Corespondență din Aachen – Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

Președintele Klaus Iohannis a fost laureat sâmbătă, la Aachen, cu Premiul “Carol cel Mare” pentru contribuția adusă la unitatea europeană. Ca oameni ai timpului nostru, avem datoria morală de a susține în continuare proiectul de pace și dezvoltare care este Uniunea Europeană, un proiect de solidaritate, bazat pe voința noastră comună de a lucra împreună pentru pacea și bunăstarea Uniunii Europene și a cetățenilor europeni, a spus președintele Klaus Iohannis, care a devenit sâmbătă, la Aachen, primul lider român laureat al Premiului Carol cel Mare pentru unitatea europeană.

Ceremonia a debutat cu un cuvânt de bun venit din partea primarului orașului Aachen, Sibylle Keupen, membru de Drept al Consiliului Director al Societății pentru conferirea Premiului Internațional „Carol cel Mare” al Orașului Aachen.

Momentul următor este reprezentat de discursul de laudatio susținut de președintele Consiliului European. Charles Michel este unul dintre liderii europeni actuali care a colaborat îndeaproape cu președintele Klaus Iohannis, atât în calitate de prim-ministru al Belgiei, cât și în calitate de șef al Consiliului European, ambii fiind membri ai instituției care reunește șefii de state sau de guverne încă din 2014.

Citiți și Charles Michel, laudatio pentru Klaus Iohannis, laureat al Premiului Carol cel Mare: Astăzi gravăm un nou nume în marmura istoriei europene, un președinte care și-a folosit tot curajul personal pentru a garanta statul de drept

Astăzi, gravăm un nou nume… în marmura memoriei europene… Klaus Iohannis. Sunt atât onorat, cât și emoționat să “țin în mână ciocanul și dalta”. Pentru a grava numele tău, dragă Klaus, în marmura istoriei europene (…) Tocmai pentru că De Gasperi, Schuman, Monnet și Spaak și-au imaginat un timp dincolo de ei înșiși – au reușit să pună bazele Uniunii noastre. În beneficiul nostru, al generațiilor viitoare. Apoi au venit constructorii. Giscard, Schmidt, Kohl, Mitterrand, Delors și alții … Cărămidă cu cărămidă, au ridicat metodic etajele mari ale casei noastre comune – piața unică, spațiul Schengen, euro. Dragul meu Klaus, tu faci parte din acest mare șir de constructori“, a spus Michel

Citiți și Klaus Iohannis a devenit primul lider român laureat al Premiului Carol cel Mare: Ca oameni ai timpului nostru, avem datoria morală de a susține Uniunea Europeană. “Spiritul de la Sibiu”, dovadă a profilului pro-european al României

Apoi, organizatorii i-au înmânat președintelui Klaus Iohannis Premiul Carol cel Mare, iar șeful statului a susținut o alocuțiune.

La solemna ceremonie au mai participat președinta Slovaciei Zuzana Caputova, dar și patru câștigători ai premiului, precum fostul președinte al Consiliului European Herman Von Rompuy, fostul președinte al Parlamentului European Martin Schulz, fosta președintă a Lituaniei Dalia Grybauskaite și fostul ministru de finanțe german Wolfgang Schaueble, care actualmente deține funcția de președinte al Parlamentului Germaniei.

“Acest premiu îmi reamintește de valoarea Uniunii Europene pentru statele membre, pentru cetățeni și pentru istoria acestui continent. Avem datoria de a consolida acest proiect, care rămâne singura opțiune viabilă pentru o Europă democratică, prosperă și stabilă. Ca oameni ai timpului nostru, avem datoria morală de a susține în continuare proiectul de pace și dezvoltare care este Uniunea Europeană“, a spus Klaus Iohannis, într-un discurs în care a reînnoit pledoaria în favoarea beneficiului solidarității și unității europene, consolidarea Pieței Unice, aderarea României la spațiul Schengen, consolidarea rezilienței Uniunii Europene, realizarea Uniunii Sănătății și atingerea obiectivelor climatice și digitale.

Aspectele ceremonioase au fost marcate și de momente solemne precum intonarea imnului Charlemagne “Urbs Aquensis, urbs regalis” și intonarea imnului Uniunii Europene.

Citiți și

Klaus Iohannis intră în galeria marilor oameni de stat din Europa: El este laureat sâmbătă cu “Premiul Carol cel Mare” pentru rolul său de creator de punți de legătură între vestul și estul Europei

Comitetul director al Premiului Carol cel Mare a decis, la 14 decembrie 2019, să acorde președintelui Klaus Iohannis premiul pentru anul 2020 ca recunoaștere a meritelor în ceea ce privește “conducerea României pe o traiectorie pro-europeană, bazată pe valorile statului de drept”, pentru “eforturile depuse pentru consolidarea Uniunii Europene și a statelor membre”, precum și pentru “promovarea echității, a protecției minorităților și a diversității culturale și pentru rolul său de creator de punți de legătură între societățile din vestul și estul Europei”.

Klaus Iohannis se alătură unei galerii importante de lideri precum cancelarul german Angela Merkel, fostul președinte al Comisiei Europene și premier al Luxemburgului Jean-Claude Juncker sau Papa Francisc.

Distincția este acordată șefului statului pentru contribuția sa la unitatea europeană, el călcând astfel pe urmele unor mari lideri din Europa și transatlantici care au intrat în posesia medaliei simbolice ce poartă chipul împăratului Carol cel Mare, întemeietorul Imperiului Carolingian, primul împărat recunoscut în Europa de Vest după căderea Imperiului Roman de Apus, care a domnit și a fost înmormântat la Aachen și care este considerat “Pater Europae” – Părintele Europei.

Pe lista laureaților se află părinții fondatori ai Comunității Europene, arhitecții Uniunii Europene moderne și reprezentanții mișcărilor democratice din Europa Centrală și de Est. Premiul inaugural a fost acordat în 1950 lui Richard de Coudenhove-Kalergi, iar până în 1960 a fost decernat celor mai importanți fondatori ai UE – Alcide de Gasperi, Jean Monnet, Konrad Adenauer, Winston Churchill, Paul Henri Spaak, Robert Schuman – și aliatului american – fostul secretar de stat George Marshall, inițiatorul planului american de reconstrucție a Europei Occidentale postbelice.

Între laureații premiului se numără și importanți lideri care au marcat finalul secolului trecut, precum fostul președinte al SUA Bill Clinton, fostul premier britanic Tony Blair, fostul cancelar german Helmut Kohl, care a primit premiul împreună cu fostul președinte francez Francois Mitterand.

Ultimii doi laureați au fost președintele Franței, Emmanuel Macron, în 2018, și secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres, în 2019.

Hemiciclul Parlamentului European a găzduit miercuri, în timpul discursului președintelui Comisiei Europene privind Starea Uniunii, un moment emoționant care surprinde esența unei “Uniuni Europene cu suflet”.

Beatrice Vio, o sportivă din Italia care a câștigat medalia de aur la Jocurile Paralimpice de la Tokyo la numai 119 zile după ce a trecut printr-o invervenție chirurgicală, a fost invitata de onoare a șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la discursul SOTEU. De altfel, von der Leyen a optat să își încheie discursul anual cu invocarea spiritului luptător pe care l-a regăsit în performanța lui Beatrice Vio.

“O Uniune cu suflet. Nu e ușor să găsești cuvintele potrivite pentru a surprinde esența acestui sentiment. Însă este mai ușor dacă le împrumuți de la o persoană care te inspiră. De aceea am invitat astăzi să ne fie alături un oaspete de onoare. S-ar putea ca mulți dintre dumneavoastră să o cunoască deja – este o medaliată cu aur din Italia care mi-a cucerit inima în această vară.  Ce poate nu știți este că nu mai demult de luna aprilie i s-a spus că viața îi este în pericol. A trecut printr-o intervenție chirurgicală, s-a luptat și și-a revenit. Apoi, la numai 119 zile după ce a părăsit spitalul, a câștigat aurul paralimpic. Doamnelor și domnilor deputați, vă rog să o întâmpinați alături de mine pe Beatrice Vio. Deși este atât de tânără, Bebe a trecut deja prin atât de multe”, a spus von der Leyen, în aplauzele eurodeputaților la adresa sportivei din Italia.

Șefa Comisiei Europene a subliniat că povestea lui Bebe Vio este una a reușitei în pofida tuturor adversităților, a succesului datorat talentului, tenacității și unui optimism de neegalat.

“Bebe este imaginea generației ei: un lider și un promotor al cauzelor în care crede. A reușit să realizeze toate aceste lucruri ridicându-se la înălțimea convingerii ei că dacă ceva pare imposibil, atunci poate fi făcut. (…) Acesta a fost spiritul părinților fondatori ai Europei și tot acesta este spiritul viitoarei generații a Europei”, a continuat ea.

“Prin urmare, vă invit să ne lăsăm inspirați de Bebe și de toți tinerii datorită cărora ni se schimbă percepția a ceea ce este posibil” Care ne arată că poți fi ceea ce vrei să fii și că poți realiza tot ceea ce visezi. Doamnelor și domnilor deputați, Acesta este sufletul Europei. Acesta este viitorul Europei. Haideți ca împreună să facem Europa mai puternică”, a conchis ea.

VIDEO Principale momente ale performanței sportive a lui Bebe Vio la Jocurile Paralimpice de la Tokyo

Discursul integral al Ursulei von der Leyen este disponibil aici. Puteți citi pe larg despre discursul SOTEU2021 aici.

Discursul SOTEU a abordat cele mai presante întrebări în această perioadă dificilă pentru Europa.

UE și-a atins obiectivul de vaccinare completă a 70% din populație, dar pandemia de coronavirus continuă să aibă un impact asupra tuturor aspectelor societății europene.

“Deși avem toate motivele să fim încrezători, nu avem niciun motiv să fim mulțumiți…… Avem asigurate 1,8 miliarde de doze suplimentare. Acest lucru este suficient pentru noi și pentru vecinii noștri atunci când sunt necesare vaccinuri de rapel. Să facem tot posibilul pentru a ne asigura că acest lucru nu se transformă într-o pandemie a celor nevaccinați”, a declarat președintele Comisiei Europene.

Ea a adăugat: “Propun o nouă misiune de pregătire și reziliență în domeniul sănătății pentru întreaga UE. Iar aceasta ar trebui să fie susținută de o investiție de 50 de miliarde de euro în cadrul echipei Europa până în 2027”.

Ea s-a concentrat, de asemenea, asupra redresării economice după pandemii:” Cu NextGenerationEU, vom investi acum atât în redresarea pe termen scurt, cât și în prosperitatea pe termen lung”, a declarat ea.

Ea a vorbit, de asemenea, despre acordul verde european și schimbările climatice:” Mesajul meu de astăzi este că Europa este pregătită să facă mai mult. Vom propune acum o sumă suplimentară de 4 miliarde de euro pentru finanțarea combaterii schimbărilor climatice până în 2027. Dar ne așteptăm ca Statele Unite și partenerii noștri să facă și ei un pas înainte.”

Președintele Comisiei Europene a abordat, de asemenea, situația din Afganistan, spunând “Trebuie să facem totul pentru a evita riscul real al unei foamete majore și al unui dezastru umanitar. Și ne vom face partea noastră. Vom majora din nou ajutorul umanitar pentru Afganistan cu 100 de milioane de euro.”

În discursul său, ea a abordat și problema statului de drept, a migrației, a protecției jurnaliștilor sau a tinerei generații.

Dezbaterea privind starea Uniunii Europene este întotdeauna un moment cheie pentru a demonstra responsabilitatea Comisiei Europene față de reprezentanții aleși în mod democratic ai UE. Acest eveniment anual este important pentru promovarea unei Uniuni mai transparente și mai democratice. Este o oportunitate de a aduce Uniunea Europeană mai aproape de cetățeni, evidențiind principalele puncte de acțiune și provocări ale anului. Drepturile cetățenilor și procesul democratic se află în centrul acestei dezbateri plenare unice.

Militarii Forțelor Aeriene ale SUA din cadrul Escadrilei 52 de vânătoare de la Baza Aeriană Spangdahlem (Germania) s-au oferit voluntari în comunitățile afectate de inundațiile devastatoare din Germania, ajutând localnicii să curețe casele și străziile în urma viiturilor care au luat zeci de vieți.

„Cooperarea germano-americană. Suntem împreună în aceste vremuri dificile”, a scris Consulatul General al SUA din Frankfurt.

Credit video: Master Sgt. Laura Beckley de la 52nd Fighter Wing Public Affairs. Urmăriți aici clipul video.

Bilanţul victimelor în urma intemperiilor devastatoare în Germania a crescut sâmbătă la cel puţin 133 de morţi în această ţară, ceea ce ridică la 153 numărul deceselor înregistrate în Germania şi Belgia, două state europene puternic afectate de fenomene meteorologice extreme în ultimele zile, în timp ce peste 1.000 de persoane sunt date dispărute în Germania, potrivit unor media, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Germania și Belgia s-au confruntat, între 14 şi 15 iulie, cu ploi torenţiale de o violenţă fără precedent, care au provocat inundaţii şi viituri, ce s-au abătut asupra unor zone rezidenţiale, distrugând multe localităţi.

Autorităţile belgiene au raportat vineri după-amiază 20 de decese şi 19 persoane date dispărute.