Connect with us

BUSINESS

IMM-urile romanesti vor putea lua credite cu garantii europene. Care sunt condiţiile

Published

on

500_Euro_BanknotenUniunea Europeana ofera garantii totale de 1,4 miliarde de euro in perioada 2014-2020 prin programul COSME, pentru creditele bancare accesate de intreprinderile mici si mijlocii (IMM-uri), insa este nevoie ca bancile din Romania sa accepte acesta schema pentru ca IMM-urile romanesti sa aiba acces la instrumentul european, a declarat, joi, un oficial al Comisiei Europene, potrivit HotNews.ro. Prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, a recunoscut ca finantarea IMM-urilor “nu este simpla”. Comisia Europeana si Ministerul Economiei au prezentat, joi,  inițiativa inovatoare de sprijinire a IMM-urilor – programul de competitivitate pentru întreprinderi și IMM-uri (COSME), intr-o conferinta organizata la Banca Nationala. 

Ce facilitati ofera COSME

Programul de competitivitate pentru IMM-uri (COSME) al Comisiei Europene ofera doua instrumente financiare principale, potrivit lui Ciprian Cristea, sef de unitate pentru accesul IMM-urilor la finnatare din cadrul Directiei Generale pentru intreprinderi si industrie al Comisiei Europene:

  • “Produsul de garantare a imprumuturilor,  care acorda garantii si contragarantii. In cadrul instrumentului de garantare exista o parte “dedicata” securitizarii.
  • Un alt instrument COSME este alocarea de fonduri de capital de risc – venture capital funds. Noi investim in acestea, care, la randul lor, vor investi in IMM-uri”.


Bancile din Romania, asteptate sa intre in COSME

Pentru a putea fi accesat de IMM-urile romanesti este nevoie ca bancile, societatile de leasing, fondurile de capital de risc, fondurile de garantare si de contragarantare din Romania sa se inscrie ca intermediari financiari in COSME. 

Potrivit oficialului din Comisia Europeana, in perioada aceasta executivul comunitar stabileste impreuna cu Fondul European de Investitii termenii si conditiile privind implementarea instrumentelor financiare din cadrul COSME, dupa care, in aceasta vara, bancile si celelalte institutii financiare din Romania vor fi asteptate sa se inscrie in acest instrument, pentru a oferi IMM-urilor credite cu garantii europene. 

“Speram sa reusim sa finalizam cat mai repede negocierea termenilor si a conditiilor cu Fondul European de Investitii pentru a putea ca in vara acestui an, cel tarziu, sa lansam apelurile pentru exprimarea interesului pentru instrumente”, a declarat Cristea. 

Astfel, in vara, Fondul European de Investitii urmeaza sa publice pe site-ul sau un ‘Call for expression of interest” – Apel pentru exprimarea interesului, unde diferiti intermediari financiari vor putea aplica. 

“Sunt instrumente bazate pe cerere, deci nu putem obliga intermediarii financiari sa lucreze cu noi. Avand in vedere ca bugetul acestui program nu este alocat pe diferite tari, ci pe intreaga Uniune Europeana, ar fi pacat ca Romania sa nu beneficieze de aceste instrumente financiare”, a declarat functionarul european. 

El face acest apel in conditiile in care in cadrul instrumentului european de garantii similar, din perrioada 2007-2013, CIP –  Competitiveness and Innovation Programme 2007-2013, “doar o singura banca a aplicat – Pro Credit Bank”. 

Cine si cum va putea accesa garantii europene pentru credite bancare in COSME

Pentru a accesa credite cu garantii europene COSME, IMM-urile romanesti se vor adresa direct bancilor care se inscriu in program ca intermediari financiari, “ca pentru orice credit normal”, a explicat Ciprian Cristea. 

Urmatorul pas: “banca va evalua tranzactia respectiva, va vedea daca va putea sa finanteze tranzactia singura sau are nevoie de o co-garantare din partea noastra prin instrumentele financiare COSME”. 

Pasul trei: “In momentul in care se ia aceasta decizie, practic institutia financiara intermediara respectiva va apela la garantia noastra si va include acea tranzactie financiara intr-un portofoliu care va fi garantat de noi”. 

Garantiile europene COSME se vor putea acorda pentru credite maxime de 150.000 de euro. COSME va putea garanta si credite de peste 150.000 euro, daca aceste tranzactii nu indeplinesc criteriile de eligibilitate ( aspectul de inovare) ale instrumentului de garantare din programul Horizon 2020, pus la dispozitie tot de Comisia Europeana. De asemenea, in cadrul acestei scheme, bancile vor putea accesa si alte programe de garantare, nationale sau regionale, insa in orice situatie banca va fi nevoita sa isi asume o cota minima de 20% din risc. 

Din start, eligibile pentru a primi credite cu garantii europene COSME sunt toate intreprinderile mici si mijlocii, inclusiv microintreprinderile. “Oferim garantii pentru capital de lucru, imprumuturi pentru investitii, scrisori de garantie bancara, operatiuni de leasing”, a explicat oficialul din Comisia Europeana.

Creditele acordate cu garantii COSME vor avea scadenta la cel putin 12 luni, iar garantia se ofera pentru maximum 10 ani, a mentionat el. 

Mai multe informatii AICI.

 

BUSINESS

BNR: Investițiile străine directe au crescut cu 196% față de anul trecut și cu 1,26 miliarde de euro în ultimele două luni, ajungând la 4,39 miliarde

Published

on

© Calea Europeană/ Diana Zaim

Investiţiile străine directe au ajuns la 4,394 miliarde de euro în primele opt luni, comparativ cu 1,481 miliarde de euro în perioada similară din 2020, reprezentând o creştere de 196,69%, potrivit datelor Băncii Naţionale a României, informează Agerpres.

“Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 4,394 miliarde de euro (comparativ cu 1,481 miliarde de euro în perioada ianuarie – august 2020), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 3,803 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 591 milioane euro”, se spune în comunicat.

Numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate în România a crescut, în primele opt luni din 2021, cu 44,8%, comparativ cu perioada similară din 2020, la 3.612 de unităţi, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele 3.612 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 28,241 milioane de dolari, de peste două ori mai mare faţă de cel al firmelor înmatriculate în ianuarie-august 2020, de 13,032 milioane de dolari.

În august au fost înmatriculate 508 de societăţi cu participare străină la capital. În funcţie de domenii, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea auto şi moto (24,8% din total), activităţi profesionale, administrative, ştiinţifice şi tehnice (24,41%) şi transport, depozitare şi comunicaţii (14,57%).

La finele lunii august 2021, în România existau 234.588 societăţi cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la 64,144 miliarde de dolari.

Cel mai mare număr de societăţi cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 50.241 (capital subscris de 3,909 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparţine firmelor olandeze, respectiv 12,687 miliarde de dolari, în 5.623 de firme, conchide sursa citată

În comparație cu datele precedente furnizate de BNR, investiţiile străine directe au crescut cu aproximativ 1,26 miliarde de euro în următoarele două luni față de cifrele prezentate în luna iunie. Investiţiile străine directe în România ajunseseră la 3,138 miliarde de euro în primele şase luni, comparativ cu 996 milioane euro în perioada similară din 2020, reprezentând o creştere de 215%.

Anul trecut, pentru prima dată, Banca Naţională a României împreună cu Institutul Naţional de Statistică au publicat în rapor­tul anual asupra investiţiilor străine directe în România, clasamentul ţărilor investitoare în România în funcţie de rezidenţa ultimă a investitorilor străini.

Potrivit datelor citate de Ziarul Financiar, Germania este principalul investitor străin direct în România, cu 13,1 miliarde de euro, având o pondere de 14,9% din ISD, urmată de Austria (10 miliarde, 11,4% pondere), Franța (8,2 miliarde, 9,4% pondere), Italia (7,4 miliarde, 8,5% pondere), SUA (5,8 miliarde, 6,6% pondere), Olanda (5,5 miliarde, 6,2% pondere) și Marea Britanie (3,8 miliarde, 4,4% pondere).

Continue Reading

BUSINESS

Ministerul Economiei relansează Măsura 1: Microgranturi de 2.000 de euro pentru beneficiari, acordate din fonduri externe nerambursabile

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului a anunțat luni relansarea măsurii 1 – “Microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile”, în luna octombrie, informează un comunicat al ministerului de resort.

Astfel, în perioada 12-22 octombrie 2021, aplicația de înscriere pentru a doua sesiune aferentă măsurii “Microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile” va fi disponibilă pe site-ul https://granturi.imm.gov.ro.

Măsura 1 face parte din cadrul schemei de ajutor de stat instituită prin ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 130 din 31 iulie 2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, cu completarile si modificarile ulterioare, aferente Programului operațional Competitivitate 2014-2020.

Relansarea măsurii de sprijin care oferă Ajutor Financiar Nerambursabil sub formă forfetară în valoare de maxim 2.000 euro/beneficiar, sumă care poate reprezenta 100% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente măsurii, vine cu serie de noutăți în plus față de facilitățile oferite în prima sesiune.

Astfel, devin eligibili și beneficiarii din categoria Întreprinderilor Individuale și a Întreprinderilor Familiale, cu activitate economică în unul din domeniile prevăzute în Anexa nr. 1 la OUG 130/2020.

Totodată, devin eligibili și beneficiarii din categoria profesioniștilor, definiți și reglementați de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, care desfășoară profesii liberale reglementate prin acte cu putere de lege.

Continue Reading

BUSINESS

Consilierul prezidențial Cosmin Marinescu: Creșterea economică a României este antrenată prioritar de revenirea consumului

Published

on

© cosmin-marinescu.ro

Creșterea economică este una din temele importante aflate în dezbatere, cu precădere în etapa actuală de redresare, iar datele privind creșterea din trimestrul al doilea au redeschis diverse întrebări privind sustenabilitatea evoluțiilor din economia noastră.  Dincolo de riscurile sanitare, care continuă să fie prezente, economia are nevoie mai mult ca oricând de stabilitate și predictibilitate, scrie, pe blocul său, consilierul prezidențial pentru probleme economice, Cosmin Marinescu.

În marea lor majoritate, opiniile specialiștilor au indicat un element comun, anume faptul că economia post-pandemie marchează un reviriment neașteptat. Din acest punct încep însă disputele, date fiind și preocupările privind creșterea prețurilor și nivelul de trai al oamenilor: de unde vine această creștere economică – “din consum ori din investiții?”, sau „unde se duce creșterea economică în contextul post-pandemie?”.

Dacă ne uităm pe harta europeană a creșterii economice, avansul de 13% din trimestrul 2 al anului curent plasează România între țările cu performanțe bune, în raport cu scăderea economică aferentă contextului de lockdown din 2020.

Marinescu subliniază că în 2021 creșterea economică e provocată mai ales de revenirea consumului, iar investițiile majore sunt cele realizate de stat. El arată că e normală creșterea puternică a consumului după ce anul trecut a fost marcat de restricții severe, dar atenționează că importurile sunt în creștere rapidă.

Consilierul prezidențial evidențiază evoluția diferită a României față de țările din regiune. În timp ce acestea înregistrează excedente comerciale, cu efect benefic asupra producției interne, România își adâncește deficitul comercial într-un an cu creștere economică majoră.

Astfel, România reușește să revină la nivelul PIB de dinaintea pandemiei. Calculele arată că PIB în Q1, respectiv Q2 2021, a crescut cu 2,2%, respectiv 1,7%, față de Q1 și Q2 2019, pentru a lua ca reper anul de dinaintea pandemiei.

Dacă ne raportăm însă la 2020, creșterea economică pe semestrul I al anului curent este de 6,5%. În aceste condiții, pentru materializarea prognozei actuale de 7% creștere economică în 2021, dinamica economiei pe semestrul 2 ar trebui să accelereze cu circa 7,2%. De aici probabil și unele opinii că rezultatele din Q2 2021 ar fi sub așteptări.

Pentru a vedea în ce măsură creșterea economică se bazează pe consum, respectiv pe investiții, trebuie să analizăm contribuțiile factorilor la creșterea PIB, atât ca raport relativ, cât și în dinamică față de anii anteriori.

Graficul de mai jos evidențiază, în puncte procentuale, măsura în care consumul, investițiile și exportul net „contribuie” la creșterea economică. Astfel, potrivit estimărilor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză aferente anului curent, cele 7 puncte procentuale de creștere economică se compun din: + 5,2 puncte procentuale datorate consumului, + 2,2 puncte procentuale datorate investițiilor brute, + 1,1 din variația stocurilor și – 1,5 puncte procentuale aferente deficitului balanței comerciale, care se adâncește progresiv.

Datele arată că, în proporție covârșitoare, creșterea economică se bazează pe consum, ceea ce era de așteptat pe fondul pandemiei, când comportamentul economic a fost unul prudent și oamenii au amânat diverse achiziții. De altfel, revenirea din criza pandemică nici nu se putea concepe fără un driver cheie din partea consumului.

“Trebuie să fim sinceri în privința economiei și să acceptăm realitatea că, în anul post-pandemie, creșterea economică este antrenată prioritar de revenirea consumului. Nu trebuie neglijată această evoluție previzibilă, când consumul a revenit rapid și în forță. De altfel, în vremuri de normalitate, consumul este indicator al prosperității și al nivelului de trai. Nu este greșit să revenim din pandemie pe baza consumului, însă trebuie văzut unde se duce acest consum și dacă antrenează producția națională în mod sustenabil. Pe de altă parte, investițiile cunosc un reviriment remarcabil în comparație cu anii premergători crizei, poate cu excepția anului 2019, atunci când formarea brută de capital fix “explică” 2,7 puncte procentuale din creșterea economică anuală de 4,1%”, mai adaugă Cosmin Marinescu.

Fondul Monetar Internațional estimează o creștere a PIB-ului real al României de 7% în 2021, stimulată de consumul privat și însoțită de o creștere tranzitorie a inflației.

De asemenea, în previziunile sale economice de vară, Comisia Europeană a stabilit că economia României a avut o evoluție „remarcabilă” în primul trimestru din 2021. PIB-ul real a crescut cu 2,8% de la un trimestru la altul, susținut în principal de consumul privat și de investiții.

Pe o bază anuală, se estimează că PIB-ul real va crește cu până la 7,4% în 2021 și cu până la 4,9% în 2022: „Această cifră este mai mare decât cea prognozată în primăvară, datorită performanțelor pozitive ale economiei din primul trimestru al acestui an. Încrederea mediului de afaceri și a consumatorilor a rămas ridicată până în prezent.”

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO2 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ2 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu3 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi3 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi3 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi3 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO3 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

Team2Share

Trending