În ultimii 10 ani, România și-a afirmat pe deplin vocația europeană și euroatlantică, consolidându-și profilul extern de stat responsabil, de încredere și constructiv, angajat, predictibil și coerent, a declarat marți președintele Klaus Iohannis, în ceea ce reprezintă ultimul discurs în calitate de șef al statului susținut în fața șefilor de misiuni diplomatice acreditați la București, cel de-al doilea mandat al acestuia urmând să se încheie la 21 decembrie 2024.
“Întâlnirea noastră de astăzi este și ultima în acest cadru, având în vedere că anul acesta voi încheia cel de-al doilea, ultimul, mandat. Fără îndoială, în ultimii 10 ani, România și-a afirmat pe deplin vocația europeană și euroatlantică, consolidându-și profilul extern de stat responsabil, de încredere și constructiv, angajat, predictibil și coerent“, a spus Iohannis, într-o alocuțiune susținută la Sala Unirii de la Palatul Cotroceni.
În discursul său, șeful statului a evocat războiul dus de Rusia în Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, considerându-le situații complexe “cu impact major asupra relațiilor internaționale”. Președintele a subliniat sprijinul României pentru Ucraina, susținerea pentru o soluție a celor două state, Israel și Palestina, pentru rezolvarea conflictului din Orientul Mijlociu, sprijinul pentru Republica Moldova și aderarea acestei țări la Uniunea Europeană. Klaus Iohannis a evocat și faptul că România, în calitate de aliat NATO, beneficiază de cel mai înalt grad de apărare și protecție de până acum, precizând că anul 2024 va fi unul important și pentru Parteneriatul Strategic cu Statele Unite, pentru construcția unei Europe unite, dar și pentru rețeaua de parteneriate strategice ale României cu partenerii europeni și cu alți actori globali precum țări din America Latină, Africa sau Asia.
România va rămâne alături de Ucraina
“Cel de-al doilea an de război împotriva Ucrainei a continuat să provoace pierderi imense, multiplicând consecințele negative la nivel global. România a fost și va rămâne alături de vecinul său și de cetățenii ucraineni, care își apără cu curaj libertatea, suveranitatea și integritatea teritorială. Datorită eforturilor noastre intense, peste 33 de milioane de tone de cereale ucrainene au tranzitat teritoriul României, reprezentând peste 60% din produsele care au fost transportate prin Culoarele Solidarității ale Uniunii Europene. Cu ocazia vizitei pe care Președintele Zelenski a realizat-o la București, în luna octombrie, am semnat împreună o Declarație Comună foarte consistentă. Am decis atunci să începem procesul concret pentru a ridica relația dintre România și Ucraina la nivel de Parteneriat Strategic și am reconfirmat acest angajament în cadrul recentei noastre convorbiri telefonice. Legat de soarta războiului, poziția noastră rămâne categorică: numai Ucraina poate decide momentul, parametrii și modul în care se vor desfășura eventuale negocieri de pace. La nivel regional, european, dar și global, este imperativ să menținem angajamentul ferm pentru Ucraina”, a spus Klaus Iohannis.
Soluția celor două state – Israel și Palestina, unica variantă viabilă
În ceea ce privește evoluțiile din Orientul Mijlociu, președintele a precizat că România a condamnat ferm atacul Hamas, din primul moment, și a pledat, totodată, pentru respectarea strictă a dreptului internațional, inclusiv a dreptului internațional umanitar, acordând ajutor umanitar civililor din Gaza.
“Este clar, după aceste luni de conflict deschis, că este nevoie de o soluție politică pe termen lung, care să conducă la o pace justă, iar singura variantă viabilă rămâne soluția celor două state, cu respectarea atât a aspirațiilor legitime ale poporului palestinian, cât și a dreptului la securitate al Statului Israel. În contextul conflictului din Fâșia Gaza, România a desfășurat și o operațiune foarte dificilă de oferire de asistență și sprijin pentru cetățenii români de acolo. Adresez și cu acest prilej mulțumiri autorităților române implicate în operațiunea de evacuare a cetățenilor români afectați, precum și partenerilor din Israel, Egipt, Qatar și Iordania pentru sprijinul oferit”, a spus el.
Este crucial ca R. Moldova și Ucraina să fie sprijinite. România va fi alături de ele în procesul de negociere pentru aderarea la UE
Șeful statului a amintit că, dintre țările din regiune, Republica Moldova a resimțit cel mai mult impactul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, dar și al acțiunilor hibride ruse pentru destabilizarea sa.
Președintele a precizat că autoritățile de la Chișinău au avut resurse interne limitate pentru a gestiona crizele suprapuse cu care s-au confruntat și pentru a avansa procesul de integrare europeană.
“Au acționat însă energic și au dovedit voință politică deosebită pentru a așeza ireversibil Republica Moldova pe drumul către Uniunea Europeană. Mă bucur să văd că eforturile Republicii Moldova, la fel ca și cele ale Ucrainei, au fost recunoscute la reuniunea Consiliului European din decembrie 2023. Decizia de începere a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană a reprezentat un obiectiv strategic pentru România, pe care l-am susținut cu toată tăria. România este și va fi alături de cele două state și în procesul de negociere, deoarece cunoaștem foarte bine complexitatea acestuia, dar și beneficiile pentru cetățeni. Este crucial ca Republica Moldova și Ucraina să primească în continuare sprijin financiar și expertiză pentru consolidarea instituțională și a mediului de investiții, care să creeze stabilitate și prosperitate”, a punctat Klaus Iohannis.
2024 – România marchează 20 de ani de la aderarea la NATO, beneficiind de cel mai înalt grad de apărare și protecție de până acum
În plan securitar, președintele a prezentat “măsurile ferme de răspuns față de amenințările existente” adoptate la nivelul NATO.
“Adoptarea Planurilor Regionale de Apărare, consolidarea prezenței NATO pe Flancul Estic, consacrarea importanței strategice a Mării Negre sunt cele mai relevante repere și, totodată, sunt succese ale României. Prin deciziile luate la Summitul de la Vilnius, România beneficiază de cel mai înalt grad de apărare și protecție de până acum. De asemenea, reacția de solidaritate a structurilor NATO și a statelor aliate la incidentele produse pe teritoriul românesc, ca urmare a atacurilor rusești asupra infrastructurii portuare ucrainene, a fost promptă și am consolidat suplimentar, prin măsuri interne și aliate, securitatea României și a întregii regiuni”, a detaliat Iohannis.
Șeful statului a punctat că ambițiile și așteptările României pentru 2024 sunt cu atât mai mari în condițiile în care, în luna martie, se vor împlini două decenii de la momentul istoric al aderării României la NATO.
“Pentru România, la Summitul de la Washington, prioritatea va fi reprezentată de continuarea implementării depline a măsurilor de adaptare și reasigurare, precum și de consolidarea posturii de apărare pe Flancul Estic, mai ales la Marea Neagră. Vom continua demersurile interne vizând îndeplinirea angajamentelor ca stat-gazdă și vom continua coordonarea strânsă cu aliații, în special cu Statele Unite și Franța, pentru asigurarea apărării întărite. De asemenea, vom continua să valorificăm acțiunea noastră în Formatul București 9″, a mai spus Iohannis.
El a mulțumit partenerilor aliați “pentru contribuția esențială” la securitatea României și a regiunii Mării Negre, dovedită concret prin dislocările de personal militar și de echipamente pe teritoriul țării noastre.
2024 – an important pentru Parteneriatul Strategic România – SUA și pentru construirea unei Europe unite
Rămânând la aria relațiilor externe fundamentale ale României, Klaus Iohannis a precizat că 2024 va fi un an important și pentru Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii și că România va continua să consolideze proiectul european.
“Vom avea o agendă amplă și diversă a viitoarei runde a Dialogului Strategic bilateral din primăvară. Sunt convins că acțiunea noastră comună va continua, cu efecte pozitive, tangibile pentru securitatea, reziliența, prosperitatea și conectivitatea zonei Mării Negre. Salut adoptarea anul trecut a primei strategii americane pentru regiunea Mării Negre, elaborate și pe baza contribuțiilor substanțiale ale României”, a mai precizat el.
Șeful statului a asigurat România va continua să aibă o acțiune îndreptată spre consolidarea proiectului comun european și a profilului său în cadrul Uniunii Europene.
“Trebuie să lucrăm pe mai departe pentru a construi împreună o Europă unită și coezivă, care caută soluții echitabile, într-un spirit de solidaritate și respect. Pentru a atinge acest obiectiv, România se va implica activ în dialogul european privind conturarea viitoarei Agende Strategice și va rămâne un susținător energic al procesului de extindere, inclusiv prin prisma valențelor strategice ale acestuia”, a subliniat Klaus Iohannis.
Președintele speră că România va deveni stat membru Schengen și cu frontierele terestre
Potrivit liderului de la Cotroceni, Bucureștiul va rămâne voce puternică în sprijinul adoptării unor noi soluții menite să consolideze securitatea internă a Uniunii, inclusiv prin întărirea spațiului de liberă circulație.
“Îmi exprim speranța că România își va putea spori curând contribuția ca stat membru Schengen inclusiv prin aderarea cu frontierele terestre, un prim pas pozitiv fiind decizia de aplicare a acquis-ului Schengen în România și Bulgaria la frontierele aeriene și maritime începând cu luna martie a acestui an”, a mai subliniat el.
Trecând la aria parteneriatelor strategice ale României din zona europeană, șeful statului a precizat că țara noastră va acorda toată atenția necesară coordonării și aprofundării relațiilor cu partenerii strategici sau cu relevanță strategică precum Franța, Germania, Spania, Italia, Regatul Unit, Polonia, Turcia, Ungaria, Bulgaria, Belgia, Grecia și statele baltice.
Astfel, susținerea integrării europene a statelor din Balcanii de Vest va reprezenta pe mai departe o direcție de acțiune prioritară, la fel ca și consolidarea interacțiunii cu statele partenere din Caucazul de Sud – Georgia, Azerbaidjan și Armenia.
Asia, Africa și America Latină – în centrul intereselor de acțiune globală a României
Șeful statului a imprimat, în discurs, și o abordare globală a parteneriatelor strategice ale României și relațiilor cu alți actori, referindu-se la vizitele efectuate în 2023 în Japonia, Singapore, Brazilia, Chile, Argentina, Kenya, Tanzania, Cabo Verde și Senegal.
“Totodată, urmărim consecvent dezvoltarea dialogului politic bilateral cu statele Asiei Centrale, pentru diversificarea relațiilor politice și economice, inclusiv în sfera energiei și a rețelelor de transport. Pentru autoritățile române, dezvoltarea relațiilor cu statele din Orientul Mijlociu și din Golf rămâne deosebit de importantă, chiar esențială, din toate punctele de vedere. La întâlnirea noastră de la începutul anului trecut vă spuneam că acțiunea globală a României va dobândi o relevanță aparte. Astfel, în 2023, am acordat o atenție sporită cooperării cu state din Asia, Africa și America Latină. În ceea ce privește Asia, am ridicat relațiile cu Japonia la nivel de Parteneriat Strategic, în cadrul vizitei mele oficiale în acest stat. Am înscris relația bilaterală cu Singapore într-o nouă etapă de dezvoltare, prin vizita mea de anul trecut. (…) De asemenea, în anul care a trecut, am depus eforturi sporite pentru revigorarea relațiilor cu Africa. În acest scop, România a adoptat recent prima Strategie Națională pentru Africa. Vizitele mele în Kenya, Tanzania, Cabo Verde și Senegal au promovat această nouă dinamică și noi proiecte și domenii de cooperare”, a mai declarat Iohannis.
Noi priorități în aprofundarea relațiilor cu Coreea de Sud, Vietnam și India
În contextul revigorării relațiilor globale ale României, președintele Iohannis s-a referit și la relațiile cu Coreea de Sud, Vietnam și India.
“La 15 ani de Parteneriat Strategic cu Coreea de Sud, punem bazele unui salt calitativ prin valorificarea agendei comune de priorități a celor două țări și urmărim consolidarea cooperării bilaterale cu Vietnam și India”, a mai precizat acesta.
În 2024, a arătat liderul de la Cotroceni, România vizează intensificarea colaborării cu Africa și continuarea programelor destinate partenerilor africani, cu accent pe educație și transferul de expertiză.
“În aceeași logică s-au înscris și vizitele din aprilie 2023 din America Latină, în Brazilia, Chile și Argentina, ocazie cu care am reafirmat interesul României, dar și al Uniunii Europene, de a dezvolta dialogul politic la nivel înalt. Am convenit cu președinții statelor vizitate din Africa, America Latină și Asia să extindem relațiile bilaterale în sferele tradiționale ale comerțului, investițiilor, dar și să le diversificăm în domenii de maximă actualitate precum schimbări climatice, tranziție verde și digitalizare. România va fi foarte activă, pe mai departe, în toate inițiativele la nivel global pentru combaterea schimbărilor climatice”, a mai afirmat președintele.
Câștigarea alegerilor pentru pozițiile de judecători la Curtea Internațională de Justiție și Curtea Penală Internațională
Precizând că România va continua și susținerea fermă a dreptului internațional și a ordinii mondiale bazate pe reguli, pe care a definit-o drept “o valoare aflată în nucleul politicii noastre externe”, Klaus Iohannis le-a mulțumit tuturor diplomaților români și tuturor statelor care au sprijinit “obținerea unui rezultat pozitiv, un succes fără precedent pentru România – câștigarea alegerilor pentru poziția de judecător al Curții Internaționale de Justiție”.
De asemenea, aceleași mulțumiri le-a transmis șeful statului și pentru un alt rezultat foarte important – câștigarea alegerilor pentru Curtea Penală Internațională.
Aderarea la OCDE și Inițiativa celor Trei Mări, obiective continue ale României
Referindu-se la aderarea României la OCDE, Klaus Iohannis a precizat că acest parcurs rămâne un obiectiv major asupra căruia ne vom concentra eforturile și în 2024, prin continuarea alinierii riguroase la standardele Organizației.
La rândul său, a arătat președintele, Inițiativa celor Trei Mări continuă să aibă un potențial remarcabil, amplificat de actualul context geopolitic.
“Succesul Summitului de la București de anul trecut, când am reușit includerea Greciei ca stat membru și acordarea calității de state participante asociate Ucrainei și Republicii Moldova, a confirmat menirea Inițiativei de a agrega eforturile de dezvoltare a infrastructurii de transport, energetice și digitale pe axa Nord-Sud”, a mai adăugat el.
De asemenea, șeful statului a punctat că în relația cu statele pe teritoriul cărora există comunități românești, vom urmări activ ca membrilor acestora să le fie respectate drepturile identitare, în deplină conformitate cu standardele europene.
Klaus Iohannis asigură că România va rămâne vigilentă în fața curentelor extremiste
În încheierea discursului său, președintele Klaus Iohannis s-a referit și la faptul că 2024 este și un an electoral foarte important în plan european și național.
“Toate alegerile din acest an vor trebui să reflecte maturitatea noastră democratică. România a parcurs cu succes drumul către libertate și democrație, și-a ocupat locul meritat în Uniunea Europeană și în NATO; vom rămâne vigilenți în fața curentelor extremiste și nu vom permite afectarea sistemului nostru de valori și a principiilor de bază ale societății noastre. Eu mizez pe dialog, colaborare și solidaritate pentru a construi o lume mai sigură și mai prosperă. Iar inclusiv rolul dumneavoastră, al diplomaților, este de a găsi elementele care ne apropie și ne fac mai puternici împreună. Nu ne putem permite să fim slabi, divizați sau incoerenți. Trebuie să apărăm ordinea mondială bazată pe reguli, precum și comunitatea noastră de valori și securitate”, a conchis Klaus Iohannis.
