Connect with us

ROMÂNIA DIGITALĂ

ICI București și Calea Europeană au încheiat un protocol strategic de colaborare pentru introducerea tehnologiilor de ultimă generație în distribuirea de știri și informații

Published

on

© ICI București

Calea Europeană și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică ICI București au încheiat miercuri un protocol strategic de colaborare, consolidându-și angajamentul față de inovație și cercetare de vârf. Prin acest parteneriat strategic, Calea Europeană, reprezentată de directorul publicației, Dan Cărbunaru, și redactorul-șef, Robert Lupițu, se alătură proiectului demarat inițial de ICI București, în colaborare cu Agerpres și Romfilatelia.

Proiectul de cercetare și dezvoltare tehnologică propus de cele patru instituții are ca obiectiv central explorarea modalităților în care tehnologiile distributive blockchain și activele crypto (NFT) pot deveni instrumente esențiale pentru distribuirea știrilor și informațiilor în era noilor tehnologii. Acest demers se axează pe facilitarea accesului universal la informații, cu un focus central pe generatia tanara și pe cei imersați în spațiul digital.

 

Directorul General al ICI București, Adrian-Victor Vevera, a afirmat că “încheierea acestui protocol de colaborare cu Calea Europeană reprezintă un moment deosebit pentru ICI București, consolidându-ne angajamentul în domeniul cercetării și dezvoltării tehnologice. Ne bucurăm să fim în parteneriat cu Calea Europeană, Agerpres și Romfilatelia, explorând împreună cum tehnologiile blockchain și crypto asset (NFT) pot redefini distribuția știrilor și a informațiilor în societatea modernă.”

“Viziunea asumată de Calea Europeană pentru promovarea valorilor europene și transatlantice integrează, prin parteneriatul strategic încheiat cu ICI, oportunitatea de a dezvolta capacitatea de comunicare pentru publicul ancorat în aceste valori, în egală măsură, la nivel național și european. Noile tehnologii vor face parte, din ce în ce mai mult, din sfera publică, iar nevoia integrării lor devine tot mai evidentă”, a declarat și Dan Cărbunaru, director Calea Europeană.

Acest demers reprezintă un pas hotărâtor către demonstrarea prezenței Institutului la nivelul publicului european, evidențiind angajamentul său în a contribui la evoluția și inovația în domeniul informației și comunicării.

Prin această alăturare la proiect, ICI București, Calea Europeană, Agerpres și Romfilatelia aduc expertiză și resurse semnificative, contribuind la crearea unui cadru inovator pentru transformarea digitală a distribuției de știri și informații.

ROMÂNIA DIGITALĂ

ICI București facilitează schimbul de idei și bune practici cu peste 40 de UAT-uri privind utilizarea tehnologiei în modernizarea serviciilor publice

Published

on

© ICI București

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București), împreună cu Ghidul Primăriilor, a organizat joi, 22 februarie, evenimentul „Digitalizare și Inovare în administrația publică”.

„Mă bucur că sunteți prezenți în număr așa mare, demonstrând un angajament puternic pentru inovare și adaptabilitate în era digitală. Vă invit să urmăriți cu atenție exemplele de digitalizare, deoarece reprezintă un pas important către o administrație publică mai modernă și mai orientată spre nevoile cetățenilor. Am convingerea că această zi va fi nu doar informativă, ci și inspirațională, iar discuțiile noastre ne vor conduce spre soluții concrete și durabile pentru provocările pe care le întâmpinăm în era digitală”, a precizat în deschidere Adrian-Victor Vevera, directorul general al ICI București.

În cadrul evenimentului, peste 40 de unități administrativ-teritoriale au descoperit cum pot să beneficieze de tehnologii precum blockchain și NFT pentru a-și îmbunătăți serviciile publice și pentru a construi un brand puternic pentru orașul sau comuna pe care o reprezentau. Mai mult decât atât, luând parte la discuții concentrate pe securitatea cibernetică și dezvoltarea competențelor digitale, participanții au avut oportunitatea de a-și consolida cunoștințele în domeniul digital. Totodată, au fost prezentate platformele digitale de interoperabilitate care facilitează interacțiunea eficientă cu cetățenii, fiind exemplificate servicii de digitalizare pentru UAT-uri.

„Digitalizare și Inovare în Administrația Publică” a reprezentat o platformă pentru schimbul de idei și bune practici în ceea ce privește utilizarea tehnologiei în modernizarea serviciilor publice. Cu participarea activă a reprezentanților a peste 40 de UAT-uri, discuțiile au evidențiat angajamentul ferm pentru inovare și adaptare la noile cerințe ale societății digitale.

Continue Reading

INTERVIURI

“România și marile dosare digitale și de tehnologie ale UE” – INTERVIU cu ministrul Bogdan Ivan: România trebuie să devină un hub de conectivitate regional. Avem nevoie de parteneriate public-privat pentru inovație tehnologică

Published

on

© Bogdan Ivan/Facebook

România susține parteneriatele public-private ca mijloace de accelerare a inovației și creșterii economice și promovează dialogul între sectorul public și cel privat în domenii cheie precum tehnologia sau infrastructura, a declarat ministrul cercetării, inovării și digitalizării, Bogdan Ivan, într-un amplu interviu pentru CaleaEuropeană.ro cu privire la acțiunile și pozițiile României privind marile dosare digitale și de tehnologie de la nivel european – Actul privind Europa Interoperabilă, viitorul competitivității europene, inteligența artificială, securitatea cibernetică și viitorul industriei telecomunicațiilor.

“Sectorul public și mediul privat trebuie să fie parteneri în inovație tehnologică și digitalizare. De la preluarea mandatului de ministru, am spus mereu că statul și privatul nu pot evolua decât împreună pentru modernizarea României”, a afirmat Ivan, subliniind că România are în vedere un echilibru de legiferare între necesitatea de a asigura un cadru de reglementare robust, care protejează cetățenii și nevoia de a menține un mediu de afaceri flexibil și inovativ.

Cu privire la digitalizarea României, ministrul de resort a insistat asupra a cinci axe strategice – administrației publică digitală, economie digitală, educație digitală, securitate cibernetică și tehnologii ale viitorului.

“Obiectivul nostru este ca România să devină un hub de conectivitate regional”, a spus el.

Ministrul român a apreciat că, pentru România, Actul privind Europa Interoperabilă reprezintă un “acord Schengen în IT, în care granițele dispar și soluțiile tehnologice circulă liber în Europa”.

În contextul dezbaterilor de la nivelul UE și a unui viitor raport privind competitivitatea europeană, Ivan a subliniat că “poziția României promovează stabilitatea, echilibrul între susținerea creșterii economice și inovării prin parteneriate public-private”.

România a intrat “în linie dreaptă” pentru adoptarea prin hotărâre de guvern a Strategiei Naționale de Inteligență Artificială, a precizat ministrul de resort cu privire la abordarea Bucureștiului vis-a-vis de prima legislație din lume privind inteligența artificială, adoptată de UE la finele anului trecut.

Bogdan Ivan s-a referit și la domeniul securității cibernetice, punctând că “o legislație consolidată este un imperativ pentru sistemele digitale ale instituțiilor publice”.

Ministrul cercetării, inovării și digitalizării s-a referit și la viziunea UE privind viitorul industriei telecomunicațiilor în contextul în care instituțiile europene urmează să publice o foaie de parcurs în acest sens. El a calificat conectivitatea ca “sector strategic și pentru România și pentru UE”. “O abordare europeană integrată ar putea îmbunătăți acoperirea în zonele de frontieră naționale și ar sprijini UE în cazurile de interferențe dăunătoare din partea țărilor terțe la frontierele externe”, a subliniat Bogdan Ivan.

Digitalizarea României: cinci axe strategice

CaleaEuropeană.ro: Domeniul digital a căpătat, la nivel european, o nouă anvergură pe parcursul președințiilor spaniolă, în semestrul trecut, și belgiană, în acest semestru, ale Consiliului UE. Avem exemple diferite, de la prima reglementară din lume în privința inteligenței artificiale, Actului privind Europa Interoperabilă sau conectivității, cu accent pe infrastructură, securitate cibernetică și telecom. Astfel, care sunt principalele obiective ale României în ceea ce privește transformarea digitală la nivel național?

Bogdan Ivan: Transformarea digitală a României este proiect de țară pentru România și este implementată exhaustiv, pe 5 axe strategice:

Prima axă este administrația publică digitală, domeniu în care foaia de parcurs o reprezintă Politica Publică de E-Guvernare, adoptată de guvernul României în urmă cu doi ani. În această perioadă am început investițiile în Cloudul Guvernamental, am aprobat Legea Interoperabilității, care pune bazele Platformei Naționale de Interoperabilitate și lucrăm la extinderea numărului de servicii publice electronice.

Cea de-a doua axă se referă la economie digitală, domeniu în care discuțiile și evaluările se poartă în marja aderării României la OCDE. Alinierea noastră la previziunile analiștilor OCDE va determina gradul de conformitate al economiei digitale naționale față de standardele celor mai dezvoltate economii ale lumii.

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) este punctul instituțional național de contact pentru capitolul Politica în domeniul Economiei Digitale al OCDE și coordonatorul activității României în acest domeniu, în colaborare cu 37 de instituții publice centrale care își desfășoară activitatea în domeniile relevante pentru economia digitală.

MCID coordonează la nivel național domeniile cercetării, inovării, conectivității și digitalizării, domenii cu un rol-cheie în creșterea productivității și în dezvoltarea economică, care facilitează tranziția către o economie digitală, bazată pe cunoaștere.

A treia axă vizează educație digitală prin creșterea substanțială a competențelor digitale ale românilor. Investițiile care vin în sprijinul acestei ținte sunt două investiții din Componenta C7 Transformare Digitală din PNRR: I17 și I18.

Investiția 17 “Scheme de finanțare pentru biblioteci pentru a deveni centre de competențe digitale” are ca obiectiv îmbunătățirea competențelor digitale de bază ale comunităților cu acces limitat la formare digitală și ale grupurilor marginalizate. Investițiile constă în reconversia a 105 biblioteci în hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale, fiind susținute de fonduri suplimentare pentru 1.030 de biblioteci pentru a-și schimba/moderniza echipamentele informatice. Bugetul alocat investiției este de 37.000.000 euro fără TVA.

Investiția 19 – Scheme dedicate perfecționării/recalificării angajaților din firme, are drept obiectiv să sprijine IMM-urile din România să își recalifice forța de muncă în domenii tehnice cheie (programare/coding, data analytics, cyber-security, computer-assisted design, additive manufacturing). Prin această intervenție se vizează atât creșterea competitivității forței de muncă cât și a firmelor. Bugetul alocat investiției de 36.000.000 euro fără TVA. Ambele investiții au termen de finalizare, potrivit PNRR, anul 2025.

Cu acestea mă îndrept către axa strategică nr. 4 și care se referă la securitate cibernetică. România a optat în construirea infrastructurii viitorului pentru cea mai sigură tehnologie: tehnologia de cloud. Cloudul guvernamental utilizează, de asemenea, tehnologii sigure și eficiente din punct de vedere energetic pentru a asigura caracterul sigur, interoperabil și standard al datelor publice. Implementarea acestui amplu proiect se face prin două investiții, tot finanțate din PNRR C7, suma totală depășește jumătate de miliard de euro, termenul de operaționalizare al cloudului guvernamental este iunie 2026.

Cea de-a cincea și ultimă axă strategică cuprinde comunicații digitale și tehnologii ale viitorului, unde IA este menționată alături de tehnologii precum 5G, IoT, comunicații cuantice, robotică, blockchain sau orașe inteligente. MCID a finalizat Strategia Națională de Inteligență Artificială, care urmează să fie adoptată de Guvern, este un pas semnificativ pe care România l-a făcut în procesul de aliniere la standardele și regulamentele europene.

CaleaEuropeană.ro: În același registru, cum se aliniază România cu inițiativele UE privind investițiile în infrastructura digitală, inclusiv în ceea ce privește rețelele 5G și conectivitatea la bandă largă, pentru a da câteva exemple?

Bogdan Ivan: România a demonstrat performanțe solide în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurilor de comunicații în bandă largă, fapt confirmat și de ultimul raport DESI, unde România este pe primele locuri între Statele Membre UE la capitolul conectivitate. Conectivitatea este domeniul în care România performează cel mai bine.

În mod special, conectivitatea fixă este domeniul în care România se numără printre liderii UE și continuă să progreseze rapid – 96% dintre gospodăriile din România au acces la rețele Gigabit. În acest moment, acoperirea rețelei de foarte mare capacitate este de 96% – comparativ cu media UE de 73%.

Fără modestie pot să spun că România este cea mai bună în ceea ce privește fibra optică până la locație (FTTP) – 96%, comparativ cu o medie a UE de 56%.

Și nu ne oprim și nu lăsăm pe nimeni în urmă! Avem fonduri prin PNRR și, prin proiectele noastre, vrem să ajungem la toți românii.

Tot cu bani europeni, vom aduce internetul de mare viteză în aproape 1000 de localități din zone izolate, așa numitele “zone albe”.  Îmi doresc ca toți copiii din școli să aibă acces la internet.

Investiția nu vizează doar școlile, ci și dispensarele, primăriile și celelalte instituții publice care au nevoie de această resursă pentru a își desfășura activitatea.

Investiția 11 / C7 / PNRR are ca obiectiv asigurarea acoperirii accesului la internet de foarte mare viteză în zonele în care piața nu poate furniza aceste servicii pe cont propriu (sate, inclusiv zone defavorizate). Viteza minimă va fi de cel puțin 100 Mbps, cu posibilitatea creșterii acesteia în viitor, iar rețelele vor fi FTTB/H și/sau 5G.  Termenul asumat pentru finalizarea investiției este 31 decembrie 2025. Buget alocat de 94.000.000 euro fară TVA.

Obiectivul nostru este ca România să devină un hub de conectivitate regional.

Am făcut pași concreți în acest sens, am pus bazele unui parteneriat România-Georgia, care transformă cele două țări în hub-uri de conectivitate între Uniunea Europeană și Asia. În decembrie 2023, am semnat la Tbilisi Memorandumul de cooperare în inovare, conectivitate digitală, societate informațională și securitate cibernetică.

Europa Interoperabilă. Viziunea și implicarea României

CaleaEuropeană.ro: De pildă, Actul privind Europa interoperabilă va oferi stimulente pentru inovare în sectorul public și pentru proiectele “GovTech”, bazate pe parteneriate public-privat. Care este rolul pe care sperați că îl vor juca companiile private în acest demers și ce fel de parteneriate vă doriți să obțineți cu industria tehnologică?

Bogdan Ivan: În general, și cu atât mai mult în România, sectorul public și mediul privat trebuie să fie parteneri în inovație tehnologică și digitalizare.

De la preluarea mandatului de ministru, am spus mereu că statul și privatul nu pot evolua decât împreună pentru modernizarea României.

Companiile joacă un rol cheie – și nu doar în proiectele GovTech. Companiile sunt furnizorii tehnologiei pe care administrația vrea să o folosească pentru modernizarea României.

Actul privind Europa Interoperabilă este practic platforma europeană de interoperabilitate – acest act este un acord Schengen în IT, în care granițele dispar și soluțiile tehnologice circulă liber în Europa.

Această abordare transfrontalieră este cu atât mai relevantă în securitatea cibernetică, pentru că spațiul cibernetic nu are granițe, iar atacurile cibernetice nu au nevoie de vize.

Actul Europa Interoperabilă vizează atât sectorul public, cât și mediul privat: economiile anuale de costuri ca urmare a realizării interoperabilității transfrontaliere variază între 5,5 și 6,3 milioane de euro pentru cetățeni și între 5,7 și 19,2 miliarde de euro pentru companii, conform Comisiei Europene.

Prognoza pentru mediul de afaceri este că ar putea economisi până la 30 de miliarde de ore de lucru pe an.

Dar principalele beneficii pe care acest Act le generează sunt ale cetățenilor europeni.

Cetățenii ar putea economisi până la 24 de milioane de ore (pierdute la cozi și în trafic) în fiecare an.

Instituțiile publice de la nivel local, regional și național vor avea sisteme informatice și procese administrative îmbunătățite, deci vor oferi servicii mai eficiente și mai accesibile cetățenilor.

Interoperabilitatea va face mai ușoară colaborarea transfrontalieră între statele membre ale UE.

Când vorbim de proiectele “GovTech”, bazate pe parteneriate public-privat, există oportunități și avantaje substanțiale. Stabilirea unor standarde comune pentru sistemele digitale europene prin Actul Europa Interoperabilă facilitează soluțiilor digitale inovatoare implementarea pe scară largă în toată Europa. Acest lucru înseamnă un suflu nou pentru piața de start-up-uri și companii de tehnologie, care pot crea produse și servicii adaptabile la sisteme naționale diverse.

Uniunea este extraordinar de bine pregătită în crearea de reguli egale pentru toți actorii economici și are mereu în vedere drepturile cetățenilor.

Inițiativa Actului Europa Interoperabilă deschide noi orizonturi pentru inovația start-up-urilor și companiilor de tehnologie europene.

Actul va promova un cadru mai favorabil pentru parteneriatele public-private, printr-un schimb mai eficient de resurse, expertiză și tehnologii între sectorul public și cel privat, cu beneficii directe în dezvoltarea și implementarea de soluții tehnologice inovatoare în administrația publică.

Prin acest act, Uniunea Europeană, crește finanțările pentru modernizarea administrației, prin cercetare în tehnologii emergente precum inteligența artificială sau blockchain, crește numărul de companii beneficiare ale acestor fonduri și calitatea proiectelor depuse și se asigură că instituțiile publice europene vor beneficia de mai multe soluții inovative, de ultimă generație.

CaleaEuropeană.ro: Actul privind Europa Interoperabilă se referă la servicii publice digitale mai eficiente în întreaga UE. Ce măsuri a luat România pentru a digitaliza și eficientiza serviciile publice? Care sunt principalele proiecte în curs de desfășurare pentru modernizarea administrației publice prin tehnologie?

Bogdan Ivan: Primii pași substanțiali în transformarea digitală sunt proiectele din PNRR – 6 miliarde de euro pentru digitalizarea administrației centrale, cu termen final de implementare în 2026.

Perioada de implementare a PNRR pare lungă, însă vorbim de 4 ani, 2023-2026, în care România recuperează decalajele față de statele europene și administrația este modernizată.

Este o schimbare de paradigmă pentru modul în care cetățeanul interacționează cu administrația și este o revoluție internă, a administrației în sine. Avem deja o arhitectură conturată pentru viitoarea administrație digitală: România are o strategie de e-guvernare, un road-map cu ținte clare. Lucrăm la un Catalog Național al Serviciilor Publice din administrația centrală – în acest catalog, din cele aproape 3000 de servicii inventariate, peste 50% sunt deja digitalizate sau parțial digitalizate. Avem cadrul legal pentru proiectele mari, de reformă decisivă – cloudul guvernamental, interoperabilitatea: am participat personal la întocmirea Legii Interoperabilității și știu cât de relevant este impactul acestei legi pentru funcționarea eficientă a statului român și pentru confortul fiecărui român în parte. Avem linii de finanțare consistente – 6 miliarde în PNRR, 524 de milioane de euro în PoCIDIF.

Principalele proiecte în desfășurare sunt cloud-ul guvernamental și Platforma Națională de Interoperabilitate. Cloud-ul guvernamental este livrabilul principal al digitalizării din PNRR, vom investi 560 de milioane de euro pentru infrastructură de mileniul III și pentru migrarea bazelor de date. Platforma Națională de Interoperabilitate va fi finanțată prin POCIDIF – 33 milioane de euro. Este un livrabil esențial al digitalizării administrației – fără interoperabilitate, celelalte proiecte de digitalizare nu vor putea ajunge până la cetățean, vor rămâne simple aspirații, iar transformarea digitală ar fi incompletă. PNI face posibil schimbul de date în administrația publică și elimină tradiționalul dosar cu șină.

Competitivitate în Europa. România susține parteneriatele public-privat pentru accelerarea inovației și creșterii economice

CaleaEuropeană.ro: Acest model de parteneriat public-parteneriat ne conduce la competitivitate, care este de o importanță capitală pentru viitorul model economic al UE. Președinția belgiană a Consiliului UE urmează să prezinte un raport în acest sens. În această ecuație a competitivității europene, UE are capacitatea de a acționa în materie de reglementare, în timp ce companiile private pledează pentru ceea ce ele numesc reglementări inteligente. Care este poziția cu care România se așează la masa deciziilor UE și în relația cu mediul privat?

Bogdan Ivan: Susținem parteneriatele Public-Private ca mijloace de accelerare a inovației și creșterii economice și promovăm dialogul între sectorul public și cel privat în domenii cheie precum tehnologia sau infrastructura.

În ceea ce privește reglementările, România are în vedere un echilibru între necesitatea de a asigura un cadru de reglementare robust, care protejează cetățenii și nevoia de a menține un mediu de afaceri flexibil și inovativ.

Sunt necesare reglementări smart, care nu împovărează inutil sectorul privat, dar asigură conformitatea la un cadru legal coerent și protecția datelor cetățenilor.

În dezbaterile de la nivelul UE, România poate contribui cu propuneri care reflectă interesele sale naționale, dar și pe cele ale UE în ansamblu: promovarea politicii de coeziune și susținerea unei creșteri economice durabile.

Promovăm activ politici care încurajează inovația și competitivitatea, inclusiv prin investiții în educație digitală, cercetare-dezvoltare și inovare și contribuim astfel la creșterea competitivității economiei românești, dar și a UE în ansamblu, pe scena globală.

Poziția României promovează stabilitatea, echilibrul între susținerea creșterii economice și inovării prin parteneriate public-private și asigurarea unui cadru de reglementare echitabil și eficient, care să protejeze interesele cetățenilor.

Inteligența artificială. Cum se implică România în raport cu primul act legislativ din lume în domeniul IA, care este unul european

CaleaEuropeană.ro: În ceea ce privește Actul privind IA, Europa este într-adevăr un pionier în lume. Dar când privim dincolo de faptul că este prima reglementare la nivel mondial, ce vedem în beneficiul cetățenilor, al instituțiilor publice, al IMM-urilor și al companiilor?

Bogdan Ivan: Orice inovație, și mai ales cele cu impact major, în primă instanță sperie, pentru că este în natura umană să se teamă de necunoscut. Însă această reacție profund umană este normală și adecvată, dar MCID este activ și atent în a descoperi metodele optime de întâmpinare a consecințelor inovației. România și românii vor fi pregătiți pentru impactul tehnologiilor emergente. Beneficiile Inteligenței Artificiale (AI) pentru societate sunt multiple, de la îmbunătățirea asistenței medicale până la o educație mai bună.

Scopul AI Act este de a aborda riscurile pentru sănătate, securitate și drepturile fundamentale.

“Modelele de AI cu scop general”, care sunt integrate în numeroase sisteme AI, devin prea importante pentru economie și societate pentru a nu fi reglementate.

Comisia a propus, în propunerea de reglementare, atât o abordare centrată pe om a AI – aplicațiile AI să respecte legislația privind drepturile fundamentale, cât și o abordare bazată pe gradul de risc, cu patru niveluri de risc pentru sistemele AI: minim, înalt, inacceptabil, risc specific de transparență. Actul AI va intra în vigoare în a douăzecea zi de la publicarea sa în Jurnalul Oficial. Acesta va fi complet aplicabil la 24 de luni după intrarea în vigoare.

În România, am intrat în linie dreaptă pentru adoptarea prin hotărâre de guvern a Strategiei Naționale de Inteligență Artificială. Ne-am asigurat că drepturile românilor vor fi protejate online.

Strategia a beneficiat de o consultare publică extinsă, începând din septembrie 2023. Propunerile Comitetului Român pentru Inteligență Artificială și ale celorlalte organizații au fost temeinic analizate și sunt integrate. În forma finală, Strategia AI va fundamenta finanțările europene dedicate implementării tehnologiilor de ultimă generație.

Inteligența artificială va avea un impact semnificativ în toate aspectele vieții noastre, în societatea și economia națională. IA este viitorul economiei digitale globale, iar România este acum parte a acestui viitor, valorificând extraordinarul potențial al țării în IT și noi tehnologii.

Planurile de implementare a AI Act la nivel european prevăd măsuri pentru deblocarea resurselor de date, promovarea capacității critice de calcul, creșterea capacităților de cercetare și sprijinirea IMM-urilor prin Huburi Europene de Inovare Digitală (EDIHs).

În România există 7 centre de inovare digitală, care au fost selectate în urma evaluării și deciziei Comisiei Europene. Obiectivele acestora sunt de a să distribui bunele practici, să dezvolte abilități, să demonstreze soluții inovatoare, să asiste la obținerea de finanțare, să faciliteze relațiile și parteneriatele și să susțină antreprenoriatul.

Această rețea de asistență pentru transformarea digitală IMM-urilor și a administrației publice a fost creată pentru a se asigura că soluțiile digitale inovatoare, bazate pe noile tehnologii, sunt integrate în activitatea curentă a companiilor și administrațiilor publice.

Dezvoltarea DIH-urilor va oferi sprijinul pentru digitalizarea IMM-urilor și va contribui la îmbunătățirea ecosistemelor locale de inovare, fiind în același timp aliniate la politicile generale de transformare digitală ale UE.

În ceea ce privește prioritățile la nivel național, cu impact în domeniul IA, România, prin Strategia Națională pentru IA pe care acum o avem în transparență decizională (ultimul pas înainte de adoptarea ei prin HG) are în vedere politici naționale incluzând măsuri pe linia digitalizării și a specializărilor inteligente: PNRR, Politica Industrială a României, Politica publică în domeniul e-guvernării 2021-2030.

O astfel de linie de interes pentru România este utilizarea comună și mai eficientă a resurselor, unde IA apare alături de Big Data și IoT.

CaleaEuropeană.ro: În acest sens, cum sprijină România ecosistemul de start-up-uri și inovarea digitală? Există inițiative specifice pentru stimularea cercetării și dezvoltării în domeniul tehnologiilor digitale?

Bogdan Ivan: Principalul instrument de finanțare în acest domeniu îl reprezintă Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare IV. Proiectele cuprinse în acest instrument sunt ample, iar finanțarea este multianuală. Am lansat competiția pentru Centrele de excelență în cercetare, competiție al cărei buget de 1,6 miliarde de lei reprezintă cea mai mare investiție din istoria cercetării românești. Cu aceste fonduri, MCID va operaționaliza 20 de centre de excelență, fiecare beneficiind de un buget cuprins între 50.000.000 lei și 100.000.000 lei, în domenii de cercetare de vârf, precum digitalizare, industrie și spațiu; agricultură, bioeconomie, resurse naturale, biodiversitate și mediu; sănătate; energie, mobilitate și climă; securitate civilă pentru societate; cultură, creativitate și societate incluzivă.

Finanțăm cu 1,6 miliarde de lei în special resursa umană înalt specializată și punem accent pe colaborarea între organizațiile de cercetare. Ne dorim să consolidăm cercetarea românească, să atragem cercetători de talie mondială alături de cercetătorii noștri și să construim poli internaționali de performanță pentru a putea obține un puternic impact în economie și în societate.

Rezultatele generate de aceste fonduri substanțiale trebuie să ajungă în economie în următorii ani, România trebuie să beneficieze de toate produsele fantastice ale minților geniale. Finanțăm cu 53 de milioane de lei transferul tehnologic al peste 35 de soluții inovative, validate în laboratoarele de cercetare, către industria și economia românească. Sprijinim astfel dezvoltarea economiei, prin inovațiile pe care cercetătorii români le-au generat în domenii precum digitalizare, spațiu, agricultură, climă, energie, mobilitate, sănătate sau securitate civilă.

Investim 53 de milioane de lei în proiecte avangardiste de inteligență artificială, biotehnologii, agritech sau tehnologii spațiale și aducem tot mai aproape tehnologiile viitorului. Românii sunt recunoscuți pe plan mondial pentru creativitatea și inteligența lor, iar competiția pe care o promovăm acum reprezintă un agregator al inovației, curajului și determinării. Vom da un suflu nou cercetării românești prin cel puțin 70 de proiecte, cu o finanțare de 750.000 de lei fiecare.

De asemenea, aducem în România cei mai buni cercetători din lume, prin fondurile din PNNR. Finanțăm cu 48 de milioane de euro peste 20 de proiecte de cercetare, implementate în România de savanți români și internaționali de top. Totodată, prin Investiția I8 din C9 PNRR, am oferit o șansă specialiștilor români plecați în străinătate să se întoarcă în țară și să contribuie la modernizarea cercetării românești. Din cele 100 de proiecte care au fost selectate în cadrul investiției I8, 10 sunt coordonate de cercetători români.

Securitate cibernetică: “O legislație consolidată în domeniul securității cibernetice în România este un imperativ pentru sistemele digitale ale instituțiilor publice”

CaleaEuropeană.ro: O componentă la fel de importantă din perspectiva digitalizării este reprezentată de securitatea cibernetică. Cum se pregătește România pentru provocările legate de securitatea cibernetică și ce inițiative a implementat pentru protejarea infrastructurii digitale? Cum colaborează România cu partenerii europeni pentru a întări securitatea cibernetică la nivelul UE?

Bogdan Ivan: Când vorbesc despre securitatea cibernetică, întotdeauna spun: cooperarea în domeniul securității cibernetice nu este un lux, ci o necesitate în era noastră digitală. Lumea noastră digitală este mai interconectată ca niciodată. Dar amenințările cibernetice sunt mai sofisticate ca niciodată.

La nord de granițele noastre are loc cel mai tehnologic avansat război din istoria umanității. În acest context, România consolidează o cultură a securității cibernetice la nivel național. Avem o Strategie Națională în domeniul cibernetic, pe care am actualizat-o chiar pe 31 ianuarie. Avem instituții puternice care protejează infrastructura noastră critică. Avem experți dedicați care lucrează neîncetat pentru a contracara amenințările cibernetice. Experții IT recomandă soluții cloud pentru infrastructura de date publice – acestea sunt considerate a fi cel mai bine protejate împotriva amenințărilor cibernetice. România a ales cea mai sigură soluție pentru securitatea cibernetică – cloudul guvernamental. Această infrastructură de mileniul III contribuie la creșterea siguranței României, aflată la granița UE și a NATO. Cloudul guvernamental este, după experții noștri în cyber, recunoscuți la nivel mondial, următoarea linie de apărare a României.

O legislație consolidată în domeniul securității cibernetice este un imperativ pentru sistemele digitale ale instituțiilor publice. România are nevoie de un cadru legislativ clar, cu termene scurte, care să fundamenteze o acțiune rapidă și eficientă a instituțiilor abilitate.

Actualizarea normativă pe care am inițiat-o prevede că furnizorii de servicii tehnice de securitate cibernetică vor avea termene rapide să răspundă la cererile ce vizează date și informații privind incidente de securitate cibernetică, amenințări, riscuri sau vulnerabilități. Noile prevederi vizează asigurarea rezilienței și protecției rețelelor și sistemelor informatice ce susțin funcțiile de apărare, securitate națională, ordine publică și guvernare. Vom interveni pentru consolidarea legislației în vigoare ori de câte ori avansurile tehnologice ar putea vulnerabiliza sistemele informatice ale instituțiilor față de atacurile cibernetice.

Viitorul industriei telecom în Europa. Care este abordarea României

CaleaEuropeană.ro: Nu în ultimul rând, Comisia Europeană pregătește o comunicare privind viitorul telecomunicațiilor în Europa. Care sunt prioritățile strategice ale României pentru dezvoltarea infrastructurii de comunicații și cum se asigură România că legislația sa în domeniul telecomunicațiilor este armonizată cu reglementările europene?

Bogdan Ivan: Investițiile în infrastructura digitală sunt esențiale pentru a putea atinge obiectivele ambițioase și necesare ale Decadei Digitale, dar și cele ale European Green Deal. Aceste investiții vizează obiectivul major al UE de a deveni o societate gigabit – una în care fiecare casă, afacere, vehicul și dispozitiv mobil poate accesa viteze de transfer de date de până la 1000Mbps, sau 125MBps, cu o latență foarte scăzută. Obiectivul respectă prioritățile de impact asupra mediului, dar ține cont și de necesitatea de a acoperi zonele insuficient deservite, inclusiv zonele rurale și îndepărtate. Prin investiția i11 din PNRR ducem internet în aceste zone albe.

Progresele tehnologice rapide în domenii prioritare pentru UE, cum ar fi Cloud, Edge, AI, 5G, implică investiții majore în dezvoltarea unei infrastructuri digitale de înaltă performanță și durabilă, dar și în întărirea securității cibernetice. În plus, sunt necesare investiții în capacitatea rețelelor, implementarea infrastructurilor de ultimă generație, accesul la cantități mari de date fiabile, resurse de calcul.

Conectivitatea este un sector strategic și pentru România și pentru UE. O abordare europeană integrată ar putea îmbunătăți acoperirea în zonele de frontieră naționale și ar sprijini UE în cazurile de interferențe dăunătoare din partea țărilor terțe la frontierele externe. Eliminarea obstacolelor, în special a reglementărilor sectoriale diverse și dificile, poate facilita întărirea cooperării transfrontaliere.

Avem contacte concrete, permanente cu instituțiile de la nivel european, colaborăm excelent cu instituțiile abilitate din România și ne coordonăm în definirea obiectivelor strategice ale României și în implementarea tactică a măsurilor practice.

CaleaEuropeană.ro: De asemenea, cum abordează România provocările reglementării europene în contextul evoluției rapide a tehnologiei?

Bogdan Ivan: Pentru Guvernul României, transformarea digitală este un proiect de țară. Legislația trebuie să reflecte evoluția tehnologiei și a principiilor europene, care pun în centru cetățeanul și profilarea Europei ca un actor global cu rol decisiv în promovarea și dezvoltarea tehnologiei. Trebuie să ne concentrăm pe cetățean, pe utilizatorul final, pe experiența de utilizare a platformelor digitale guvernamentale. Ne-am propus să reformăm, să îmbunătățim real, administrația publică folosind cele mai noi tehnologii – doar așa putem eficientiza modul de lucru în sectorul public și să dezvoltăm serviciile publice electronice. Mă implic în construirea de parteneriate cu mediul privat pentru că ele vor permite României să devină un hub regional de conectivitate și de tehnologii emergente.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul Marcel Boloș: Introducerea sistemului e-TVA, un pas vital în digitalizarea fiscală

Published

on

© Marcel Boloș/ Facebook

Ministrul Marcel Boloș anunță că direcțiile din cadrul Ministerului de Finanțe și ANAF, responsabile de implementare proiectului e-TVA, sunt în grafic.

„Digitalizarea fiscală se întâmplă. Cu toate că e un drum cu multe obstacole, iată că România trece de la eternele promisiuni la pași concreți, în fiecare zi. Un pas vital în acest proces este introducerea sistemului e-TVA. O inovație care, zic eu, va schimba cu totul interacțiunea contribuabililor cu Ministerul Finanțelor și ANAF”, a transmis înaltul oficial al Guvernului.

Potrivit ministrului, bazat pe datele din e-Factura și e-Case de marcat, e-TVA va genera automat deconturi de TVA precompletate: „Astfel, contribuabilii vor beneficia de un proces simplificat, iar autoritățile fiscale vor avea la dispoziție date mai precise și actualizate, contribuind la lupta împotrivă evaziunii.”

Citiți și: Ministrul Marcel Boloș: Ministerul Finanțelor și ANAF trebuie consolidate printr-o transformare digitală la toate nivelurile

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

Rareș Bogdan3 hours ago

Doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina | Rareș Bogdan: Europa trebuie să fie mai unită ca oricând. Orice ezitare este interpetată de agresor drept dezbinare

NATO5 hours ago

La doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Olaf Scholz îndeamnă la intensificarea eforturilor de apărare în Europa

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Demonstrație de unitate și solidaritate occidentală la Kiev: Șefa Comisiei Europene și premierii Belgiei, Canadei și Italiei comemorează doi ani de la invazia rusă a Ucrainei alături de Volodimir Zelenski

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Von der Leyen predă 50 de autoturisme finanțate de UE forțelor de securitate ucrainene pentru a spori stabilitatea și a consolida investigațiile privind crimele de război în teritoriile eliberate de ocupație

ROMÂNIA7 hours ago

Doi ani de război în Ucraina| Nicolae Ciucă: România și întreaga lume liberă sprijină o națiune care luptă pentru viață, pentru libertate și pentru valorile democratice

ROMÂNIA7 hours ago

Palatul Victoria, iluminat la 24 februarie în culorile drapelului ucrainean: „Guvernul României va lucra mai departe aplicat pentru a intensifica sprijinul concret și multidimensional pentru Ucraina”

NATO8 hours ago

La doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Jens Stoltenberg afirmă clar că țara asediată „va adera la NATO”: „Nu este o chestiune de dacă, ci de când”

Dan Motreanu8 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu obține sprijinirea unor propuneri importante pentru România în cadrul raportului privind crearea platformei Tehnologii Strategice pentru Europa

INTERNAȚIONAL19 hours ago

Olanda încheie un acord de securitate pe zece ani cu Ucraina pentru a-i consolida apărarea și integrarea în UE și NATO

SUA19 hours ago

UE și SUA își vor alinia strategia de reducere a riscurilor în relație cu China prin investiții în reziliența lor și reducerea dependențelor și vulnerabilităților critice

NATO8 hours ago

La doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Jens Stoltenberg afirmă clar că țara asediată „va adera la NATO”: „Nu este o chestiune de dacă, ci de când”

U.E.1 day ago

Bruxelles-ul va debloca fonduri europene de 137 miliarde de euro pentru Polonia în contextul reformelor privind statul de drept

ROMÂNIA3 days ago

Coaliția de guvernare a decis comasarea alegerilor locale cu cele europene pentru 9 iunie. Românii vor mai vota pentru prezidențiale în septembrie și pentru parlamentare în decembrie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA4 days ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

ROMÂNIA5 days ago

Interviu | Ambasadorul Italiei la București: Modelul nostru de cooperare economică de succes ar trebui să evolueze spre a treia fază, axată pe sectoarele inovatoare care servesc tranziția ecologică și digitală

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu: Componenta economică româno-italiană, extrem de solidă. Peste 20 miliarde de euro vor fi investite până în 2030 în infrastructura de transport

ROMÂNIA1 week ago

România și Italia trec într-o nouă etapă de dezvoltare a Parteneriatului Strategic Consolidat. Marcel Ciolacu și Giorgia Meloni au pus bazele unui plan de acțiune pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Marcel Ciolacu îi îndeamnă pe românii din Italia să se întoarcă acasă pentru a contribui la dezvoltarea României, punând în aplicare experiența dobândită în străinătate

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Ciolacu vizitează Șantierul naval Constanța: Este nevoie de implicare și de mai multe fonduri direcționate pentru a susține în continuare industria românească

Trending