Decizia anulării alegerilor prezidențiale de anul trecut din România a fost ”gestionată cu instrumente democratice” din cauza unor ”ingerințe externe”, a afirmat mați, la Palatul Cotroceni, președintele interimar al României, Ilie Bolojan, într-un mesaj adresat șefilor misiunilor diplomatice străine din București.
”România este un stat democratic, care lucrează în continuare pentru a consolida instituțiile și încrederea în acestea, așa cum așteaptă cetățenii noștri. Întărirea democrațiilor noastre este un obiectiv permanent, iar România nu face excepție. La sfârșitul anului trecut, pe fondul unor ingerințe externe, Curtea Constituțională a luat o decizie legată de procesul electoral. Este evident că această situație a generat provocări, iar unii au perceput-o drept o criză. A fost o situație excepțională, gestionată cu instrumente democratice. Doresc să afirm, cu toată responsabilitatea, că ne aflăm în interiorul cadrului constituțional, al legii și al democrației”, le-a transmis Bolojan diplomaților într-un discurs tradițional anual pe care șeful statului român îl susține în fața ambasadorilor străini.
Președintele interimar a dat asigurări că ”pentru alegerile prezidențiale din mai, obiectivul nostru este de a lucra pentru un proces electoral liber, corect și transparent”. “Din poziția în care mă aflu voi veghea la îndeplinirea acestui obiectiv”, a asigurat el.
Discursul lui Ilie Bolojan s-a axat pe trei mesaje cheie: stabilitate, România – stat democratic, politica externă a României își va menține cursul firesc.
El a avertizat că 2025 va fi un an crucial, definind această “observație” ca fiind “valabilă atât pentru România, cât și în plan global”.
“Vedem în jurul nostru și în întreaga lume numeroase forme de agresiune, de la războaie la noi spații de confruntare și riscuri geopolitice care creează unde de șoc pentru piețe, lanțuri de aprovizionare și industrii. Vedem acțiunile hibride tot mai intense, mai sofisticate, cu utilizare de rețele online, de algoritmi, de surse de finanțare ilegale, care generează riscuri de securitate la adresa noastră, a tuturor. La acestea se adaugă atacurile directe la infrastructura critică și, chiar mai grav, campanii masive de dezinformare și fake news, completate cu campanii la adresa instituțiilor democratice și de divizare a populației. Este o nouă realitate și este clar că trebuie să fim mai bine echipați și coordonați”, a adăugat Ilie Bolojan.
Poziția exprimată de șeful interimar al statului român reprezintă și un răspuns la cele afirmate de vicepreședinte american J.D. Vance, care a lansat vineriea trecută de la tribuna Conferinței de Securitate de la München, critici dure la adresa unor decizii recente din Europa, citând anularea alegerilor prezidențiale din România, și avertizând că amenințarea principală pentru democrația europeană nu vine dinspre Rusia sau China, ci din interior, printr-o renunțare treptată la valorile fundamentale comune cu Statele Unite.
În România, Curtea Constituțională a luat o decizie fără precedent într-o țară democratică, respectiv anularea alegerilor prezidențiale din 2024, constatând că procesul electoral a fost vizat în integralitatea sa. Decizia a venit după ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării a desecretizat rapoartele serviciilor de informații, analize și date care au relevat că România a fost vizată de 85.000 de atacuri cibernetice având mod de operare al unui actor statal, au identificat o campanie finanțată și coordonată de creștere accelerată a profilului candidatului independent Călin Georgescu, iar contraspionajul românesc a identificat date privind intențiile unor persoane de a afecta suveranitatea României și de a sprijini accesul lui Călin Georgescu, candidat anti-NATO și anti-UE, la funcția de președinte.
Ulterior, președintele de la acea vreme, Klaus Iohannis, a nominalizat direct Rusia ca actor ce a stat în spatele acestei operațiuni hibride împotriva României, subliniind că este vorba despre modul de acțiune în această direcție și că procedura de atribuire va dura. În același timp, și președintele francez Emmanuel Macron și fostul premier belgian Alexander De Croo au arătat cu degetul spre Rusia, o poziție de condamnare a ingerințelor la adresa democrației venind și din partea președintelui german Frank-Walter Steinmeier. De asemenea, un raport oficial al guvernului francez a confirmat “manipularea pe scară largă” a alegerilor din România, primele alegeri democratice majore din Europa anulate din cauza ingerințelor străine.
Și NATO a transmis săptămâna trecută prima sa reacție oficială publică și argumentată cu privire la anularea alegerilor prezidențiale din România, anul trecut, subliniind că arătând că operațiunea Rusiei în România a fost “înșelăciune” printr-o “campanie amplă pregătită dinainte pentru a afecta clandestin un scrutin”.
Poziția NATO a venit în ajunul Conferinței de Securitate de la München, al cărei raport anual menționează “atacurile hibride agresive” ale Rusiei în Europa și “interferențe electorale în România”.
Poziția SUA cu privire la ingerințele externe în alegerile din România a fost exprimată anul trecut pe multiple paliere, în timpul administrației Biden. Delegația Congresului SUA la NATO, s-a arătat “profund îngrijorată de dovezile convingătoare” privind influența Rusiei în alegerile din România, precizând că “suntem alături de România în preocuparea sa de a organiza alegeri prezidențiale libere și corecte”. Și Comisia din SUA pentru securitate și cooperare în Europa a condamnat ferm “interferenţa malignă a Rusiei în alegerile din România”.
“Orice îndepărtare a politicii externe a României de alianțele sale occidentale prin interferența unui actor străin ar avea un impact negativ grav asupra cooperării România-SUA în materie de securitate“, a transmis, la momentul respectiv, și Departamentul de Stat.
