Connect with us

POLITICĂ

Imaginea pactului politic pentru România Europeană: Președintele Klaus Iohannis a semnat împreună cu Ludovic Orban, Dan Barna, Victor Ponta și Eugen Tomac, Acordul Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis, alături de principalii lideri ai Opoziției – Ludovic Orban, Dan Barna, Victor Ponta și Eugen Tomac -, a semnat joi, la Palatul Cotroceni Acordul Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României, denumit informal ”Pactul pentru România Europeană”.

Șeful statului a salut faptul că PNL, USR, PRO România şi PMP au răspuns favorabil semnării acestui pact și a criticat partidele care nu s-au alăturat inițiativei, precizând că lista rămâne deschisă pentru PSD, ALDE și UDMR.

Iohannis a mai precizat că trebuie revenit ”la o normalitate românească, o normalitate europeană, democratică, care se bazează pe respectarea valorilor europene, pe respectarea statului de drept”.

”Toate aceste lucruri trebuie realizate cu cât mai repede, cu atât mai bine. Pentru a face aceste modificări este clar nevoie de un altfel de Parlament și dacă acum doi ani și jumătate lucrurile au ajuns acolo unde au ajuns fiindcă nu s-a prea văzut o alternativă, iată acum paradigma se schimbă, se construiește o alternativă, lucrăm la ea. Mulți dintre cei care lucrează împreună cu mine la o alternativă serioasă, pro-europeană, sunt în această sală, românii pot avea încredere și pentru asta trebuie să meargă la vot, iar politicienii să dovedească că au căpătat mai multă înțelepciune decât am avut cu toții înainte de aceste alegeri”, a susținut președintele.

”Sunt foarte bucuros că astăzi semnăm noi cinci acest Acord Național. Și ca să fiu bine înțeles, această semnare nu reprezintă un pas prin care vrem să excludem pe alții. Dumneavoastră, președinții de partide, v-ați declarat de acord să semnați astăzi cu mine acest Acord. Lista semnatarilor însă rămâne deschisă. Este posibil ca pe parcurs și alții să revină la gânduri mai bune și vreau să păstrăm poarta deschisă tuturor politicienilor care vor să construiască o Românie mai bună. Eu vă mulțumesc și o să vă invit pe rând să semnăm acest Acord Național”, a conchis Klaus Iohannis (discursul președintelui este disponibil aici), invitând liderii partidelor să semneze Acordul și să adreseze mesajul lor.

Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a fost primul care a semnat Acordul.

Mă bucur să am ocazia să-mi pun semnătura pe un document extrem de important, care poate să pună bazele realizării unei democraţii autentice în România, care să se bazeze pe valorile, principiile şi normele europene, pe respectarea cu sfinţenie a drepturilor şi libertăţilor individuale ale cetăţenilor, statului de drept, a independenţei justiţiei, a liberului acces al cetăţeanului la justiţie, care să se bazeze pe o competiţie onestă între cetăţenii României şi care să permită fiecărui cetăţean român să îşi găsească dreptatea în societatea democratică românească”, a spus el, potrivit Agerpres.

La rândul său, preşedintele USR, Dan Barna, a subliniat că acest pact este o “primă piesă dintr-o construcţie” care să conţină şi iniţiativa “Fără penali în funcţii publice”.

USR a semnat acest Acord Naţional pentru că el conţine ceea ce de trei ani în Parlamentul României şi în toate judeţele României şi în diaspora USR a susţinut – că România trebuie să fie un stat de drept, în care justiţia să funcţioneze independent şi să fie o putere respectată. Acest acord naţional este prima piesă dintr-o construcţie care trebuie să conţină şi “Fără penali în funcţii publice” – este cel mai simplu instrument pe care noi ca societate, şi un milion de români a confirmat lucrul acesta, putem să-l introducem în Constituţie pentru ca politica românească de acum în viitor să devină ceva mai bună şi stă în puterea noastră. Acest Acord Naţional este de asemenea un prim pas dintr-o construcţie unde alături de “Fără penali” trebuie să transformăm CCR într-un arbitru adevărat şi neutru al funcţionări statului, iar justiţia şi legile justiţiei să fie corectate. (…) Sunt convins că România va putea să se repare şi să se reaşeze pe traiectoria europeană”, a arătat Barna.

Preşedintele PRO România, Victor Ponta, a subliniat că a semnat acest pact deoarece principiile sunt corecte.

“Am semnat astăzi acest pact alături de colegii mei din PRO România pentru un motiv foarte simplu: că principiile din acest pact sunt corecte şi sunt spre binele nostru ca societate. (…) Astăzi am învăţat din propria experienţă că politicienii se ceartă pentru orice şi nu pot să colaboreze pentru nimic, dar oamenii politici trebuie să-şi dea mâna când este vorba de interesele într-adevăr naţionale“, a spus Ponta.

Preşedintele PMP, Eugen Tomac, a motivat şi el de ce a semnat acest document.

“În numele colegilor din PMP, ne-am aşezat şi noi semnătura pe acest acord politic pe care l-aţi iniţiat, domnule preşedinte, din următoarele motive: ataşamentul nostru faţă de valori precum democraţia, libertatea, pacea, statul de drept care stau drept temelie pentru UE, sunt valori de nenegociat, de aceea ne-am exprimat solidaritatea şi am pus semnătura din convingere. Sper că toţi politicienii vor înţelege în mod corect mesajul pe care l-au transmis românii pe 26 mai. Naţiunea noastră este o naţiune profund ataşată de valorile europene, ne dorim să fim parte la deciziile mari din UE şi vom răspunde cu aceeaşi deschidere atunci când în următoarele luni sau ani ne veţi invita pentru un acord legat de educaţie, sănătate, diaspora pentru că avem nevoie noi, clasa politică, de consens pe teme mari, prioritare, chiar şi pentru un acord pe Republica Moldova“, a spus Tomac.

La finalul ceremoniei, şeful statului a semnat şi el acordul şi i-a felicitat pe semnatari, iar apoi i-a invitat la o fotografie în care să se aşeze după “doctrină”.

© Administrația Prezidențială

Citiți și DOCUMENT Ce conține acordul politic național pentru România Europeană propus de Klaus Iohannis

Proiectul de acord, pus la dispoziție de Administrația Prezidențială este centrat, la nivel principial, în jurul valorilor europene și democratice și a atașamentului României față de acestea, acesta din urmă fiind dovedit prin ”voința suverană a cetățenilor” exprimată la 26 mai. În sens practic, acordul propus de președinte are printre obiective transpunerea în legislație a rezultatelor referendumului, care prevăd interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie și interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare.

Documentul cuprinde și o asumare politică de transpunere în legislație a măsurilor necesare asigurării exercitării depline și efective a dreptului de vot de către toți cetățenii români. 

NOI, semnatarii acestui acord politic național, ne angajăm ca în toate luările publice de poziție și în acțiunile întreprinse să sprijinim aprofundarea integrării în Uniunea Europeană și consolidarea proiectului european, precum și întărirea relației transatlantice, neexistând nicio incompatibilitate între continuarea integrării europene și aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, și să nu ne exprimăm contrar acestor linii de acțiune, principii și valori esențiale pentru România și cetățenii săi”, este concluzia cu care se încheie textul propus de președintele Klaus Iohannis pentru a fi semnat împreună cu partidele politice parlamentare.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Laura Codruța Kövesi a votat în diaspora: Procurorul-șef al Uniunii Europene și-a exprimat dreptul la vot la Ambasada României în Finlanda

Published

on

© Ambasada României în Finlanda/ Facebook

Șefa Parchetului Public European (EPPO), Laura Codruța Kövesi, a votat vineri la Helsinki pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale, a anunțat, Ambasada României în Finlanda, pe contul de Facebook.

Procurorul european, dna Laura Codruta Kovesi, a votat la sectia 118, la Helsinki”, a scris Ambasada, publicând două fotografii cu șefa EPPO și membrii secției de votare. 

Peste 56.000 de români au votat în diaspora, până vineri după-amiază, pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale în care se confruntă președintele Klaus Iohannis, candidatul PNL, și fostul prim-ministru Viorica Dăncilă, candidatul PSD.

Conform datelor furnizate de Biroul Electoral Central, până vineri la ora 16:46, au votat 57.011 de cetățeni români. 39.508 și-au exprimat dreptul la vot la secțiile deschise în străinătate, iar 17.503 au optat pentru votul prin corespondență.

Urmăriți și 🔴 LIVE UPDATE Alegeri prezidențiale 2019: Românii din străinătate au început să voteze. Peste 57.000 de cetățeni au votat deja

Procesul de votare din străinătate pentru cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale în care se confruntă președintele Klaus Iohannis, candidatul PNL, și fostul prim-ministru Viorica Dăncilă, candidatul PSD, a început vineri. Precum în primul tur, românii din afara ţării au la dispoziţie trei zile pentru a vota la urne în 835 de secţii de votareAcestea vor fi deschise vineri între ora locală 12:00 şi ora locală 21:00, iar sâmbătă şi duminică între ora locală 7:00 şi ora locală 21:00.

Continue Reading

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Alegeri prezidențiale 2019: Peste 50.000 de români din diaspora au votat deja în turul al doilea al alegerilor prezidențiale

Published

on

Peste 50.000 de români au votat în diaspora, până vineri după-amiază, pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale în care se confruntă președintele Klaus Iohannis, candidatul PNL, și fostul prim-ministru Viorica Dăncilă, candidatul PSD.

Conform datelor furnizate de Biroul Electoral Central, până vineri la ora 16:00, au votat 50.221 de cetățeni români. 32.718 și-au exprimat dreptul la vot la secțiile deschise în străinătate, iar 17.503 au optat pentru votul prin corespondență.

Potrivit Hotnews.ro, cei mai mulți români au votat în Italia – 4.073, dintre care 4.018 la secțiile de votare și 55 prin corespondență. În Spania au votat 3.797, dintre care 3.751 la secțiile de votare și 46 prin corespondență, în Germania – 3.276, dintre care 2.974 la secțiile de votare organizate pentru turul II al alegerilor prezidențiale 2019 și 302 prin corespondență. În Marea Britanie, au votat 2.886 de români, dintre care 2.577 la secțiile de votare, iar restul prin corespondență.

Urmăriți și 🔴 LIVE UPDATE Alegeri prezidențiale 2019: Românii din străinătate au început să voteze. Peste 50.000 de cetățeni au votat deja

Procesul de votare din străinătate pentru cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale în care se confruntă președintele Klaus Iohannis, candidatul PNL, și fostul prim-ministru Viorica Dăncilă, candidatul PSD, a început vineri. Precum în primul tur, românii din afara ţării au la dispoziţie trei zile pentru a vota la urne în 835 de secţii de votareAcestea vor fi deschise vineri între ora locală 12:00 şi ora locală 21:00, iar sâmbătă şi duminică între ora locală 7:00 şi ora locală 21:00.

Continue Reading

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

🔴 LIVE UPDATE Alegeri prezidențiale 2019: Românii din străinătate au început să voteze. Peste 60.000 de cetățeni au votat deja

Published

on

Procesul de votare din străinătate pentru cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale în care se confruntă președintele Klaus Iohannis, candidatul PNL, și fostul prim-ministru Viorica Dăncilă, candidatul PSD, a început vineri. Precum în primul tur, românii din afara ţării au la dispoziţie trei zile pentru a vota la urne în 835 de secţii de votare. Acestea vor fi deschise vineri între ora locală 12:00 şi ora locală 21:00, iar sâmbătă şi duminică între ora locală 7:00 şi ora locală 21:00.


Prezența la vot în diaspora poate fi urmărită aici


UPDATE ora 17:14 – Potrivit datelor furnizate de Biroul Electoral Central, peste 60.000 de români au votat deja (43.366 la secțiile de votare din străinătate și 17.503 prin corespondență).

UPDATE ora 17:00 – Aproape 58.000 de români au votat în străinătate, printre care și procurorul-șef al Uniunii Europene, Laura Codruța Kövesi.

UPDATE ora 16:06 – Alegeri prezidențiale 2019: Peste 50.000 de români din diaspora au votat deja în turul al doilea al alegerilor prezidențiale

UPDATE ora 14:20 – 18.522 de români au mers la urne până la această oră. În total, până la această oră, au votat 36.025 de cetățeni, inclusiv cei 17.503 care sunt volanți prin corespondență

Cei mai mulți votanți sunt în Italia, în Spania, în Republica Moldova și în Germania.

UPDATE ora 13:00 – Prezența începe să crească, odată cu deschiderea secțiilor de votare în majoritatea statelor europene. Până la această oră, au votat la secții peste 5.800 de români.

Prezența este totuși mai mică față de primul tur al algerilor, când la ora 13.10, de exemplu, votaseră deja peste 8.770 de români, informează Hotnews.ro.

UPDATE ora 12:00 – Peste 1.000 de români din străinătate au votat până la această oră la secțiile de votare. Prin corespondență au votat pentru turul al doilea 17.500 de români.

La secţiile de votare din afara României care s-au deschis deja pentru al doilea tur al alegerilor prezidenţiale au votat vineri până la 07:00 ora României peste 200 de alegători, informează Digi24 și Agerpres.

În total, până vineri dimineață (n.r  – ora 09:28), au votat 17.790 de români, în condițiile în care 17.503 și-au exprimat dreptul la vot prin corespondență, potrivit Biroului Electoral Central.

Alegătorii care la ora 21:00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot până la ora locală 23:59.

Dreptul de vot poate fi exercitat la oricare din secţiile organizate în afara ţării, pe baza unui document de identitate valabil în ziua votării: cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic/ paşaportul de serviciu/ paşaportul de serviciu electronic/ paşaportul simplu/ paşaportul simplu electronic/ paşaportul simplu temporar; în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.

Pot vota la alegerile prezidenţiale cetăţenii români care au vârsta de cel puţin 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv; nu au fost puşi sub interdicţie sau nu li s-a interzis exercitarea dreptului de vot, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.

În turul al doilea al scrutinului prezidenţial au rămas Klaus Iohannis – Partidul Naţional Liberal şi Viorica Dăncilă – Partidul Social Democrat.

Preşedintele Klaus Iohannis a câștigat primul tur al alegerilor prezidenţiale, cu 37,82% (3.485.292 voturi), fiind urmat de candidatul PSD, Viorica Dăncilă, cu 22,26% (2.051.275 voturi) conform rezultatelor finale anunțate de Biroul Electoral Central săptămâna trecută. prezența la urne a consemnat un paradox: cu 675.348 de voturi în diaspora a fost înregistrată cea mai mare prezență din istorie peste hotare, în timp ce la nivel național, prezența de 47,66% este cea mai scăzută de până acum la un scrutin prezidențial.

Care este rolul președintelui, potrivit Constituției

Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naționale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate. (Articolul 80 – Constituţia României) 

Politica internă

Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Președintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului. Daca prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziția politică a Guvernului, Președintele României va putea revoca şi numi pe unii membri ai Guvernului numai pe baza aprobării Parlamentului acordată la propunerea primului-ministru.

Politica externă

Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege. Preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice. Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Preşedintele României. (Articolul 91 – Constituţia României)

Apărarea țării și securitatea națională

Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior apărării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare. În caz de agresiune armată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţa Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii. (Articolul 92 – Constituția României) 

Alte atribuţii

Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii: conferă decoraţii şi titluri de onoare, acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral, numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege, acordă graţierea individuală.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending