Connect with us

IMAGINEA ZILEI

IMAGINEA ZILEI vine de la Casa Albă. Donald Trump i-a dăruit lui Klaus Iohannis o șapcă inscripţionată cu mesajul “Make Romania great again”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele american, Donald Trump, i-a oferit, marţi, cadou omologului său român, Klaus Iohannis, o şapcă inscripţionată cu mesajul “Make Romania great again”, o adaptare a sloganului electoral cu care Trump a câștigat alegerile prezidențiale din SUA în 2016 – ”Make America great again”.

Schimbul de cadouri a avut loc la întâlnirea dintre delegaţiile oficiale ale celor două ţări, informează Agerpres, iar o imagine în acest sens a fost publicată pe pagina Administrație Prezidențiale.

Momentul a generat zâmbete din partea ambelor delegații, precum și aplauze din partea delegației americane, inclusiv din partea vicepreședintelui Mike Pence.

În timpul convorbirilor din Biroul Oval, Donald Trump a răspuns invitației lui Klaus Iohannis de a efectua o vizită în România, precizând că i-ar plăcea și și-a manifestat încrederea că șeful statului poate rezolva problema corupției în România.

Președintele Klaus Iohannis a efectuat marți a doua sa vizită de lucru la Casa Albă, fiind primit din nou de Donald Trump în Biroul Oval după întrevederea din 9 iunie 2017, când șeful statului a devenit primul lider din Europa Centrală și de Est primit de liderul SUA la Casa Albă.

Casa Albă a dat publicității marți, chiar în timpul întâlnirii din Biroul Oval dintre Donald Trump și Klaus Iohannis, un comunicat de presă în care liderul american celebrează parteneriatului strategic româno-american și își manifestă certitudinea că viitorul României și cel al relației sale cu SUA sunt ”foarte, foarte strălucite”.

În comunicatul menționat, Donald Trump face referire la trei dimensiuni: celebrarea parteneriatului dintre România și SUA, sprijinirea unui aliat ferm precum România și consolidarea investițiilor și securității energetice.

”Viitorul României și relația României cu Statele Unite sunt foarte, foarte strălucite”, a afirmat Trump.

Puteți citi pe larg despre vizita președintelui Klaus Iohannis la Casa Albă (20 august 2019).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

IMAGINEA ZILEI

VIDEO Moment simbolic: Zidul Berlinului a căzut din nou, dar pe stadion. Cum a aniversat echipa de fotbal Hertha Berlin 30 de ani de la căderea zidului care a separat capitala Germaniei

Published

on

© Hertha Berlin/ Facebook

Echipa de fotbal Hertha Berlin a sărbătorit căderea Zidului Berlinului pe gazonul arenei Olympiastadion din capitala Germaniei, înaintea meciului cu RB Leipzig, desfășurat sâmbătă în campionatul german.

Un zid a fost amplasat chiar pe linia de mijloc a terenului drept simbol a divizării Germaniei timp de 3 decenii, informează DigiSport. “Zusammen gegen Mauern, zusammen für Berlin” (n.r. – Uniţi împotriva zidurilor, uniţi pentru Berlin) a fost mesajul inscripţionat, iar pe un ecran gigantic au fost derulate discursurile celebre ale foştilor preşedinţi americani, John F. Kennedy şi Ronald Reagan. 

”Sunt un berlinez” și ”Domnule Gorbaciov, dărâmaţi acest zid”, au răsunat vorbele lui Kennedy și ale lui Reagan, în timp ce fanii au prezentat o coregrafie care înfăţişa Poarta Brandenburg, deasupra căreia scria: “Zidurile nu pot rezista în faţa berlinezilor”.

Jucătorii celor două echipe au intrat pe teren trecând pe lângă un Trabant, o maşină clasică din Germania de Est, iar apoi au dărâmat zidul.


Citiți și

Jean-Claude Juncker, la 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului: În loc să sufere din cauza istoriei, oamenii au făcut istorie

Donald Trump, mesaj pentru Europa la 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului: ”Decidem ferm să lucrăm în continuare cu aliaţii şi partenerii noştri”

Dovezi de unitate transatlantică la 30 ani de la căderea Zidului Berlinului: O statuie a lui Ronald Reagan, inaugurată la Berlin. O bucată din Zid cu chipul lui J.F. Kennedy, amplasată în fața sediului Comisiei Europene

Angela Merkel, un nou apel la 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului: ”Valorile care stau la baza Europei nu pot fi luate de-a gata şi trebuie să fie apărate mereu”


Germania, întreaga Europă și NATO au comemorat sâmbătă trei decenii de la căderea Zidului Berlinului, simbol al începutului și sfârșitului Cortinei de Fier, precum și a finalului Războiului Rece și moment culminant în prăbușirea regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est, în pășirea țărilor din regiune spre calea democrației și în reunificarea Germaniei.

9 noiembrie 1989 este ziua care a schimbat lumea, întrucât Zidul Berlinului a fost cel mai puternic simbol al Războiului Rece. Treizeci de ani mai târziu, la 9 noiembrie 2019, Germania este gazda a peste 200 de evenimente dedicate comemorării prăbușirii Cortinei de Fier, NATO a celebrat momentul în fața bucății din zid de la sediul Alianței donată de Germania ca simbol al puternicei legături transatlantice între SUA și Europa, în timp ce și la București este o expusă, în curtea Academiei Române, o bucată masivă din Zidul Berlinului.

Celebrarea a trei decenii de la căderea Zidului Berlinului va culmina sâmbătă cu discursurile cancelarului Angela Merkel şi preşedintelui Frank-Walter Steinmeier, în prezenţa mai multor lideri est-europeni. La Berlin s-au aflat și secretarul de Stat al SUA, Mike Pompeo, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, precum și președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Continue Reading

IMAGINEA ZILEI

Greenpeace: Actorul Leonardo DiCaprio a postat pe Instagram despre Marșul Pădurilor din România

Published

on

© Leonardo DiCaprio/ Facebook

Actorul Leonardo DiCaprio a distribuit, pe contul său de Instagram, o postare a Greenpeace despre Marșul Pădurilor din România, care a avut loc duminică în București și în mai multe orașe din țară.

”Peste 4.000 de oameni au mers aseară (postarea Greenpeace a fost publicată luni, n.r.) pe străzile Bucureștiului, cerând Ministerului Apelor Pădurilor din România să pună capăt exploatării ilegale și o protecție reală pentru ultimele păduri virgine din Europa. Proteste similare au avut loc în mai multe orașe din țară.

În fiecare an, 38 de milioane de metri cubi de lemn dispar din pădurile României. Majoritatea copacilor sunt tăiați ilegal. Au avut loc, de asemenea, sute de atacuri asupra pădurarilor – doi dintre ei au fost uciși brutal, pentru că au protejat aceste păduri.

Din Amazon până în România, atacurile împotriva apărătorilor pădurilor cresc. Trebuie să protejăm pădurile și pe oamenii care le apără”, se arată în mesajul Greenpeace, distribuit de Leonardo DiCaprio.

 

View this post on Instagram

 

#Regram #RG @greenpeace: More than 4000 people marched last night on the streets of Bucharest, demanding the Romanian Ministry of Forest to put an end to illegal logging and real protection for Europe’s last virgin forests. Similar protests took place in several cities across the country. Each year, 38 million cubic meters of wood disappear from Romania’s forests. Most of the trees are cut down illegally. . There have also been hundreds of attacks on forest rangers, including two who have been brutally murdered, for protecting these forests. From the Amazon to Romania, attacks against forest defenders are increasing. We need to protect the forests and the people who protect them. 🌲🌲🌲 . . #StopIllegalLogging . 📸 Cătălin Georgescu / @greenpeace_romania . . #greenpeace #forests #forestsarelife #amazon #nature #conservation #trees #treesofinstagram🎄#romania

A post shared by Leonardo DiCaprio (@leonardodicaprio) on

Distribuirea făcută de DiCaprio a primit peste 320.000 de aprecieri și are peste 2.000 de comentarii.

Reamintim că în cazul incendiilor forestiere devastatoare din Amazon, Leonoardo Dicaprio a donat 5 milioane de dolari.

Continue Reading

IMAGINEA ZILEI

Financial Times, despre efectele cazului de la Caracal: Mareele iliberalismului din Europa Centrală şi de Est sunt în retragere. Conducătorii autoritari pierd încrederea publică

Published

on

© CaleaEuropeana.ro

Mareele iliberalismului din Europa Centrală şi de Est sunt într-o retragere parţială, iar Conducătorii mână forte care au sfidat ani la rând statul de drept pierd încrederea publică şi puterea scrie publicația Financial Times într-un amplu material în care analizează situațiile din Cehia, Polonia, Slovacia, România și Ungaria, toate aceastea comemorând anul acesta trei decenii de la prăbușirea regimurilor comuniste. 

”Această tendinţă, deşi neuniformă şi nu ireversibilă, este încurajatoare: unele dintre ţările regiunii apucaseră pe o traiectorie greşită în decursul ultimului deceniu, trădând promisiunea civică democratică a revoluţiilor anticomuniste din 1989” scrie FT, în materialul citat de Rador și Hotnews.ro.

FT arată că cele mai proeminente exemple sunt România, Slovacia şi Cehia, făcând referire la țara noastră în contextul cazului tragediei de la Caracal. În toate cele trei ţări, statul de drept era în curs de a fi erodat sub presiunea unor politicieni care au împrumutat metode de la Viktor Orban şi Jaroslaw Kaczynski, conducătorii ungar, respectiv polonez. În România şi Slovacia este o realitate sumbră aceea că a fost nevoie de repulsie publică faţă de omucidere pentru a se stopa putreziciunea.

La sfârşitul lui iulie, răpirea şi uciderea unei fete românce de 15 ani a scandalizat într-aşa măsură opinia publică, încât Curtea Constituţională a respins nişte modificări controversate la sistemul legal adoptate de social-democraţii (PSD) de la guvernare. Principalul obiectiv al acestor modificări era subminarea independenţei justiţiei şi protejarea mai marilor partidului şi a amicilor lor de acuzaţii de corupţie. Însă procurori şi cetăţeni deopotrivă au profitat de crimă pentru a argumenta că modificările au slăbit abilitatea statului de a combate infracţiunile grave în general.

Citiți și Curtea Constituțională a decis: Codurile penale sunt neconstituționale

Această decizie istorică a survenit la două luni după alte câteva lovituri suferite de iliberalismul românesc. Liviu Dragnea, şeful PSD şi conducătorul autoritar din spatele guvernului, şi-a pierdut apelul contra unei condamnări pentru acuzaţii de corupţie şi a început ispăşirea unei pedepse cu închisoarea de trei ani şi jumătate. Susţinerea electorală a PSD s-a prăbuşit la alegerile pentru Parlamentul European. Printr-un referendum simultan, românii au votat interzicerea amnistiei şi graţierii în cazurile de corupţie, precum şi interzicerea amendării legislaţiei judiciare prin decret de urgenţă.

Citiți și Slovacia are în premieră o femeie președinte: Avocata anticorupție Zuzana Čaputová a câștigat alegerile prezidențiale, arătând că ”este posibil să nu cedezi populismului”

În cazul Slovaciei, FT notează că punctul de cotitură a fost asasinarea în februarie 2018 a lui Jan Kuciak – un jurnalist de investigaţii care ancheta legăturile dintre afacerişti, crima organizată şi politică – şi a logodnicei lui. Manifestaţiile de masă l-au răsturnat de la putere de premierul Robert Fico, personajul dominant al politicii slovace în anteriorii 12 ani. Apoi, în martie, alegerile prezidenţiale au fost câştigate de Zuzana Caputova, o novice în politică ce făcuse campanie împotriva statu-quo-ului caracterizat de corupţie şi clientelism – însă într-o manieră deliberat moderată şi raţională.

Citiți și Cehia: Cele mai ample manifestații antiguvernamentale din ultimii 30 ani, în același loc unde cetățenii au cerut căderea comunismului în 1989

Andrej Babis, premierul miliardar al Cehiei, se agaţă de putere după ce a fost zgâlţâit de cele mai mari manifestaţii antiguvernamentale de după Revoluţia de Catifea, cea care a alungat comunismul. Nemulţumirea publicului se concentrează pe intersectarea rolurilor sale de politician şi afacerist, care – suspectează UE şi neagă dl Babis – echivalează cu un conflict de interese. După ce făcuse campanie electorală cu o şapcă roşie în stil Donald Trump, purtând sloganul “Cehia puternică”, a ieşit primul la alegerile europene din ţara sa, însă partidul lui a fost zdrobit la Praga, capitala predominant liberală a Cehiei.

Pentru a interpreta aceste evenimente diverse este nevoie de perspectivă. Europa Centrală şi de Est nu este o regiune monolitică. Cea mai extremă versiune a iliberalismului regional, cea a lui Orban din Ungaria, controlează mai bine decât altele puterea tocmai pentru că a mers cel mai departe cu demantelarea şi corodarea instituţiilor unei democraţii civice. Varianta poloneză, cea a partidului Lege şi Justiţie al dlui Kaczynski, pare a fi pe cale să câştige alegerile din octombrie, întrucât politicile lui sunt susţinute de milioane de alegători, iar opoziţia e dezbinată.

Mai mult, protestele cehe, româneşti şi slovace au fost îndreptate în principal contra corupţiei, nepotismului şi abuzurilor împotriva legii mai degrabă decât în favoarea normelor liberale de tip occidental îmbrăţişate de revoluţionarii pro-democraţie din 1989.

Chiar dacă reacţia publicului împotriva iliberalismului este în esenţă o răbufnire contra proastei guvernări şi nedreptăţii, ea este totuşi o cauză demnă de sprijinul occidental. Întrebarea este cât de puternic va fi el. Având în vedere campania de realegere a lui Trump în SUA, primele zile ale lui Boris Johnson în calitate de premier britanic şi obişnuita prudenţă a UE în asemenea chestiuni, orice dubii vor putea fi iertate.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending