Connect with us

IMAGINEA ZILEI

IMAGINEA ZILEI vine de la Casa Albă. Donald Trump i-a dăruit lui Klaus Iohannis o șapcă inscripţionată cu mesajul “Make Romania great again”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele american, Donald Trump, i-a oferit, marţi, cadou omologului său român, Klaus Iohannis, o şapcă inscripţionată cu mesajul “Make Romania great again”, o adaptare a sloganului electoral cu care Trump a câștigat alegerile prezidențiale din SUA în 2016 – ”Make America great again”.

Schimbul de cadouri a avut loc la întâlnirea dintre delegaţiile oficiale ale celor două ţări, informează Agerpres, iar o imagine în acest sens a fost publicată pe pagina Administrație Prezidențiale.

Momentul a generat zâmbete din partea ambelor delegații, precum și aplauze din partea delegației americane, inclusiv din partea vicepreședintelui Mike Pence.

În timpul convorbirilor din Biroul Oval, Donald Trump a răspuns invitației lui Klaus Iohannis de a efectua o vizită în România, precizând că i-ar plăcea și și-a manifestat încrederea că șeful statului poate rezolva problema corupției în România.

Președintele Klaus Iohannis a efectuat marți a doua sa vizită de lucru la Casa Albă, fiind primit din nou de Donald Trump în Biroul Oval după întrevederea din 9 iunie 2017, când șeful statului a devenit primul lider din Europa Centrală și de Est primit de liderul SUA la Casa Albă.

Casa Albă a dat publicității marți, chiar în timpul întâlnirii din Biroul Oval dintre Donald Trump și Klaus Iohannis, un comunicat de presă în care liderul american celebrează parteneriatului strategic româno-american și își manifestă certitudinea că viitorul României și cel al relației sale cu SUA sunt ”foarte, foarte strălucite”.

În comunicatul menționat, Donald Trump face referire la trei dimensiuni: celebrarea parteneriatului dintre România și SUA, sprijinirea unui aliat ferm precum România și consolidarea investițiilor și securității energetice.

”Viitorul României și relația României cu Statele Unite sunt foarte, foarte strălucite”, a afirmat Trump.

Puteți citi pe larg despre vizita președintelui Klaus Iohannis la Casa Albă (20 august 2019).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

IMAGINEA ZILEI

Financial Times, despre efectele cazului de la Caracal: Mareele iliberalismului din Europa Centrală şi de Est sunt în retragere. Conducătorii autoritari pierd încrederea publică

Published

on

© CaleaEuropeana.ro

Mareele iliberalismului din Europa Centrală şi de Est sunt într-o retragere parţială, iar Conducătorii mână forte care au sfidat ani la rând statul de drept pierd încrederea publică şi puterea scrie publicația Financial Times într-un amplu material în care analizează situațiile din Cehia, Polonia, Slovacia, România și Ungaria, toate aceastea comemorând anul acesta trei decenii de la prăbușirea regimurilor comuniste. 

”Această tendinţă, deşi neuniformă şi nu ireversibilă, este încurajatoare: unele dintre ţările regiunii apucaseră pe o traiectorie greşită în decursul ultimului deceniu, trădând promisiunea civică democratică a revoluţiilor anticomuniste din 1989” scrie FT, în materialul citat de Rador și Hotnews.ro.

FT arată că cele mai proeminente exemple sunt România, Slovacia şi Cehia, făcând referire la țara noastră în contextul cazului tragediei de la Caracal. În toate cele trei ţări, statul de drept era în curs de a fi erodat sub presiunea unor politicieni care au împrumutat metode de la Viktor Orban şi Jaroslaw Kaczynski, conducătorii ungar, respectiv polonez. În România şi Slovacia este o realitate sumbră aceea că a fost nevoie de repulsie publică faţă de omucidere pentru a se stopa putreziciunea.

La sfârşitul lui iulie, răpirea şi uciderea unei fete românce de 15 ani a scandalizat într-aşa măsură opinia publică, încât Curtea Constituţională a respins nişte modificări controversate la sistemul legal adoptate de social-democraţii (PSD) de la guvernare. Principalul obiectiv al acestor modificări era subminarea independenţei justiţiei şi protejarea mai marilor partidului şi a amicilor lor de acuzaţii de corupţie. Însă procurori şi cetăţeni deopotrivă au profitat de crimă pentru a argumenta că modificările au slăbit abilitatea statului de a combate infracţiunile grave în general.

Citiți și Curtea Constituțională a decis: Codurile penale sunt neconstituționale

Această decizie istorică a survenit la două luni după alte câteva lovituri suferite de iliberalismul românesc. Liviu Dragnea, şeful PSD şi conducătorul autoritar din spatele guvernului, şi-a pierdut apelul contra unei condamnări pentru acuzaţii de corupţie şi a început ispăşirea unei pedepse cu închisoarea de trei ani şi jumătate. Susţinerea electorală a PSD s-a prăbuşit la alegerile pentru Parlamentul European. Printr-un referendum simultan, românii au votat interzicerea amnistiei şi graţierii în cazurile de corupţie, precum şi interzicerea amendării legislaţiei judiciare prin decret de urgenţă.

Citiți și Slovacia are în premieră o femeie președinte: Avocata anticorupție Zuzana Čaputová a câștigat alegerile prezidențiale, arătând că ”este posibil să nu cedezi populismului”

În cazul Slovaciei, FT notează că punctul de cotitură a fost asasinarea în februarie 2018 a lui Jan Kuciak – un jurnalist de investigaţii care ancheta legăturile dintre afacerişti, crima organizată şi politică – şi a logodnicei lui. Manifestaţiile de masă l-au răsturnat de la putere de premierul Robert Fico, personajul dominant al politicii slovace în anteriorii 12 ani. Apoi, în martie, alegerile prezidenţiale au fost câştigate de Zuzana Caputova, o novice în politică ce făcuse campanie împotriva statu-quo-ului caracterizat de corupţie şi clientelism – însă într-o manieră deliberat moderată şi raţională.

Citiți și Cehia: Cele mai ample manifestații antiguvernamentale din ultimii 30 ani, în același loc unde cetățenii au cerut căderea comunismului în 1989

Andrej Babis, premierul miliardar al Cehiei, se agaţă de putere după ce a fost zgâlţâit de cele mai mari manifestaţii antiguvernamentale de după Revoluţia de Catifea, cea care a alungat comunismul. Nemulţumirea publicului se concentrează pe intersectarea rolurilor sale de politician şi afacerist, care – suspectează UE şi neagă dl Babis – echivalează cu un conflict de interese. După ce făcuse campanie electorală cu o şapcă roşie în stil Donald Trump, purtând sloganul “Cehia puternică”, a ieşit primul la alegerile europene din ţara sa, însă partidul lui a fost zdrobit la Praga, capitala predominant liberală a Cehiei.

Pentru a interpreta aceste evenimente diverse este nevoie de perspectivă. Europa Centrală şi de Est nu este o regiune monolitică. Cea mai extremă versiune a iliberalismului regional, cea a lui Orban din Ungaria, controlează mai bine decât altele puterea tocmai pentru că a mers cel mai departe cu demantelarea şi corodarea instituţiilor unei democraţii civice. Varianta poloneză, cea a partidului Lege şi Justiţie al dlui Kaczynski, pare a fi pe cale să câştige alegerile din octombrie, întrucât politicile lui sunt susţinute de milioane de alegători, iar opoziţia e dezbinată.

Mai mult, protestele cehe, româneşti şi slovace au fost îndreptate în principal contra corupţiei, nepotismului şi abuzurilor împotriva legii mai degrabă decât în favoarea normelor liberale de tip occidental îmbrăţişate de revoluţionarii pro-democraţie din 1989.

Chiar dacă reacţia publicului împotriva iliberalismului este în esenţă o răbufnire contra proastei guvernări şi nedreptăţii, ea este totuşi o cauză demnă de sprijinul occidental. Întrebarea este cât de puternic va fi el. Având în vedere campania de realegere a lui Trump în SUA, primele zile ale lui Boris Johnson în calitate de premier britanic şi obişnuita prudenţă a UE în asemenea chestiuni, orice dubii vor putea fi iertate.

Continue Reading

IMAGINEA ZILEI

IMAGINEA ZILEI Klaus Iohannis îi dăruiește Papei Francisc o minge de fotbal. Ce cadou a primit la rândul său șeful statului la prima vizită a unui Suveran Pontif în România după 20 de ani

Published

on

Președintele Klaus Iohannis și Papa Francisc au făcut vineri, cu prilejul vizitei Sanctității Sale în România, un schimb de cadouri simbolice înaintea discursurilor pe care le-au susținut în fața a peste 400 de invitați la Palatul Cotroceni.

Șeful statului a primit din partea Suveranului Pontif o colecție de cărți și o monedă realizată cu ocazia vizitei Papei Francisc în România.

Papa Francisc a primit un număr de 17 obiecte ce compun cadoul oferit de președintele Klaus Iohannis pentru Suveranul Pontif, pentru o vizită de stat, pastorală şi ecumenică de trei zile, desfăşurată sub genericul ”Să mergem împreună!’‘.

Potrivit șefului statului, cadoul dăruit Papei îi ”reprezintă pe toți românii”.

Între obiectele ce compun cadoul pentru Sanctitatea Sa se află obiecte specifice din Oltenia, Transilvania, Muntenia, Moldova, Bucovina și Banat, produse culinare tradiționale, vinuri de colecție, între care unul din 1936 – anul nașterii Papei, precum și elemente sportive care au adus bucurii românilor de-a lungul deceniilor.

Lista obiectelor ce compun cadoul pentru Sanctitatea Sa sunt:

1. Covor/„scoarţă” – Oltenia
2. Brâu brodat cu mărgele – Transilvania
3. Brâu tricolor – specific național românesc
4. Ștergar – Muntenia
5. Tipare pentru caș – Moldova
6. Oua încondeiate – Bucovina
7. Ceramica de Horezu – Oltenia
8. Cavalul -– Moldova / Vrancea
9. Icoana Înălțării Domnului
10. Miere de salcâm – Transilvania / zona Blajului
11. Magiun / gem de fructe (Magiunul de Topoloveni) – Muntenia
12. Vâslă – Pagaia lui Ivan Pazaichin
13. Minge şi tricou cu autograf Gheorghe Hagi
14. Vin de colecție Riesling Italian, podgoria Minis 1936– Banat / Crişana
15. Vin de vinoteca – Feteasca Regala – Dealurile Moldovei, 1998
16. Vin Golem Roșu, Crama Basilescu, 2013 – Muntenia
17. CD-uri cu lucrări din opera lui George Enescu

Papa Francisc a făcut schimb de cadouri și cu prim-ministrul Viorica Dăncilă.

Premierul Dăncilă i-a dăruit Suveranului Pontif, în semn de apreciere, un un ceas realizat special pentru această ocazie de Augustin Matei. Pe cadranul ceasului este reprezentat Sf. Francisc de Assisi, inspirat dintr-o frescă realizată de marele pictor Giotto. Tot pe cadran sunt incluse și trei elemente de natura emoțională: o rocă din Argentina (rodocosit), pentru că Papa Francisc este de origine argentinian; o rocă vulcanică de pe Etna, Italia, locul unde slujește Papa Francisc și o fărâmă de pământ românesc.

La rândul său, Sanctitatea Sa i-a oferit în dar premierului României ,,o mică bibliotecă”, făcând referire la cinci cărți scrise de acesta, Bucuria Evangheliei, Familia, Îngrijirea Creației, Sfințenia și Tinerii, dar și o medalie și un document semnat de Sfântul Părinte. 

Citiți și 
După 20 de ani, un Suveran Pontif vine în ”Grădina Maicii Domnului”. Astăzi începe vizita Papei Francisc I în România, deschizând un nou capitol în destinul occidental al țării noastre
Papa Francisc, omagiu pentru românii din diaspora la primul său discurs în România: Numeroşii fii şi fiice ale României îmbogăţesc ţările în care au emigrat și prin fructele muncii lor ajută familiile rămase acasă în patria lor
VIDEO Klaus Iohannis, discurs în prezența Papei Francisc la București: Vă pot mărturisi că mesajul primit acum 20 de ani de la Sfântul Ioan Paul al II-lea a rodit. România și-a regăsit destinul în familia Europei unite

Vizita de stat, pastorală şi ecumenică a Papei Francisc în România se desfăşoară în perioada 31 mai – 2 iunie, la Bucureşti, Şumuleu Ciuc, Iaşi şi Blaj. Suveranul Pontif se va afla la Bucureşti pe 31 mai, la Şumuleu Ciuc şi la Iaşi pe 1 iunie şi la Blaj pe 2 iunie. Vizita de stat a Sanctităţii Sale se desfăşoară la invitaţia preşedintelui Klaus Iohannis, care a adresat această invitaţie în în timpul vizitei la Vatican din luna mai 2015, cu ocazia aniversării unui sfert de veac de la reluarea relaţiilor diplomatice dintre România şi Sfântul Scaun. Ulterior, în martie 2017, invitaţia a fost reînnoită prin scrisoarea transmisă de către preşedintele României Sanctităţii Sale. 

Continue Reading

IMAGINEA ZILEI

Imagini demne de cronica ilustrată a istoriei Europei. Sibiul, transformat într-o ”Agora europeană” în care cetățenii i-au ovaționat pe Klaus Iohannis, Angela Merkel și Emmanuel Macron

Published

on

Președintele Klaus Iohannis, cancelarul german Angela Merkel, președintele francez Emmanuel Macron și ceilalți șefi de stat sau de guvern, alături de liderii instituțiilor Uniunii Europene, au fost aclamați de cetățeni la scenă deschisă, joi, la fotografia de familie a Summitului de la Sibiu, organizat de Ziua Europei.

Înaintea sesiunii de lucru în care au adoptat Declarația de la Sibiu, documentul solemn prin care liderii și-au asumat că vor rămâne uniți la bine și la greu, liderii s-au îndreptat dinspre podiumului pentru fotografia de familie amenajat în culorile drapelului UE spre cetățenii aflați în Piața Mare din Sibiu, acolo unde au fost aclamați de sute de români care au scandat ”Europa, Europa!”.

În imagini, Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron, Donald Tusk și Jean-Claude Juncker sunt observați cum dau mâna cu cetățenii aflați în mulțime, creând imagini demne de cronica ilustrată a istoriei.

©️ Klaus Iohannis/ Facebook

©️ Klaus Iohannis/ Facebook

©️ Klaus Iohannis/ Facebook

©️ Klaus Iohannis/ Facebook

”Cred că este un semn foarte, foarte frumos din partea sibienilor că au venit și ați văzut că liderii europeni au dorit să îi salute pe sibieni. Mi se pare un lucru extraordinar de frumos, este un lucru total spontan. Oamenii au venit de curiozitate și liderii au simțit căldura românilor care abia au așteptat să îi primească aici, în inima României. Acesta este cel mai emoționant moment din întregul summit de astăzi”, a spus, după acest moment, președintele Klaus Iohannis.

Ulterior, Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri europeni au adoptat, joi, cu mare entuziasm Declarația de la Sibiu, documentul solemn care concretizează Summitul de la Sibiu din 9 mai 2019, prima astfel de reuniune a liderilor care are loc de Ziua Europei.

Vom apăra o singură Europă – de la est la vest și de la nord la sud. În urmă cu treizeci de ani, milioane de oameni s-au luptat pentru unitate și pentru a fi liberi și au doborât Cortina de fier care a împărțit Europa în două timp de mai multe decenii. Nu vom lăsa loc de diviziuni care vin în contra interesului nostru colectiv. Vom rămâne uniți, la bine și la greu. Vom da dovadă de solidaritate în vremuri dificile și vom sta întotdeauna alături unii de ceilalți. Putem să ne exprimăm și ne vom exprima la unison”, au convenit liderii în cadrul unei sesiuni de lucru ce a urmat fotografiei de familie din Piața Mare din Sibiu.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending