Ministrul german de interne Nancy Faeser a atras atenția asupra unui risc crescut de confruntare între Rusia și NATO, în cadrul unui interviu publicat în ziarul Handelsblatt şi citat de DPA, informează Agerpres.

”De la războiul rus de agresiune împotriva Ucrainei, am cunoscut un punct de cotitură în securitatea internă. Rusia poartă un război hibrid în Europa. Este evident că campaniile de dezinformare, actele de sabotaj şi atacurile cibernetice sunt controlate de stat”, a apreciat ea.

Cu toate acestea, oficialul german a făcut apel la ”prudență” și a ”acțiune fermă”.

Întrebată dacă Rusia şi-a intensificat activităţile de sabotaj, Faeser a răspuns: ”Înregistrăm o creştere semnificativă. De aceea, infrastructura critică trebuie protejată mai bine”.

Recent, Serviciul Secret de Informații al Regatului Unit a descoperit o ”campanie incredibil de nesăbuită” de sabotaj rusesc în Europa, care se derulează în vreme ce Moscova recurge la amenințări de natură nucleară pentru a slăbi sprijinul țărilor occidentale pentru Ucraina.

Cât privește riscul de confruntare între Rusia și NATO, premierul polonez Donald Tusk avertiza asupra pericolului unui conflict global, avertisment venit după ce Moscova a recurs la folosirea unei noi rachete balistice cu rază medie de acțiune împotriva Ucrainei.

În acest context, șeful Comitetului Militar al NATO îndeamnă companiile să fie pregătite pentru ”un scenariu de război” și ”să își adapteze în consecință liniile de producție și distribuție”.

Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 reprezintă unul dintre cele mai importante momente din istoria noastră, realizată într-un context internațional favorabil, înțeles și fructificat de elitele românești, a declarat duminică ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, cu ocazia Zilei Naționale a României. 

„ Prin viziunea lor politică și diplomatică, dar și prin curajul, eroismul și sacrificiul ostașilor români pe câmpurile de luptă ale Primului Război Mondial, idealul național a devenit realitate. Lor, eroilor noștri din toate timpurile, le datorăm respect, recunoștință și amintire veșnică”, a scris Angel Tîlvar, pe pagina sa de Facebook.

Ministrul apărării naționale a precizat că, astăzi, România este un membru respectat al NATO și al Uniunii Europene, parte a unei comunități unite de valori comune: „pace, libertate, independență și suveranitate”.

„Apartenența la cea mai puternică alianță politico-militară din lume ne oferă cele mai solide garanții de securitate din istoria noastră și consolidează rolul țării noastre în plan internațional”, a adăugat Tîlvar.

Ministrul a menționat că aceste valori, împărtășite de aliații țării noatre, ne oferă unitate și solidaritate, „mai ales în contextul provocărilor de securitate actuale”.

„Astăzi, 1 decembrie, să ne amintim de sacrificiile celor care au făcut posibilă Marea Unire și să continuăm să construim o Românie mai puternică. La mulți ani, România! La mulți ani, români!”, a conchis Angel Tîlvăr.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a îndemnat vineri NATO să ofere garanţii de protecţie teritoriului ucrainean sub controlul său cu scopul de “a încheia faza fierbinte a războiului”, în timp ce ministrul ucrainean de externe Andrii Syhiba le-a cerut omologilor săi din ţările NATO ca la reuniunea miniştrilor de externe ai ţărilor Alianţei, care va avea loc săptămâna viitoare la Bruxelles, să transmită Ucrainei invitaţia de aderare la NATO.

Zelenski a mai lăsat să se înţeleagă că este dispus să aştepte înainte de a recupera zonele ocupate de armata rusă – aproape o cincime din ţară -, dacă un astfel de acord ar putea oferi securitate restului Ucrainei şi ar pune capăt luptelor.

“Dacă vrem să încheiem faza fierbinte a războiului, trebuie să aducem teritoriul Ucrainei pe care îl controlăm sub umbrela NATO“, a declarat preşedintele la postul britanic Sky News, potrivit unei traduceri din off în engleză a cuvintelor sale, relatează AFP, potrivit Agerpres.

“Trebuie să facem acest lucru rapid. Apoi, Ucraina va putea să recupereze cealaltă parte a teritoriului său pe cale diplomatică”, a adăugat el.

Scrisoarea ministrului de externe ucrainean, consultată de Reuters, sugerează o nouă ofensivă diplomatică a Ucrainei de a obţine primirea în NATO, demers înscris şi în “planul de victorie” în războiul cu Rusia prezentat de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski aliaţilor occidentali ai Kievului.

Acest plan cuprinde în principal cererea ca Ucraina să primească mai multe arme, inclusiv să fie instalat pe teritoriul său un “pachet de descurajare non-nucleară”, să fie admisă în NATO şi să poată lovi teritoriul rus cu rachetele occidentale cu rază lungă de acţiune.

În scrisoarea consultată vineri de Reuters, Ucraina menţionează că acceptă ideea că nu se poate alătura NATO cât timp continuă războiul cu Rusia, dar primirea unei invitaţii de aderare acum i-ar arăta preşedintelui rus Vladimir Putin că unul din principalele obiective ale acestuia, respectiv împiedicarea intrării Ucrainei în NATO, nu poate fi atins, se argumentează în text.

NATO a declarat că Ucraina se va alătura Alianţei şi că se află pe o cale “ireversibilă” în direcţia aderării, dar nu a emis o invitaţie oficială şi nici nu a stabilit un calendar.

Discuţiile asupra unui eventual armistiţiu sau acord de pace s-au intensificat de când Donald Trump a câştigat alegerile prezidenţiale americane la începutul lunii noiembrie.

Anterior acestor alegeri, primul interviu acordat de Jens Stoltenberg după retragerea din poziția de secretar general al NATO a evidențiat scenarii care sunt luate în calcul, prin comparații istorice cu Finlanda, Japonia și Germania de Vest privind încheierea războiului Rusiei în Ucraina.

Dacă exemplul Finlandei a presupus neutralitate după conflictul cu URSS, iar securitatea postbelică a Japoniei este asigurată printr-un tratat bilateral cu Statele Unite, Stoltenberg a propus o altă comparație.

“Germania de Vest privea Germania de Est ca parte a Germaniei mai mari. Ei nu aveau o ambasadă în Berlinul de Est. Dar NATO proteja bineînțeles doar Germania de Vest. Există modalități de a rezolva această problemă (…) Atunci când există o voință, există modalități de a găsi soluția. Dar ai nevoie de o linie care să definească unde este invocat articolul 5, iar Ucraina trebuie să controleze tot teritoriul până la acea graniță”, a spus el.

Moscova controlează aproximativ 18% din teritoriul recunoscut internaţional al Ucrainei, inclusiv Peninsula Crimeea pe care a anexat-o în 2014. Rusia a mai anexat regiunile Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson, chiar dacă nu le controlează complet.

Până în prezent, Kievul a exclus întotdeauna cedarea de teritorii în schimbul păcii, în timp ce Vladimir Putin cere ca armata ucraineană să se retragă din mai multe teritorii şi refuză orice aderare a adversarului său la NATO.