Ucraina a găzduit luni, la Kiev, mai mulți lideri europeni pentru a marca trei ani de la declanșarea războiului pe scară largă al Rusiei împotriva țării vecine, în timp ce înalți oficiali americani au stat deoparte, într-o ilustrare clară a opțiunii președintelui american Donald Trump de a negocia un acord de pace cu președintele rus Vladimir Putin, relatează Reuters într-un amplu material consacrat momentului în care președintele ucrainean Volodimir Zelenski a întâmpinat o serie de lideri europeni și nu numai la un summit la Kiev pentru a comemora începutul, la 24 februarie 2022, al celui mai mare conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial, când Moscova a invadat Ucraina.
Încă afectat de faptul că Trump l-a numit în mod fals “dictator” pe președintele Volodimir Zelenski, Kievul a declarat că se află în etapele finale ale încheierii unui acord cu Washingtonul pentru a oferi accesul SUA la bogățiile sale minerale, însă liderul ucrainean s-a concentrat pe întrevederile pe care le-a avut cu oaspeții de seamă în vreme ce aștepta vești de la mult așteptata vizită a președintelui francez Emmanuel Macron la Casa Albă, unde a purtat convorbiri cu omologul american, Donald Trump.
“Putin nu ne va face cadou această pace și nici nu ne-o va da în schimbul a nimic. Trebuie să câștigăm pacea cu putere, înțelepciune și unitate – cu cooperarea noastră”, a declarat Zelenski, avându-i alături pe președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Antonio Costa, precum și pe liderii Canadei, Danemarcei, Islandei, Letoniei, Lituaniei, Finlandei, Norvegiei, Spaniei și Suediei.
Nu a existat niciun semn de reprezentare a Statelor Unite, a comentat Reuters, arătând că liderii europeni s-au raliat în jurul lui Zelenski în discursuri, făcând apel la țările de pe continent să intensifice sprijinul pentru Kiev, în timp ce unii au vorbit despre nevoia urgentă de a crește cheltuielile pentru apărare. Pe lângă liderii prezenți, mai mulți șefi de stat sau de guvern au participat la summitul organizat de președintele Zelenski în format online, cu președintele interimar al României Ilie Bolojan afirmând că România va susține Ucraina în continuare și că este pregătită să se coordoneze cu Europa și SUA pentru o pace justă și durabilă
Oficialii europeni au fost dezamăgiți de deciziile lui Trump de a purta discuții cu Rusia cu privire la încetarea războiului din Ucraina, respingând atât Kievul, cât și Europa, și de avertismentul administrației sale că Statele Unite nu se mai concentrează în principal pe securitatea Europei. De altfel, Zelenski și liderii G7 prezenți la Kiev – premierul Canadei și liderii instituțiilor UE – au participat la o reuniune G7 online la care președinții Statelor Unite și Franței s-au alăturat împreună din Biroul Oval al Casei Albe.
În urmă cu exact trei ani, Rusia a lansat în zorii zilei de 24 februarie 2022 o invazie pe scară largă împotriva Ucrainei – terestră, aeriană şi navală -, cel mai mare atac al unui stat împotriva altui stat în Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial.
Într-o schimbare de abordare după instalarea la 20 ianuarie 2025 a administrației Trump, Statele Unite și Rusia au decis, în Arabia Saudită, să instituie un mecanism de dialog pentru pace în Ucraina, normalizarea relațiilor și oportunități economice post-conflict, discuții pe care președintele ucrainean l-a descris ca având loc “pe la spatele Ucrainei“.
Ulterior, într-o schimbare profundă de discurs la Casa Albă, Donald Trump a dat vina pe Ucraina și Zelenski pentru declanșarea războiului.
De asemenea, Donald Trump l-a numit pe Volodimir Zelenski “dictator fără alegeri” într-o postare tăioasă pe rețeaua sa de socializare Truth Social, declarând că liderul de la Kiev a făcut o “treabă teribilă” și că “ar face bine să se miște repede sau nu va mai avea o țară”.
Drept reacție, Zelenski a precizat că președintele SUA „trăiește într-o bulă de dezinformare” și a criticat faptul că, prin discuțiile dintre secretarul de stat Marco Rubio și ministrul de externe Serghei Lavrov, Washington-ul a scos Rusia lui Putin din “izolare”.
Comemorarea a trei ani de război are loc pe fondul unei rupturi tot mai mari între Trump și Zelenski, care i-a alarmat aliații europeni ai Kievului, dar care ar putea fi pusă și pe seama reticenței liderului ucrainean de a semna un acord cu SUA privind accesul la mineralele din pământurile rare, acesta condiționând discuțiile cu partea americană în schimbul unor garanții că SUA nu vor bate palma cu Rusia. Acest subiect a fost abordat de liderul ucrainean și la discuțiile cu emisarul special Keith Kellogg, iar Zelenski a afirmat duminică faptul că americanii și ucraineni negociază pentru o înțelegere în acest sens.
Totodată, în ajunul zilei de 24 februarie 2025, Zelenski a anunțat că este dispus să renunțe la poziția de președinte în schimbul păcii și aderării țării sale la NATO ca garanție de securitate în fața Rusiei.
Relațiile transatlantice sunt fragile și fragmentate la trei ani de război ruso-ucrainean și la nivelul unicului for global, Adunarea Generală a ONU, care a respins rezoluția SUA ce nu menționa agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și a votat un text sponsorizat de Ucraina și aliații europeni, document care solicită încetarea agresiunii Rusiei și retragerea trupelor Federației Ruse de pe teritoriul ucrainean.
SUA au votat alături de Rusia împotriva acestui text propus de Ucraina și Europa. China și Iran s-au abținut. Totodată, SUA s-au abținut la votul privind propria rezoluție, deoarece aceasta a fost modificată ca urmare a efortului diplomatic al ucrainenilor și europenilor ca aceasta să includă o referire la integritatea teritorială și la o “pace justă”.
Comemorarea a trei ani de la declanșarea agresiunii armate la scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei s-a petrecut luni la Kiev, cu 13 lideri occidentali prezenți în capitala Ucrainei alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cu Uniunea Europeană anunțând o nouă tranșă de ajutor de 3,5 miliarde de euro și cu miniștrii de externe europeni reuniți la Bruxelles, unde au adoptat cel de-al 16-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Totodată, Comisia Europeană a anunțat la Kiev un pachet prin care Ucraina și Republica Moldova vor fi integrate complet la piața de energie electrică europeană până în 2027, iar președinta executivului european Ursula von der Leyen a încheiat ziua cu un mesaj de optimism potrivit căruia Ucraina ar putea adera la UE până în anul 2030.
