Ilie Bolojan, președinte al Senatului României și lider interimar al PNL, va deveni miercuri, 10 februarie, președinte interimar al României după ce președintele Klaus Iohannis și-a anunțat demisia din funcție.
Klaus Iohannis și-a anunțat demisia din funcția de președinte al României, marcând o premieră în istoria țării, devenind primul președinte care se retrage din funcție. El a menționat că va pleca de la Palatul Cotroceni pe data de 12 februarie și a precizat că decizia vine în contextul în care în Parlamentul României s-a pus în mișcare, luni, procedura de suspendare a sa din funcție.
Constituţia României prevede că, dacă funcţia de preşedinte devine vacantă, interimatul este asigurat în ordine de preşedintele Senatului, urmat de cel al Camerei Deputaților.
Potrivit articolului din Constituție, “vacanţa funcţiei de Preşedinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces”.
“Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor”, precizează și articolul 98.
Președintele interimar al României preia atribuțiile constituționale ale președintelui până la alegerea unui nou șef de stat. Printre acestea se numără: reprezentarea statului atât pe plan intern, cât și internațional, promulgarea legilor și solicitarea reexaminării acestora, sesizarea Curții Constituționale privind constituționalitatea legilor, numirea și revocarea miniștrilor la propunerea premierului și îndeplinirea funcției de comandant suprem al forțelor armate.
Un președinte interimar nu poate să dizolve Parlamentul, nu poate iniţia un referendum şi nu poate numi un alt prim-ministru.
Primul moment european și internațional de reprezentare a României pentru Ilie Bolojan ar urma să fie summitul Consiliului European din 21-22 martie.
Cel de-al doilea mandat al lui Klaus Iohannis ar fi trebuit să se încheie la data de 21 decembrie 2024, însă în motivarea deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024, ca urmare unui a proces electoral viciat, Curtea Constituțională a stabilit că președintele Iohannis își va exercita mandatul până când noul președinte ales va depune jurământul, evocând aplicabilitatea art. 83 alin.(2) din Constituție, potrivit căruia Președintele României în funcție “exercită mandatul până la depunerea jurământului de Președintele nou-ales”.
Noile alegeri prezidenţiale sunt programate pentru 4 şi 18 mai. Termenul-limită pentru depunerea candidaturilor este 15 martie.
