificultățile în ceea ce privește procurarea unor mese corespunzătoare și de calitate (9%). Unul din zece respondenți a declarat că a trebuit să solicite ajutor financiar din partea familiei sau a prietenilor, în timp ce 3% dintre respondenți au intrat în faliment.

În general, respondenții din Ungaria, Bulgaria, Grecia, Italia și Spania au întâmpinat cele mai serioase probleme financiare, în timp ce respondenții din Danemarca, Olanda, Suedia, Finlanda și Austria au raportat cele mai puține probleme. În aceste țări, mai mult de jumătate dintre respondenți nu s-au confruntat cu niciuna dintre aceste probleme financiare: 66% în Danemarca, 57% în OIanda, 54% în Finlanda și 53% în Suedia.

Sondajul a fost efectuat online, de către Kantar, între 23 aprilie și 1 mai 2020, pe un eșantion de 21,804 de respondenți din 21 state membre ale UE (nu au fost incluse: Lituania, Estonia, Letonia, Cipru, Malta și Luxemburg). Sondajul s-a limitat la respondenți cu vârste cuprinse între 16 și 64 de ani (16-54 în Bulgaria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia și Slovacia). Reprezentativitatea la nivel național este asigurată prin cote în funcție de gen, vârstă și regiune. Rezultatele medii totale sunt ponderate în funcție de mărimea populației din fiecare țară care face obiectul anchetei.

Rezultatele complete ale sondajului, inclusiv tabelele de date naționale și socio-demografice, vor fi publicate de Parlamentul European la începutul lunii iunie 2020.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending