Connect with us

IMAGINEA ZILEI

IMAGINEA ZILEI Papa Francisc a sărutat un steag ucrainean trimis de la Bucea: Opriți acest război! Lăsați armele să tacă!

Published

on

© Vatican News

Papa Francisc a condamnat miercuri “masacrul de la Bucea” și a sărutat un steag ucrainean trimis din orașul în care armata rusă a comis atrocități, omorând sute de civili, crimele din acest oraș situat la nord-vest de Kiev declanșând o revoltă globală și promisiuni de noi sancțiuni împotriva Moscovei din partea Occidentului.

“Știrile recente din războiul din Ucraina, în loc să aducă alinare și speranță, au adus noi atrocități, cum ar fi masacrul de la Bucea”, a declarat Francisc la finalul audienței sale săptămânale din auditoriul Vaticanului, relatează Reuters.

“Opriți acest război! Lăsați armele să tacă! Nu mai semănați moarte și distrugere!”, a spus el, condamnând cruzimea împotriva civililor, a femeilor și copiilor lipsiți de apărare, precizează și Vatican News.

Kremlinul afirmă că acuzațiile potrivit cărora forțele rusești au comis crime de război prin executarea civililor, inclusiv la Bucea, sunt un “fals monstruos”, menit să denigreze armata rusă.

Suveranul Pontif a declarat că steagul întunecat și pătat, pe care erau scrise și simboluri, i-a fost adus marți de la Bucea

“Vine din timpul războiului, tocmai din acel oraș martirizat, Bucea, a spus el, sărutându-l și ținându-l în sus pentru audiența de câteva mii de persoane, care a izbucnit în aplauze.

El a cerut apoi unui grup de copii refugiați de război, care au sosit marți din Ucraina, să se apropie de el.

“Acești copii au fost nevoiți să fugă pentru a ajunge pe un pământ sigur. Acesta este rodul războiului. Să nu-i uităm pe ei și să nu uităm poporul ucrainean”, a spus el, înainte de a oferi fiecărui copil câte un ou de Paște din ciocolată.

Vorbind în prima parte a audienței sale despre perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial, Papa Francisc a spus: “În războiul din Ucraina, suntem martorii neputinței Națiunilor Unite”.

În timpul unei călătorii în Malta, la sfârșitul săptămânii, Francisc a declarat că ia în considerare o călătorie la Kiev și l-a criticat implicit pe președintele rus Vladimir Putin în legătură cu invazia din Ucraina, spunând că un “autocrat” a provocat conflictul pentru interese naționaliste.

Papa Francisc a menționat Rusia în mod specific doar în rugăciuni, cum ar fi în timpul unui eveniment global special pentru pace pe 25 martie, dar s-a referit la Rusia folosind termeni precum invazie și agresiune.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

IMAGINEA ZILEI

România susține adoptarea celui de-al 17-lea pachet de măsuri restrictive la adresa Rusiei (MAE)

Published

on

© European Union

Ministrul afacerilor externe Emil Hurezeanu a participat vineri, 9 mai 2025, la reuniunea informală a miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE (CAE), care a avut loc la Liov, în Ucraina, la invitația ministrului ucrainean de externe Andrii Sybiha, informează un comunicat oficial al MAE, remis CaleaEuropeana.ro.

În intervenția sa, ministrul Emil Hurezeanu a salutat organizarea, la 9 mai, a unei reuniuni CAE la Liov ca mesaj politic de reafirmare a sprijinului UE pentru Ucraina, inclusiv în contextul desfășurării la Moscova a unor ceremonii militare.

Ministrul afacerilor externe a atras atenția asupra faptului că Rusia nu este interesată în mod real în realizarea păcii, iar UE trebuie să continue eforturile pentru sprijinul pentru Ucraina și pentru a menține SUA angajată în demersurile privind pacea în Ucraina.

În ceea ce privește susținerea concretă la nivel UE pentru Ucraina, ministrul Emil Hurezeanu a subliniat importanța implementării inițiativei propuse de către Kaja Kallas de sprijin militar, nevoia deblocării asistenței pentru Ucraina prin Instrumentul European de Pace/EPF și extinderea mandatelor celor două misiuni UE privind Ucraina: Misiunea de Asistență (EUAM), respectiv Misiunea Asistență Militară (EU MAM).

Ministrul român de externe a susținut adoptarea celui de-al 17-lea pachet de măsuri restrictive la adresa Rusiei și a reiterat importanța avansării negocierilor de aderare la UE a Ucrainei și Republicii Moldova.

În contextul participării la reuniunea informală MAE, miniștrii de externe ai statelor membre ale Uniunii Europene au vizitat Centrul Medical „Superhumans”, specializat în asigurarea de proteze și recuperare, servicii dedicate în special celor afectați în urma războiului din Ucraina.

De asemenea, miniștrii de externe din statele UE au participat, alături de Înaltul Reprezentant Kaja Kallas și de ministrul de externe ucrainean Andrii Sybiha, la o ceremonie de depunere a unor coroane de flori la cimitirul Lychakiv în memoria apărătorilor care și-au dat viața pentru Ucraina în războiul ruso-ucrainean.

Continue Reading

IMAGINEA ZILEI

Imaginea unității europene cu Ucraina la trei ani de la invazia Rusiei: “Putin nu ne face cadou pacea. Trebuie să câștigăm pacea cu putere și unitate”

Published

on

© President of Ukraine Official Website

Ucraina a găzduit luni, la Kiev, mai mulți lideri europeni pentru a marca trei ani de la declanșarea războiului pe scară largă al Rusiei împotriva țării vecine, în timp ce înalți oficiali americani au stat deoparte, într-o ilustrare clară a opțiunii președintelui american Donald Trump de a negocia un acord de pace cu președintele rus Vladimir Putin, relatează Reuters într-un amplu material consacrat momentului în care președintele ucrainean Volodimir Zelenski a întâmpinat o serie de lideri europeni și nu numai la un summit la Kiev pentru a comemora începutul, la 24 februarie 2022, al celui mai mare conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial, când Moscova a invadat Ucraina.

Încă afectat de faptul că Trump l-a numit în mod fals “dictator” pe președintele Volodimir Zelenski, Kievul a declarat că se află în etapele finale ale încheierii unui acord cu Washingtonul pentru a oferi accesul SUA la bogățiile sale minerale, însă liderul ucrainean s-a concentrat pe întrevederile pe care le-a avut cu oaspeții de seamă în vreme ce aștepta vești de la mult așteptata vizită a președintelui francez Emmanuel Macron la Casa Albă, unde a purtat convorbiri cu omologul american, Donald Trump.

Putin nu ne va face cadou această pace și nici nu ne-o va da în schimbul a nimic. Trebuie să câștigăm pacea cu putere, înțelepciune și unitate – cu cooperarea noastră”, a declarat Zelenski, avându-i alături pe președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Antonio Costa, precum și pe liderii Canadei, Danemarcei, Islandei, Letoniei, Lituaniei, Finlandei, Norvegiei, Spaniei și Suediei.

Nu a existat niciun semn de reprezentare a Statelor Unite, a comentat Reuters, arătând că liderii europeni s-au raliat în jurul lui Zelenski în discursuri, făcând apel la țările de pe continent să intensifice sprijinul pentru Kiev, în timp ce unii au vorbit despre nevoia urgentă de a crește cheltuielile pentru apărare. Pe lângă liderii prezenți, mai mulți șefi de stat sau de guvern au participat la summitul organizat de președintele Zelenski în format online, cu președintele interimar al României Ilie Bolojan afirmând că România va susține Ucraina în continuare și că este pregătită să se coordoneze cu Europa și SUA pentru o pace justă și durabilă

Oficialii europeni au fost dezamăgiți de deciziile lui Trump de a purta discuții cu Rusia cu privire la încetarea războiului din Ucraina, respingând atât Kievul, cât și Europa, și de avertismentul administrației sale că Statele Unite nu se mai concentrează în principal pe securitatea Europei. De altfel, Zelenski și liderii G7 prezenți la Kiev – premierul Canadei și liderii instituțiilor UE – au participat la o reuniune G7 online la care președinții Statelor Unite și Franței s-au alăturat împreună din Biroul Oval al Casei Albe.

 

În urmă cu exact trei ani, Rusia a lansat în zorii zilei de 24 februarie 2022 o invazie pe scară largă împotriva Ucrainei – terestră, aeriană şi navală -, cel mai mare atac al unui stat împotriva altui stat în Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial

Într-o schimbare de abordare după instalarea la 20 ianuarie 2025 a administrației Trump,  Statele Unite și Rusia au decis, în Arabia Saudită, să instituie un mecanism de dialog pentru pace în Ucraina, normalizarea relațiilor și oportunități economice post-conflict, discuții pe care președintele ucrainean l-a descris ca având loc “pe la spatele Ucrainei“.

Ulterior, într-o schimbare profundă de discurs la Casa Albă, Donald Trump a dat vina pe Ucraina și Zelenski pentru declanșarea războiului.

De asemenea, Donald Trump l-a numit pe Volodimir Zelenski “dictator fără alegeri” într-o postare tăioasă pe rețeaua sa de socializare Truth Social, declarând că liderul de la Kiev a făcut o “treabă teribilă” și că “ar face bine să se miște repede sau nu va mai avea o țară”.

Drept reacție, Zelenski a precizat că președintele SUA „trăiește într-o bulă de dezinformare” și a criticat faptul că, prin discuțiile dintre secretarul de stat Marco Rubio și ministrul de externe Serghei Lavrov, Washington-ul a scos Rusia lui Putin din “izolare”.

Comemorarea a trei ani de război are loc pe fondul unei rupturi tot mai mari între Trump și Zelenski, care i-a alarmat aliații europeni ai Kievului, dar care ar putea fi pusă și pe seama reticenței liderului ucrainean de a semna un acord cu SUA privind accesul la mineralele din pământurile rare, acesta condiționând discuțiile cu partea americană în schimbul unor garanții că SUA nu vor bate palma cu Rusia. Acest subiect a fost abordat de liderul ucrainean și la discuțiile cu emisarul special Keith Kellogg, iar Zelenski a afirmat duminică faptul că americanii și ucraineni negociază pentru o înțelegere în acest sens.

Totodată, în ajunul zilei de 24 februarie 2025, Zelenski a anunțat că este dispus să renunțe la poziția de președinte în schimbul păcii și aderării țării sale la NATO ca garanție de securitate în fața Rusiei.

Relațiile transatlantice sunt fragile și fragmentate la trei ani de război ruso-ucrainean și la nivelul unicului for global, Adunarea Generală a ONU, care a respins rezoluția SUA ce nu menționa agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și a votat un text sponsorizat de Ucraina și aliații europeni, document care solicită încetarea agresiunii Rusiei și retragerea trupelor Federației Ruse de pe teritoriul ucrainean.

SUA au votat alături de Rusia împotriva acestui text propus de Ucraina și Europa. China și Iran s-au abținut. Totodată, SUA s-au abținut la votul privind propria rezoluție, deoarece aceasta a fost modificată ca urmare a efortului diplomatic al ucrainenilor și europenilor ca aceasta să includă o referire la integritatea teritorială și la o “pace justă”.

Comemorarea a trei ani de la declanșarea agresiunii armate la scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei s-a petrecut luni la Kiev, cu 13 lideri occidentali prezenți în capitala Ucrainei alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cu Uniunea Europeană anunțând o nouă tranșă de ajutor de 3,5 miliarde de euro și cu miniștrii de externe europeni reuniți la Bruxelles, unde au adoptat cel de-al 16-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Totodată, Comisia Europeană a anunțat la Kiev un pachet prin care Ucraina și Republica Moldova vor fi integrate complet la piața de energie electrică europeană până în 2027, iar președinta executivului european Ursula von der Leyen a încheiat ziua cu un mesaj de optimism potrivit căruia Ucraina ar putea adera la UE până în anul 2030.

Continue Reading

IMAGINEA ZILEI

IMAGINEA ZILEI Țările baltice s-au conectat la rețeaua europeană de energie electrică. Von der Leyen: Tăiem ultimele legături rămase cu Rusia. O zi istorică

Published

on

© European Union, 2025. Source: EC - Audiovisual Service

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, comisarul pentru energie și locuințe, Dan Jørgensen, și comisarul pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius, au participat astăzi în Lituania la „Ziua independenței energetice”, ceremonia oficială care a marcat decuplarea definitivă a țărilor baltice de la rețeaua energetică a Rusiei. 

Începând de astăzi, Estonia, Letonia și Lituania sunt complet independente de sistemele de energie electrică din Rusia și Belarus. Acestea s-au integrat cu succes în piața internă de energie a UE prin aderarea la rețeaua continentală europeană prin Polonia, informează un comunicat al Executivului European.

Astăzi conectăm statele baltice la rețeaua electrică a Europei continentale. Tăiem ultimele legături rămase cu Rusia. Libertate față de amenințări și șantaj, în sfârșit. Aceasta este o zi istorică”, a scris Ursula von der Leyen într-o postare pe contul X, în urma declarațiilor comune de presă susținute în Lituania. 

Conectarea țărilor baltice la rețeaua de energie electrică a UE este un proiect emblematic care a fost sprijinit de Comisie în ultimii 15 ani cu un sprijin politic, tehnic și financiar fără precedent. Aceasta include subvenții de peste 1,23 miliarde de euro din cadrul mecanismului de  Conectare al Europei.

Statele baltice au fost ultimele trei state membre ale UE ale căror rețele de energie electrică funcționau încă pe deplin în cadrul sistemului rusesc și belarus, în care frecvența energiei electrice era controlată la nivel central de Rusia, ceea ce le făcea vulnerabile la militarizarea energiei de către Rusia.

Succesul acestui proiect susținut de UE este o dovadă a dedicării tuturor statelor membre ale UE implicate, în special a celor trei state baltice și a Poloniei, împreună cu întreprinderile, investitorii și operatorii de sisteme de transport, care au lucrat împreună pentru a duce la bun sfârșit proiectul cu 10 luni înainte de termen.

   Citiți și: Țările baltice s-au deconectat definitiv de la rețeaua electrică a Rusiei. Kallas: O victorie pentru unitatea europeană

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
ROMÂNIA27 minutes ago

Prima vizită externă a lui Nicușor Dan: Cu o zi înainte de a depune jurământul de președinte, Dan merge în Polonia pentru a-l susține pe primarul Varșoviei în cursa prezidențială

ROMÂNIA48 minutes ago

Ambasada României la Washington reacționează la decizia SUA care afectează studenții străini de la Harvard: „Suntem preocupați de soarta acestor tineri remarcabili”

CHINA1 hour ago

În prima discuție cu președintele chinez Xi Jinping, cancelarul german Friedrich Merz i-a cerut acestuia să sprijine eforturile de pace în Ucraina

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Premieră în Timișoara. Universitatea de Vest deschide, în parteneriat cu Parlamentul European și cu vicepreședintele Nicu Ștefănuță, primul spațiu al educației europene

SUA2 hours ago

UE face apel la „respect” după ce Trump a amenințat cu tarife vamale de 50%: „Suntem pregătiți să ne apărăm interesele”

SUA2 hours ago

Donald Trump amenință UE cu taxe vamale de 50% începând cu 1 iunie: „Discuțiile noastre nu duc nicăieri”

ROMÂNIA17 hours ago

Fake news demontat de consilierul prezidențial Cristian Diaconescu: Președintele Bolojan nu a declarat, în niciun context, că România este dispusă să trimită militari în Ucraina

CHINA18 hours ago

Xi Jinping, mesaj de felicitare pentru Nicușor Dan: Liderul chinez propune deschiderea unui “nou capitol al cooperării” dintre China și România

INTERNAȚIONAL20 hours ago

Avertisment de la Kiev: Reintroducerea tarifelor vamale de către UE poate da o lovitură puternică economiei ucrainene și încrederii populației în Bruxelles

POLITICĂ21 hours ago

Stelian Bujduveanu va fi primarul general interimar al Bucureștiului: Îmi asum responsabilitatea cu seriozitate, implicare și respect pentru încrederea acordată

NATO2 days ago

”Revizionismul agresiv al Rusiei amenință nu doar securitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, ci și securitatea noastră comună în Europa”, subliniază Friedrich Merz din Lituania

ROMÂNIA2 days ago

Boloș: Renegocierea PNRR va fi finalizată până la finalul lunii mai. Cererile de plată vor fi restructurate pentru a asigura absorbția fondurilor până în 2026

U.E.4 days ago

Von der Leyen: Bugetul actual al UE a fost proiectat pentru o lume care nu mai există. Următorul trebuie să fie flexibil, coerent, descentralizat și simplificat

EDUCAȚIE5 days ago

Ministrul Daniel David a prezentat raportul de diagnostic al educației și cercetării din România: Șase copii din 20 de se află în zona de analfabetism funcțional

ROMÂNIA1 week ago

Decidenți din Parlamentul României și European își exprimă deschiderea de a consolida dialogul cu mediul de afaceri românesc pentru a crește absorbția fondurilor europene: România trebuie să rămână ancorată în UE

ROMÂNIA1 week ago

Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Concordia reliefează caracterul vital al fondurilor UE pentru economia românească: Dacă nu aducem fiecare euro în țară, ne paște recesiunea

ROMÂNIA1 week ago

Romanian Business Leaders face apel la dialog între decidenții politici și antreprenori și avansează un set de 10 măsuri concrete pentru a accesa ”mai mulți bani” europeni, ”mai repede și mai bine”

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Finanțelor, vești bune de la Bruxelles: România va încasa pe 10 iunie 1,3 miliarde de euro din a treia cerere de plată din PNRR

U.E.2 weeks ago

„Stare de urgență în gândire și acțiune”: Von der Leyen și noul cancelar german susțin mobilizarea rapidă privind competitivitatea UE, sprijinirea Ucrainei și gestionarea migrației

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Boloș confirmă riscul de suspendare a fondurilor europene dacă reforma fiscală nu este implementată

Trending