Connect with us

U.E.

Îmi doresc o Europă puternică, prosperă, care protejează, răspunzând așteptărilor tinerei generații, subliniază Ursula von der Leyen în dezbaterea Eurovision

Published

on

© European Union 2024 - Source : EP

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care vrea un al doilea mandat în fruntea instituției pe care o prezidează în prezent, și-a exprimat dorința de a răspunde așteptărilor tinerei generații prin a construi ”o Europă puternică, o Europă care îi protejează și prosperă”.

Uniunea Europeană a Audiovizualului (EBU) a găzduit joi dezbaterea denumită Eurovision, în care principalii candidați la președinția viitoarei Comisii Europene, și-au prezentat viziunea despre viitorul Uniunii Europeie.

Desfășurată în hemiciclul Parlamentului European de la Bruxelles, cei  Ursula von der Leyen (Germania – PPE), Nicolas Schmit (Luxemburg – PES), Sandro Gozi (Italia – Renew Europe Now), Terry Reintke (Germania – Verzii europeni), Walter Baier (Austria – Stânga europeană) au răspuns întrebărilor adresate de cetățenii europeni axate pe următoarele teme principale: apărarea, mediul, migrația și locurile de muncă.

”A face campanie pentru un al doilea mandat de președinte al Comisiei Europene este lucrul cel mai bun care mi s-a întâmplat vreodată. Am trecut deja prin 11 state membre și în următoarele 2 săptămâni vor veni și altele la rând și m-am întâlnit cu tot felul de persoane din toate generațiile. Cel mai fascinanți sunt tinerii care sunt cei mai puternici susținători ai Europei. Dacă îi întrebi pe tineri ce așteaptă de la Europa, răspunsul este mereu același. Își doresc o Europă puternică, o Europă care îi protejează și este prosperă. Și eu sunt dispusă să construiesc o majoritate pentru o Europă puternică. Centrul trebuie să se mențină și cu toată experiența mea, cu toată hotărârea mea, vreau să susțină o Europă puternică, democrație, prosperitate și securitate în Europa”, a conchis von der Leyen în câteva cuvinte obiectivele sale politice pentru a continua eforturile depuse în primul mandat în vederea construirii Europei de mâine. 

Făcând trimitere la sectorul apărării, candidata popularilor europeni la funcția de președinte al Comisiei Europene a evidențiat nevoia de a ”îmbunătăți industria de apărare”.

”Trebuie să ne asigurăm că fragmentarea pe care o avem în Uniunea Europeană se oprește și că avem mai multe proiecte comune, de exemplu, un scut de apărare pentru întreaga Europeană, așa cum a fost propus de Mitsotakis și de către Tusk”, a precizat von der Leyen, făcând apel la rațiunea europenilor prin a spune că acest proiect necesită fonduri.

Ea nu a omis să reitereze continuarea sprijinului pentru Ucraina, care ”duce un război în care, de fapt, luptă libertatea împotriva opresiunii”.

”Este vorba de democrație în acest război, e vorba de combatere a autocrației. Ucraina luptă pentru valorile noastre și toate ale tuturor națiunilor libere. Trebuie să susținem Ucraina și, bineînțeles, trebuie să ne întărim în același timp apărarea”, a mai spus actuala președintă a Comisiei Europene.

Abordând chestiunea schimbărilor climatice, Ursula von der Leyen a subliniat nevoia de a asigura ”un dialog cu industria, cu agricultura, să-i întrebăm de ce aveți nevoie pentru a atinge această neutralitate, de ce aveți nevoie pentru a respecta foaia de parcurs”.

”Tocmai asta facem când vorbim cu fermierii. Răspunsurile lor sunt foarte clare. Ei spun că își doresc neutralitate climatică pentru că trăiesc de pe urma naturii, că doresc să ajungă până acolo, dar că au nevoie să treacă de la condiționalitate la stimulente, de la o raportare excesivă la noi tehnologii”, a conchis președinta Comisiei Europene.

Cetățenii din cele 27 de țări membre ale Uniunii Europene sunt chemați în perioada 6-9 iunie să-și exercite dreptul de vot și să decidă cum va arăta noua configurație a instituțiilor europene. 

Pentru a reliefa importanța alegerilor europene, videoclipul de promovare a acestui scrutin, lansat recent de Parlamentul European, se desfășoară sub sloganul ”Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine”.

Citiți și: VIDEO Parlamentul European a lansat clipul pentru alegerile europene, cu un mesaj de la o generație la alta: “Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine”

Procesul electoral pentru alegerile europene: reguli comune la nivelul UE și dispoziții naționale

Eurobarometru: 78% din tinerii din România intenționează să voteze la alegerile europene din iunie, 57% din ei participând în ultimul an la acțiuni de schimbare a societății

Eurobarometru: Peste 65% dintre români afirmă un atașament puternic față de UE și consideră că reprezintă o zonă de stabilitate într-o lume turbulentă

În videoclipul de patru minute se succed mărturii ale unor persoane vârstnice din diferite țări membre, printre care și România, martore la evenimentele care au scris filele de istorie europeană.

La finalul videoclipului, tinerii fac schimb de locuri cu persoanele mai în vârstă, arătând cedarea responsabilității de a proteja democrația de la o generație la alta.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

După câștigarea alegerilor europene, von der Leyen s-a întâlnit cu Macron la Paris pentru a discuta “agenda strategică europeană”: Sprijinul pentru Ucraina, prioritate existențială pentru UE

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele francez Emmanuel Macron s-au întâlnit miercuri, Paris, la trei zile distanță după alegerile europene, a căror victorie a fost revendicată de Partidul Popular European și de von der Leyen, în calitate de președintă a Comisiei Europene, în timp ce liderul francez se numără printre perdanții acestui scrutin după ce extrema-dreaptă din Franța a câștigat alegerile europarlamentare.

Potrivit unui mesaj difuzat de Ursula von der Leyen pe X (ex-Twitter), șefa Comisiei și liderul de la Elysee au discutat despre Agenda Strategică a Uniunii Europene, pe care liderii celor 27 de state membre o vor adopta la summitul Consiliului European din 27-28 iunie.

Temele de discuție au vizat și summitul G7 din Italia din perioada 13-15 iunie și summitul de pace găzduit de Elveția duminică privind Ucraina.

“Sprijinul nostru pentru Ucraina rămâne o prioritate existențială pentru Europa, la care cooperăm îndeaproape”, a spus von der Leyen.

Întrevederea Macron – von der Leyen vine într-un moment delicat pentru liderul francez și unul important pentru ambiția actualei șefe a Comisiei Europene de a obține un nou mandat.

Înfrângerea zdrobitoare a președintelui Emmanuel Macron la alegerile europene din Franța în competiția cu extrema-dreaptă și convocarea de alegeri legislative anticipate sporește perspectiva unui al doilea mandat la șefia Comisiei Europene pentru Ursula von der Leyen, au indicat mai mulți diplomați europeni și oficiali francezi, subliniind că Partidul Popular European din care provine politicianul german a obținut o mare victorie, lăsând indubitabilă culoarea politică a președinției următoarei Comisii Europene cu “opțiunea von der Leyen foarte mult întărită”.

În același timp, președinta Comisiei a revendicat victoria și a propus reeditarea majorității pro-europene PPE – S&D – Renew Europe, în timp ce forțele politice pro-europene social-democrate și liberale își doresc conducerea celorlalte poziții cheie negociate – președintele Consiliului European și șeful diplomației Uniunii Europene.

Citiți și “Consens neobișnuit de rapid pentru funcțiile de top din UE” vs. “liderii nu vin la Bruxelles să aprobe un acord”: Cei 4 lideri care ar urma să conducă Uniunea

Potrivit celor mai recente proiecții după agregarea majorității rezultatelor votului din 6-9 iunie, Grupul Partidului Popular European (PPE) va obţine 189 de locuri în viitorul Parlament European ce va avea 720 de locuri. Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) ar urma să obţină 135 de locuri, iar liberalii de la Renew Europe, 79 de locuri. Grupurile PPE, S&D şi Renew, care au format şi în fosta legislatură “marea coaliţie” care a decis compromisurile în hemiciclul european, ar urma să cumuleze 402 locuri dintr-un total de 720 de membri ai legislativului european

Președintele Comisiei Europene are nevoie de o majoritate la vot de 361 de membri ai Parlamentului European pentru a fi ales. Deși coaliția pro-europeană PPE – S&D – Renew Europe a obținut peste 400 de locuri, încă există reticențe în rândul mai mulți eurodeputați în ce o privește pe Ursula von der Leyen.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

“Consens neobișnuit de rapid pentru funcțiile de top din UE” vs. “liderii nu vin la Bruxelles să aprobe un acord”: Cei 4 lideri care ar urma să conducă Uniunea

Published

on

Majoritatea pro-europeană pe care Partidul Popular European (PPE), Socialiștii Europeni (S&D) și liberalii de la Renew Europe o vor putea păstra în următorul Parlament și creșterea influenței extremei drepte ar putea declanșa un consens neobișnuit de timpuriu și rapid asupra funcțiilor de top de la nivelul Uniunii Europene, respectiv poziția de președinte al Comisiei Europene, de președinte al Consiliului European, de președinte al Parlamentului European și de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

“Dacă vă așteptați la luni întregi de dueluri, la acțiuni politice palpitante și la puterea de la Bruxelles care scoate cuțitele ascuțite pentru a-și asigura posturile de conducere din UE în urma alegerilor europene, s-ar putea să fiți dezamăgiți”, scrie Politico Europe, într-un material în care citează diplomați europeni.

Astfel, “un consens neobișnuit de timpuriu pare să se contureze” în privința funcțiilor de top din conducerea UE, scrie Politico Europe, numindu-i pe Ursula von der Leyen din Germania pentru un al doilea mandat de președinte al Comisiei Europene, pe fostul prim-ministrul social-democrat portughez António Costa ca președinte al Consiliului European, pe Roberta Metsola ca președintă a Parlamentului European și pe prim-ministrul Estoniei Kaja Kallas ca Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

O explicație succintă: Cum se derulează acest proces?

Numirea liderilor instituțiilor Uniunii Europene este un proces care se desfășoară după reguli stabilite de Tratatul Uniunii Europene și criterii stabilite de liderii statelor membre. Consiliul European, fieful celor 27 de șefi de state sau de guverne, este instituția care decide cine vor fi președintele Consiliului European (doi ani și jumătate cu posibilitatea reînnoirii), Înaltul Reprezentant (cinci ani) și președintele Comisiei Europene (cinci ani). Deținătorul funcției de președinte al Parlamentului este ales la nivelul eurodeputaților pentru un mandat de doi ani și jumătate, cutuma prevede că poziția este împărțită de către cele două mari forțe politice – PPE și S&D -, fiecare câte o jumătate de mandat, dar ea ilustrează și echilibrul de forțe convenit la nivelul Consiliului European.

Dacă decizia în ceea ce privește președintele Consiliului European și Înaltul Reprezentant este una singulară, candidatul pentru șefia Comisiei Europene are nevoie să obțină nominalizarea din partea liderilor celor 27 de state membre, reuniți în Consiliului European, pentru a ajunge la votul din Parlamentul European. Potrivit tratatului UE, Consiliul European, ținând cont de rezultatele alegerilor europene, trebuie să hotărască cu majoritate calificată (minim 55% din statele membre care reprezintă 65% din populația UE) asupra unui candidat.

Rezultatele alegerilor europene, extinderea succesivă a Uniunii Europene și reforma UE prin înființarea funcțiilor de Înalt Reprezentant (în 1999) și președinte de Consiliu European (în 2009) i-a determinat pe liderii europeni să introducă și criterii politice pentru stabilirea liderilor acestor instituții: apartenența politică, proveniența geografică și echilibrul de gen.

Consensul menționat de Politico Europe regăsește aceste propuneri în următoarea situație: Ursula von der Leyen, candidat pentru un nou mandat la șefia Comisiei Europene, face parte din Partidul Popular European, câștigător al alegerilor europene, și provine din Germania (centru-nord). Roberta Metsola, actuala președintă a Parlamentului European, este tot din PPE, provine din Malta (sudul Europei). Fostul premier portughez Antonio Costa este un lider influent al Socialiștilor și Democraților Europeni și provine din sud-vestul Europei. Kaja Kallas face parte din familia politică liberală Renew Europe și provine din Europa de Est.

Politico Europe: Nimic nu este scris în piatră, dar schița unui acord este pregătită pentru primul summit din 17 iunie

Opt oficiali și diplomați europeni au declarat pentru Politico Europe că deși nimic nu este stabilit în piatră, se așteaptă schița unui acord până prima reuniune a liderilor europeni.

La o săptămână după alegerile europene, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene își vor da întâlnire pentru un prim summit post-electoral, la Bruxelles, pe 17 iunie, succedat de summitul de vară al Consiliului European, din 27-28 iunie, pentru a decide cine vor fi liderii care vor conduce destinele instituțiilor UE până în 2029, respectiv președintele Comisiei Europene, președintele Consiliului European și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

Bateți în lemn, dar, de data aceasta, lucrurile ar putea merge relativ repede”, a declarat un oficial european, deși a avertizat că un acord oficial nu va fi încheiat până când liderii nu se vor întâlni din nou pe 27-28 iunie.

Șansa lui von der Leyen la un nou mandat la șefia CE: Înfrângerea zdrobitoare a lui Macron în fața extremei-drepte

Alinierea diplomatică rapidă în jurul celor 4 contrastează puternic cu așteptările de dinaintea alegerilor europene, când la Bruxelles circulau zvonuri potrivit cărora președintele francez Emmanuel Macron Macron lua în considerare alternative la Ursula von der Leyen pentru șefia executivului Uniunii Europene.

“Cu cât aud mai mult optimism, cu atât devin mai nervos”, a declarat un diplomat european.

Partidul Popular European, care rămâne cea mai mare forță politică după alegerile europene, dorește să garanteze un al doilea mandat de cinci ani pentru von der Leyen. În condițiile în care Macron este concentrat asupra alegerilor legislative anticipate pe care le-a convocat ca urmare a eșecului zdrobitor în fața extremei-drepte la alegerile pentru Parlamentul, liderii continentului sunt aproape siguri că o vor împinge pe aceasta să treacă.

Liderii nu o pot ocoli, chiar și cei care ar vrea. Ea este candidatul lor principal, ei sunt cel mai mare partid. Ea va fi prima care va acționa”, a declarat un alt oficial european.

Numirile lui António Costa și Kajei Kallas, cele mai complicate. Pentru Roberta Metsola, un drum facil

Socialiștii, al doilea grup ca mărime din Parlamentul European și o parte esențială a actualei coaliții centriste pro-europene, vizează conducerea Consiliului European, care reprezintă cele 27 de țări membre ale UE.

António Costa este favorit în cursa pentru a-i succeda actualului președinte al Consiliului European, Charles Michel, însă candidatura lui ar putea fi în continuare complicată de problemele sale juridice.

Cel mai incert post, în acest moment, este cel de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, au declarat patru oficiali.

Prim-ministrul estonian Kallas este interesat de acest post și, în calitate de femeie liberală est-europeană și lider național, ar fi o alegere aproape ideală pentru liberali în alegerea succesorului lui Josep Borrell, mai ales că ei vor fi a treia forță politică, dar care a pierdut multe mandate.

Rezerve au fost exprimate de unii lideri europeni faţă de cei doi din urmă, António Costa fiind investigat în Portugalia într-un dosar care a condus la demisia sa din funcţia de premier, în timp ce Kaja Kallas este cunoscută prin radicalismul său antirusesc, mai mulți lideri occidentali manifestându-şi înaintea alegerilor teama că s-ar putea ca ea să se concentreze exclusiv asupra Rusiei şi să neglijeze alte zone, precum Africa şi Orientul Mijlociu.

Această opoziţie faţă de Kallas s-a estompat deoarece numele său s-ar potrivi acestei numiri din punct de vedere geografic, politic și diplomatic, în timp ce în cazul lui Costa numeroase capitale europene nu consideră problemele sale judiciare un obstacol pentru a veni la Bruxelles, mai ales că el are o relaţie de lucru bună cu Ursula von der Leyen.

Cea mai ușoară dintre cele patru nominalizări va fi acordarea unui nou mandat de doi ani și jumătate actualului președinte al Parlamentului European, Roberta Metsola, care face parte din PPE. Dar Parlamentul însuși, și nu liderii UE, este cel care are ultimul cuvânt în această decizie.

În zilele următoare, la dineul informal și la summit, liderii europeni se vor târgui cu von der Leyen pentru a obține concesii în schimbul sprijinului lor, oferindu-i acesteia susținere la schimb cu portofolii cheie în viitoarea Comisie Europeană.

Aceștia sunt șefi de stat și de guvern. Ei nu vin la Bruxelles doar pentru a aproba un acord“, a declarat un al treilea diplomat european.

Chiar dacă Consiliul European ajunge rapid la un acord cu privire la puzzle-ul pozițiilor de conducere, mai există încă obstacolul Parlamentului European, care ar putea vota un al doilea mandat de cinci ani pentru von der Leyen la data de 18 iulie.

“Întotdeauna există o surpriză în discuțiile privind funcția de conducere”, a declarat un al patrulea diplomat european.

Președintele Comisiei Europene are nevoie de o majoritate la vot de 361 de membri ai Parlamentului European pentru a fi ales. Deși coaliția pro-europeană PPE – S&D – Renew Europe a obținut peste 400 de locuri, încă există reticențe în rândul mai mulți eurodeputați în ce o privește pe Ursula von der Leyen.

Continue Reading

ROMÂNIA

Klaus Iohannis și Martin Schulz au discutat despre noua configurație politică a UE: Este importantă unitatea europeană în contextul creșterii forțelor extremiste

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis l-a primit miercuri, la Palatul Cotroceni, pe președintele Fundației Friedrich Ebert, Martin Schulz, fost președinte al Parlamentului European în perioada 2012-2017, cei doi discutând despre noua configurație politică a Uniunii Europene și prioritățile sale după recentele alegerile pentru Parlamentul European, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Șeful statului a transmis felicitări pentru împlinirea a 30 de ani de la înființarea reprezentanței Fundației Friedrich Ebert în România și a exprimat aprecierea față de activitatea susținută a acesteia pentru consolidarea statului de drept, a bunei guvernări și a democrației participative.

În contextul recentelor alegeri pentru Parlamentul European, întrevederea a reprezentat o oportunitate pentru o analiză a noii configurații politice a Uniunii Europene și a priorităților sale pentru următoarea legislatură.

În acest cadru, președintele Iohannis “a subliniat importanța unității și a coeziunii la nivel european, în contextul creșterii influenței forțelor extremiste, dar și necesitatea stabilirii unor măsuri prin care proiectul european să răspundă mai bine nevoilor cetățenilor și să fie adaptat provocărilor actuale și viitoare”.

În cadrul discuțiilor, au fost abordate și aspecte privind situația geopolitică din regiune și la nivel global, inclusiv evoluțiile conflictului din Ucraina și modalitățile prin care Uniunea Europeană își va putea consolida influența și competitivitatea la nivel global.

Președintele Klaus Iohannis a subliniat că țara noastră va rămâne un factor de stabilitate și echilibru în regiune și în Europa, iar consolidarea acestui statut reprezintă un angajament al autorităților române.

De asemenea, au fost evocate relațiile foarte bune dintre România și Germania, bazate pe o strânsă cooperare bilaterală, la nivel european, aliat și internațional. În același timp, a fost subliniat rolul important al relațiilor interumane pentru dezvoltarea cooperării româno-germane, fiind evidențiată contribuția importantă a minorității germane din România și a comunității românești din Germania.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.7 hours ago

După câștigarea alegerilor europene, von der Leyen s-a întâlnit cu Macron la Paris pentru a discuta “agenda strategică europeană”: Sprijinul pentru Ucraina, prioritate existențială pentru UE

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

“Consens neobișnuit de rapid pentru funcțiile de top din UE” vs. “liderii nu vin la Bruxelles să aprobe un acord”: Cei 4 lideri care ar urma să conducă Uniunea

ROMÂNIA10 hours ago

Klaus Iohannis și Martin Schulz au discutat despre noua configurație politică a UE: Este importantă unitatea europeană în contextul creșterii forțelor extremiste

ROMÂNIA10 hours ago

Ministrul Simona Bucura-Oprescu a depus la OIM documentul de ratificare de către România a Convenției privind eliminarea violenței și a hărțuirii în lumea muncii

SUA10 hours ago

Biden inspiră de departe mai multă încredere decât Trump la nivel global (sondaj)

CONSILIUL EUROPEAN11 hours ago

Președintele Consiliului European o citează pe Eleanor Roosevelt într-o pledoarie pentru ”un viitor sigur și pașnic” în Gaza: Să privim dincolo de întuneric, spre o soluționare bazată pe soluția celor două state

ROMÂNIA12 hours ago

Eurostat: În 2023, românii erau cetățenii UE cei mai expuși riscului de sărăcie și excluziune socială

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

CE prezintă etapele cheie și acțiunile necesare pentru implementarea Pactului privind migrația și Azilul. Statele membre vor pregăti planuri naționale de implementare până în decembrie

EDUCAȚIE13 hours ago

Universitatea din București, prima universitate din România și în primele 101 – 200 de universități din lume privind dezvoltarea durabilă, conform Times Higher Education Impact Rankings 2024

U.E.13 hours ago

Emmanuel Macron își apără decizia de a convoca alegeri anticipate în Franța: “Eu nu vreau să dau cheile puterii” extremei drepte

CONSILIUL EUROPEAN11 hours ago

Președintele Consiliului European o citează pe Eleanor Roosevelt într-o pledoarie pentru ”un viitor sigur și pașnic” în Gaza: Să privim dincolo de întuneric, spre o soluționare bazată pe soluția celor două state

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Din Bundestag, Volodimir Zelenski invocă căderea Zidului Berlinului pentru a arăta că nu poate exista pace în Ucraina atât timp cât o parte din țară rămâne ocupată de Rusia

ALEGERI EUROPENE 20241 day ago

Prima reacție a lui Klaus Iohannis după alegerile europene: Uniunea merge înainte. Guvernul va stabili și va negocia poziția de comisar european

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: Războiul este în zona Mării Negre, capacitatea de apărare NATO trebuie să fie totală; R. Moldova, un partener pe care îl dorim de partea noastră

NATO1 day ago

De la summitul B9, Klaus Iohannis anunță convocarea CSAT pentru a analiza posibilitatea transferului unui sistem de rachete Patriot către Ucraina

COMISIA EUROPEANA2 days ago

UE va trimite în iunie Kievului o sumă suplimentară de 1,9 mld. de euro din Mecanismul pentru Ucraina

ALEGERI EUROPENE 20244 days ago

Adrian Câciu, după ieșirea de la urne: Am votat pentru ”o echipă puternică în PE, care să fie întotdeauna la masa deciziilor și care să ne netezească drumul către aderarea la Schengen terestru”

PPE4 days ago

Alegeri europene și locale. Rareș Bogdan a votat ”cu gândul la viaţa românilor de peste tot” și pentru ”o Românie puternică în Europa”

ROMÂNIA4 days ago

Sebastian Burduja: Am votat pentru schimbare. Speranța din inimile bucureștenilor va fi victoria acestei zile

ALEGERI EUROPENE 20244 days ago

Siegfried Mureșan a votat pentru ”o Românie puternică într-o Europă puternică” și pentru dezvoltarea țării ”cu fonduri europene”

Trending