Un sondaj realizat de INSCOP Research la comanda Funky Citizens în perioada ulterioară anulării alegerilor prezidențiale din 2024 arată că 69,1% dintre cetățenii români ar vota un candidat naționalist la viitorul scrutin prezidențial, însă 61,6% dintre aceștia și-ar schimba opțiunea de vot dacă respectivul candidat ar propune ieșirea din Uniunea Europeană, iar 81% ar face același lucru dacă acest candidat ar propune o apropiere a României de Rusia.

Sondajul a fost realizat în perioada 16-23 decembrie 2024, prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1000 de persoane. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3.1 %, la un grad de încredere de 95%.

Intenția de vot ipotetic pentru un partid naționalist

69.1% dintre români ar vota un partid sau un candidat naționalist pentru funcția de președinte, care promovează valorile religioase și susține familia tradițională (față de 65.7% în ianuarie 2022). 27.3% declară că nu ar vota un astfel de partid/candidat (față de 32.8% în ianuarie 2022). Nu știu sau nu răspund 3.6% din total eșantion.

© INSCOP

Intenția de vot ipotetic pentru un partid naționalist care ar propune ieșirea României din UE

Dintre cei dispuși să voteze un partid sau un candidat naționalist pentru funcția de președinte (69.1% din total eșantion în decembrie 2024), 33.1% și-ar menține opțiunea dacă un astfel de partid/candidat ar propune măsuri și politici care ar putea determina ieșirea României din Uniunea Europeană (ceea ce reprezintă aproximativ 23% din totalul participanților la sondaj). 61.6% și-ar schimba opțiunea. 5.3% nu știu sau nu răspund.

Spre comparație, în ianuarie 2022, din cei dispuși să voteze un partid naționalist (65.7% din total eșantion), 39.7% declarau că și-ar fi menținut opțiunea (ceea ce reprezenta aproximativ 26% din totalul participanților la sondaj), în timp ce 55.1% susțineau contrariul.

© INSCOP

Intenția de vot ipotetic pentru un partid naționalist care ar propune o apropiere a României de Rusia

Dintre cei dispuși să voteze un partid sau un candidat naționalist pentru funcția de președinte (69.1% din total eșantion în decembrie 2024), 16% și-ar menține opțiunea dacă un astfel de partid/candidat ar propune o apropiere față de Rusia (ceea ce reprezintă aproximativ 11% din totalul participanților la sondaj) și 81% și-ar schimba-o. 3% nu știu sau nu răspund.

Spre comparație, în ianuarie 2022, din cei dispuși să voteze un partid naționalist (65.7% din total eșantion), 26% declarau că și-ar fi menținut opțiunea (ceea ce reprezenta aproximativ 17% din totalul participanților la sondaj), în timp ce 68.4% susțineau contrariul.

© INSCOP

Oamenii aşteaptă un Guvern care menţine ferm traiectoria pro-europeană a României, a declarat, luni, preşedintele Klaus Iohannis, în cadrul ceremoniei de depunere a jurământului de către membrii noului Executiv condus de Marcel Ciolacu, desfăşurată la Palatul Cotroceni.

“Felicitări pentru noul Guvern. Intraţi într-o perioadă dificilă în noile responsabilităţi. Vă doresc să reuşiţi în tot ce vă propuneţi”, le-a transmis Klaus Iohannis noilor membri ai Executivului.

Şeful statului a adăugat că românii aşteaptă soluţii şi stabilitate şi le-a urat membrilor noului Cabinet “multă energie”.

“Vă rog să reuşiţi pentru România şi pentru români. Oamenii aşteaptă soluţii, oamenii aşteaptă stabilitate şi oamenii aşteaptă un Guvern care menţine ferm traiectoria României, cea stabilită de fiecare dată când s-a pus problema în ultimii 35 de ani, direcţia pro-europeană”, a spus Klaus Iohannis.

El a reiterat că situaţia actuală este unică în istoria ţării noastre, când au fost anulate alegerile.

“Trebuie să înţelegem că pentru mulţi români există preocupări majore. Toată lumea cu care am vorbit şi despre care am aflat doreşte stabilitate şi doreşte cu orice preţ să păstrăm parcursul euroatlantic al României. În acest sens, vă rog să acţionaţi aşa”, a completat preşedintele.

Klaus Iohannis a menţionat două dintre provocările majore pentru noul Executiv – construcţia bugetului pentru 2025, “o sarcină complicată”, şi stabilirea calendarului electoral pentru alegerea preşedintelui României.

“Vă doresc mult succes, multă energie, multă răbdare şi multe realizări pentru România şi pentru români. La mulţi ani!”, a încheiat preşedintele Iohannis.

Miniştrii Cabinetului Ciolacu au depus, luni seara, jurământul de credinţă în faţa preşedintelui Klaus Iohannis, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Palatul Cotroceni.

La ceremonie au fost prezenţi preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Ilie Bolojan şi Ciprian Şerban.

Noul Guvern a primit luni votul de învestitură în plenul reunit al Parlamentului.

Senatorii şi deputaţii au acordat, luni, în şedinţă comună în plenul Parlamentului României, votul de încredere Guvernului condus de Marcel Ciolacu.

S-au înregistrat 240 de voturi “pentru” şi 143 de voturi “împotrivă”, a anunţat deputatul PSD Daniel Suciu, care a prezentat procesul verbal referitor la rezultatul votului. Majoritatea de 50%+1 era reprezentată de 234 de voturi.

Au fost prezenţi 450 de parlamentari, 383 fiind voturile exprimate.

PSD, PNL, UDMR și grupul minorităților naționale au ajuns luni dimineață la un acord de coaliție pentru formarea viitorului guvern și privind componența cabinetului guvernamental, convenind, de asemenea, să aibă un candidat comun la președinție în persoana lui Crin Antonescu, această decizie urmând a fi votată în forurile de conducere ale fiecărui partid, au anunțat liderii coaliției, Marcel Ciolacu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Kelemen Hunor (UDMR) și Varujan Pambuccian (minorități), într-o declarație de presă susținută la Parlament. 

De asemenea, președinte al Senatului a fost ales Ilie Bolojan, actualul lider al PNL, iar Ciprian Șerban, din partea PSD, a fost ales președinte al Camerei Deputaților. Evenimentele au fost formate de o nouă serie de consultări cu președintele Klaus Iohannis, care l-a desemnat pe Marcel Ciolacu pentru un nou mandat de prim-ministru. Duminică, președintele a avut consultările cu partidele parlamentare, în urma cărora a anunțat că după finalizarea negocierilor în coaliția pro-europeană și votarea președinților Parlamentului va fi în poziția de a desemna un prim-ministru.

Citiți și Aderarea României la OCDE în 2026, creșterea rolului în NATO și un parteneriat strategic pentru integrarea R. Moldova în UE, printre prioritățile noului Guvern de la București

Noul Guvern are 16 ministere din care 8 vor fi la PSD, 6 la PNL și 2 la UDMR, conform negocierilor finalizate între cele trei partide care vor forma coaliția de guvernare.

Astfel, ministerele pe care le vor conduce reprezentanții PSD sunt următoarele: Ministerul Apărării – Angel Tîlvăr, Ministerul Economiei şi Digitalizării – Bogdan Ivan, Ministerul Transporturilor – Sorin Grindeanu, Ministerul Sănătăţii – Alexandru Rafila, Ministerul Agriculturii – Florin Barbu, Ministerul Culturii – Natalia Intotero, Ministerul Muncii – Simona Bucura Oprescu, Ministerul Justiţiei – Radu Marinescu. Marian Neacșu va ocupa funcția de vicepremier fără portofoliu.

În ceea ce privește PNL, liberalii vor conduce următoarele ministere: Ministerul de Interne – Cătălin Predoiu (și vicepremier),  Ministerul Educaţiei – Daniel David, Ministerul de Externe – Emil Hurezeanu, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene – Marcel Boloş, Ministerul Mediului – Mircea Fechet, Ministerul Energiei – Sebastian Burduja.

Ministerele UDMR vor fi: Ministerul Finanţelor – Tanczos Barna (și vicepremier), Ministerul Dezvoltării – Cseke Attila.

Context

Președintele Klaus Iohannis a făcut săptămâna trecută, de la Bruxelles, un apel la partidele politice și la liderii acestora să lase “certurile mărunte” și să se așeze la masa negocierilor, pentru a vota un nou guvern, subliniind că toată lumea așteaptă adoptarea bugetului pentru anul 2025 și organizarea alegerilor prezidențiale în prima parte a anului viitor.

În urma alegerilor parlamentare, formațiunile pro-europene PSD, PNL, USR, UDMR și Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale, reprezentând 65% din mandatele din legislativ, au adoptat, la Palatul Victoria, un comunicat comun prin care au anunțat angajamentul ferm pentru formarea unei majorități pro-europene în Parlamentul României, a unui guvern pro-european și susținerea unui posibil candidat comun pro-european la alegerile prezidențiale.

Cu toate acestea, Uniunea Salvați România s-a retras de la negocieri, criticând faptul că o listă de opt măsuri concrete nu a fost luată în calcul de celelalte formațiuni, în vreme ce PSD, PNL și UDMR au considerat că acestea sunt inacceptabile. Printre măsuri se numărau demisia președintelui Klaus Iohannis, adoptarea bugetului, demiterea șefului AEP și a șefilor serviciilor de informații.

Între timp, premierul Marcel Ciolacu a anunțat că PSD va merge în opoziție și va vota un guvern minoritar dreapta. Acest lucru nu a fost de acceptat de către UDMR, iar USR a evocat posibilitatea organizării de alegeri anticipate, în timp ce PNL s-a declarat pregătit să își asume responsabilitatea guvernării. În cele din urmă, PSD, PNL, UDMR și minoritățile s-au reașezat la masa negocierilor.

România traversează o situație fără precedent în istoria sa post-decembristă. Curtea Constituțională a României a anulat pe 6 decembrie, printr-o decizie în unanimitate a celor nouă judecători constituționali, întregul proces electoral privind alegerea președintelui României. Decizia de anulare a alegerilor prezidențiale, una nemaiîntâlnită în țara noastră, a venit ca urmare a declasificării informațiilor furnizate de serviciile de informații, care au relevat dovezi privind interferența Rusiei în procesul electoral.

În expunerea de motive a deciziei de anulare a scrutinului prezidențial, CCR a invocat și articolul 83 aliniatul 2 din Constituția României, prin care actualul președinte Klaus Iohannis să își exercite mandatul până când noul președinte ales va depune jurământul. Mandatul președintelui Iohannis ar fi trebuit să se încheie pe data de 21 decembrie.