Connect with us

ROMÂNIA

Implicarea României în proiectele și negocierile europene, necesară pentru reducerea timpului de așteptare al pacienților cu boli rare care au nevoie de un tratament inovativ

Published

on

© European Union, Source: EC - Audiovisual Service

Pacienții europeni care suferă de afecțiuni rare continuă să aibă un acces inechitabil la tratamentele inovative, din cauza procesului birocratic atât de diferit de la un stat membru la altul, lipsind o procedură unitară de aprobare și punere pe piață a noilor medicamente la nivelul Uniunii Europene.

Cu toate acestea, pentru a da speranță celor 30 de milioane de europeni care trăiesc cu o boală rară, toți actorii cheie din sectorul sănătății, împreună cu instituțiile europene și statele membre, încearcă să-și intensifice colaborarea pentru a se asigura că pacienții au acces în timp util la tratamentele disponibile în prezent și pentru a consolida cu adevărat o Uniune Europeană a Sănătății, unde viața fiecărui pacient, indifernt de statul de care aparține, contează la fel de mult.

CaleaEuropeană.ro vă prezintă ultimele evoluții la nivel european privind accesul pacienților la medicamentele orfane, dar mai ales situația pacienților români, care potrivit statisticilor, sunt printre cetățenii UE care au acces la cele mai puține tratamente inovatoare și care așteaptă cel mai mult pentru aprobarea lor pe piață.

Bolile rare sunt afecțiuni grave, de obicei de origine genetică, majoritatea apărând în copilărie și ducând la o povară severă a bolii: 1 din 3 copii cu o boală rară mor înainte de a împlini 5 ani și mult mai mulți trăiesc cu handicapuri debilitante.

Pentru a aborda această situație și pentru a se asigura că pacienții care suferă de afecțiuni rare au acces la medicație care altfel ar fi fost foarte dificil de dezvoltat (studii clinice dificil de realizat din cauza numărului redus de pacienți, investiții mari ale industriei fără siguranța obținerii unui produs viabil  la sfârșitul procesului de cercetare-dezvoltare, mecanisme de acțiune dificil de identificat) a fost adoptat în urmă cu 20 de ani „Regulamentul privind medicamentele orfane (OMP)” prin care a fost introdusă o legislație specifică, o definiție a OMP și un comitet specific responsabil de OMP la Agenția Europeană a Medicamentelor (EMA), precum și stimulente pentru promovarea dezvoltării tratamentelor pentru bolile rare.

Introducerea legislației de mai sus, împreună cu progresele științifice, au condus la un val de noi opțiuni de tratament pentru pacienții cu boli rare.

De la adoptarea regulamentului privind medicamentele orfane în 2000, mai mult de 160 de OMP fuseseră aprobate de EMA până în 2018.

Există provocări în ceea ce privește accesul la noile tratamente orfane și inegalități considerabile între statele membre și, uneori, chiar în interiorul acestora. Conform indicatorului EFPIA PATIENT W.A.I.T. 2020 (publicat în 2021), peste 80% din medicamentele orfane rămân încă indisponibile pentru multe state membre, inclusiv România, iar pacienții le pot accesa doar la câteva sute zile distanță după aprobarea oficială a EMA.

România, codașa Uniunii Europene în ceea ce privește accesul pacienților la tratamentele pentru bolile rare

Până la data de 1 ianuarie 2021, în România a fost disponibile 13 tratamente pentru bolile rare, din numărul total de 47 adoptate de Agenția Europeană a Medicamentelor în perioada 2016-2019. Astfel, țara noastră are acces la doar 29% din totalul de medicamente orfane, aflându-se sub media europeană de 41%. La acest capitol, Germania este liderul statelor membre la accesul medicamentelor orfane, având disponibile pentru cetățenii germani 45 de tratamente din 47 total aprobate de EMA în perioada sus-menționată.

Cetățenii români au de trei ori mai puține șanse să beneficieze de un tratament orfan decât un cetățean german, dar pe lângă asta, pentru cele 13 medicamente la care pot avea acces, aceștia așteaptă în medie 868 de zile, cu 762 de zile mai mult decât un cetățean german.

Autoritățile române competente în acest sector, Ministerul Sănătății, CNAS, ANMDMR și asociațiile de pacienți, trebuie să conlucreze și să se coordoneze în timp util pentru a reduce din perioada de aproximativ 800 de zile de așteptare pentru ca un pacient să aibă acces la un trament nou. Bineînțeles, aceleași autorități trebuie să fie permanent conectate la obiectivele, negocierile, dezbaterile, grupurile de lucru de la nivel european și să aibă mereu mandate solide de negociere și poziții ferme. România are oportunitatea, ca orice al stat UE, să negocieze la Bruxelles în beneficiul pacienților săi. Dacă se dorește o îmbunătățire a calității vieții pacienților români, România (prin instituțiile competente) trebuie să își facă vocea auzită la Bruxelles în cadrul instituțiilor europene (Comisia Europeană, Consiliul UE și Parlamentul European)

Un pas important s-a făcut în data de 25 martie 2022, când Ministerul Sănătății a anunțat că extinde lista de medicamente gratuite și compensate prin introducerea a 34 noi molecule, începând cu data de 1 aprilie 2022. La propunerea Ministerului Sănătății, Guvernul României a aprobat proiectul de Hotărâre privind modificarea și completarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând medicamentele de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi a medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate. Doar că pacienții nu vor avea acces la respectivele medicamente de la 1 aprilie 2022. Procesul este unul mult mai complex din perspectivă birocratică, care poate dura chiar luni de zile și abia după finalizarea unor protocoale, pacienții pot avea acces la lista de medicamente mai sus amintită. 

Accesul pacienților europeni la tratamentele inovative, o prioritate la nivelul instituțiilor UE

Accesul pacienților europeni la tratamentele inovative reprezintă o prioritate la nivel european și un obiectiv principal asumat de Comisia Europeană pentru o Uniune Europeană a Sănătății. Astfel, miercuri, 29 martie, minștrii sănătății ai statelor membre discută din nou, într-o reuniune EPSCO cu privire la răspunsul UE la bolile rare.

Toate aceste inegalități în rândul pacienților Uniunii Europene se doresc a fi remediate prin noile strategii și programe la nivel european. În acest sens, de la preluarea noului mandat al Comisiei Europene de către președinta Ursula von der Leyen, s-au derulat următoarele etape:

  • 27 iunie 2020: Comisia Europeană a lansat o consultare publică online privind strategia farmaceutică pentru Europa
  • 25 noiembrie 2020: Comisia Europeană a lansat Strategia Farmaceutică pentru Europa, care este un proiect ambițios menit să consolideze atenția sistemului farmaceutic european asupra pacientului și să îl facă rezilient pe viitor și la crize sanitare. Aceasta a fost adoptată în noiembrie anul trecut, ca pilon al Uniunii Europene a Sănătății.
  • 31 martie 2021: Comisia Europeană a lansat procesul de revizuire a legislației generale în domeniu cu scopul adoptării unei reforme până la finele anului 2022
  • 28 septembrie 2021: Comisia Europeană a lansat o nouă rundă de consultări publice pentru revizuirea legislației UE în domeniul farmaceutic, consultare ce s-a încheiat la 21 decembrie și a colectat opiniile atât ale publicului larg, cât și ale părților interesate.
  • Implementarea strategiei se va întinde pe mandatul actual al Comisiei și vom vedea o propunere concretă de revizuire a legislației farmaceutice în 2022. În perioada următoare dezbaterile la nivel european se vor axa și pe revizuirea legislației privind medicamentele de uz pediatric și pentru persoanele cu boli rare (medicamente orfane).

Pe lângă participarea la consultările publice, România va avea o nouă șansă de a a lua parte, contribui și influența procesul legislativ al UE în vederea creării unor condiții optime pentru asigurarea accesului la tratamentul pentru bolile rare și pediatrice în beneficiul pacienților români și pentru crearea cadrului de stimulente, necesar dezvoltării de produse orfane și pediatrice pentru industria farmaceutică. 

România, o țară aflată pe ultimele locuri în Europa în ceea ce privește accesul pacienților români la medicamente inovatoare, în continuare departe de standardele europene de acces la tratament, are o șansă unică în context european. Strategia farmaceutică lansată de Comisia Europeană este un proiect care poate răspunde unor preocupări majore de politică publică din România.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

ROMÂNIA

Klaus Iohannis, în discursul de Ziua Națională: “Avem mare nevoie să ne consolidăm încrederea în valorile euroatlantice şi să nu ne îndepărtăm de ele”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că, în contextul actual marcat de războiul din Ucraina, “trăim timpuri foarte complicate” şi “avem mare nevoie să ne consolidăm încrederea în valorile euroatlantice şi să nu ne îndepărtăm de ele”.

“Celebrăm astăzi momentul istoric în care visul de secole al poporului nostru a devenit realitate. Cu emoţie şi recunoştinţă, evocăm amintirea celor care, însufleţiţi de patriotism şi conduşi de viziunea unei naţiuni moderne, au înfăptuit Unirea la Chişinău, la Cernăuţi, la Iaşi, la Alba-Iulia şi la Bucureşti. Valorile şi idealurile în care au crezut şi pentru care s-au jertfit înaintaşii noştri în Primul Război Mondial, pe Jiu, la Dragoslavele ori în bătăliile de la Mărăşeşti, Mărăşti şi Oituz sunt temelia României puternice. Aceste valori şi idealuri ne-au dat mereu forţa de a merge înainte, chiar şi în cele mai dificile vremuri. Însă tocmai astfel de puncte de cotitură ne arată care ne sunt adevăratele repere, clarifică diferenţa dintre bine şi rău şi ne determină să ne asumăm principiile în care credem. Dificultăţile ne întăresc şi dau semnificaţie mesajului Zilei noastre Naţionale peste generaţii, şi anume că, în momentele majore ale istoriei, noi, românii, suntem solidari, punem în valoare ceea ce ne uneşte şi devenim, împreună, mai puternici şi mai respectaţi”, a spus şeful statului, la recepţia oferită cu prilejul Zilei Naţionale la Palatul Cotroceni, potrivit Agerpres.

 

El a subliniat contextul tensionat, provocat de războiul Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, un stat independent şi suveran, care dă lumii întregi, de peste nouă luni, un “vibrant exemplu de luptă pentru apărarea libertăţii şi a democraţiei”.

“Războiul de la graniţele noastre a declanşat o criză de securitate, o criză energetică şi o criză umanitară şi a generat, totodată, o ascensiune a extremismelor şi a discursului urii. Trăim timpuri foarte complicate, care ne pun la încercare şi ne testează inclusiv sistemul de valori”, a arătat preşedintele Klaus Iohannis.

El a spus că libertatea de mişcare, de gândire, de exprimare, egalitatea în faţa legii sunt atuuri uriaşe ale societăţilor democratice, care în vremuri tulburi capătă o semnificaţie şi mai puternică.

“Ştim cât de preţioase sunt toate acestea, dar mai ştim, şi prezentul ne demonstrează, că nu sunt nici universale, nici eterne. Sunt libertăţi şi drepturi care trebuie mereu promovate şi apărate, pentru că se câştigă foarte greu, dar se pot pierde infinit mai uşor. Avem, aşadar, mare nevoie să ne consolidăm încrederea în valorile euroatlantice şi să nu ne îndepărtăm de ele. Izolaţionismul şi teoriile populiste care clamează un fals naţionalism arhaic sunt perfide şi deopotrivă periculoase, pentru că găsesc teren fertil mai ales în timpuri dominate de crize profunde, aşa cum se întâmplă acum. Când oamenii se simt debusolaţi, apăsaţi de grijile prezentului, ei cad mai uşor pradă manipulării şi dezinformării”, a afirmat şeful statului.

Preşedintele Iohannis a menţionat că, pe parcursul acestui an, România a demonstrat în numeroase ocazii că este un partener de încredere la nivelul Uniunii Europene, al NATO şi pe plan internaţional, prin demersurile întreprinse pentru sprijinirea Ucrainei, pentru apărarea Flancului Estic şi a regiunii Mării Negre, pentru consolidarea Alianţei Nord-Atlantice, dar şi pentru prevenirea unei crize alimentare globale.

“Beneficiem astăzi de cea mai înaltă garanţie de securitate posibilă, iar prezenţa trupelor NATO în România demonstrează şi întăreşte angajamentul aliaţilor de a apăra întregul nostru teritoriu în faţa oricăror potenţiale pericole sau agresiuni. Securitatea ţării noastre într-un climat geopolitic atât de imprevizibil reprezintă poate cel mai de preţ bun câştigat în ultimii 30 de ani”, a spus el.

Şeful statului le-a mulţumit militarilor români, dar şi trupelor din statele aliate care se află în România, pentru curajul şi devotamentul de care dau dovadă în fiecare zi.

Preşedintele Iohannis a conchis că forţa solidarităţii şi contribuţia fiecăruia dintre noi sunt fundamentale în atingerea obiectivelor majore ale societăţii.

“Suntem contemporani cu momente care vor defini, fără îndoială, istoria omenirii. Rănile provocate de pandemie nu s-au vindecat încă şi suntem, iată, nevoiţi să facem faţă altor crize grave: un război la graniţă, schimbări climatice accelerate, spectrul unei recesiuni globale. Însă şi alte generaţii au fost constrânse să treacă la rândul lor peste încercări cumplite şi au reuşit. Mesajul înfăptuirii Marii Unirii rămâne neschimbat şi astăzi. Forţa solidarităţii şi contribuţia fiecăruia dintre noi sunt fundamentale în atingerea obiectivelor majore ale societăţii! Stă în puterea noastră să construim ţara pe care ne-o dorim. Să păşim, aşadar, împreună pe acest drum, cu hotărâre şi încredere! La mulţi ani, dragi români! La mulţi ani, România!”, a transmis Iohannis.

Continue Reading

ROMÂNIA

Bogdan Aurescu, în cadrul Consiliului Ministerial al OSCE din Polonia: România va sprijini eforturile internaționale de aducere în fața justiției a celor vinovați de atrocitățile comise în Ucraina

Published

on

© OSCE/ Flickr

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat joi la Consiliul Ministerial al OSCE, desfășurat în Polonia, la Łódź, contextul în care a subliniat că România va sprijini eforturile internaționale de aducere în fața justiției a celor ce se fac vinovați de atrocitățile comise în Ucraina, în baza instrumentelor de drept internațional.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, reuniunea Consiliului Ministerial, desfășurat sub președinția poloneză, a oferit posibilitatea abordării principalelor teme de actualitate pentru securitatea în spațiul OSCE şi viitorul organizaţiei, în contextul celei mai mari crize din Europa de după cel de-al doilea Război Mondial, determinată de agresiunea militară rusă asupra Ucrainei.

În discursul său, șeful diplomației române a reafirmat angajamentul de lungă durată al României de a promova respectarea dreptului internațional, ca pilon fundamental al politicii externe a României.

A reiterat apelul către Federația Rusă de a pune capăt imediat şi necondiţionat agresiunii militare şi de a-şi retrage forţele şi echipamentele militare de pe întreg teritoriul Ucrainei în graniţele sale recunoscute internaţional.

Ministrul Aurescu a condamnat, în termenii cei mai fermi, atrocităţile comise de forțele armate ruse împotriva civililor și infrastructurii civile, inclusiv energetice, care continuă să șocheze comunitatea internațională.

Totodată, a subliniat sprijinul bilateral şi internaţional pentru Republica Moldova, puternic afectată de conflictul din Ucraina, amintind desfăşurarea celor trei Conferinţe Internaționale Ministeriale ale Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, format inițiat și co-prezidat de ministrul Bogdan Aurescu, împreună cu omologii din Germania și Franța.

Citiți și:
Miniștrii de externe ai României și R. Moldova, împreună la OSCE de Ziua Națională a României: Statele noastre sunt părți ale unei unice comunități de limbă, istorie și cultură

Ministrul român a prezentat sprijinul cuprinzător oferit de țara noastră Republicii Moldova, respectiv pentru Ucraina – inclusiv prin sprijinirea celor peste 2.9 milioane de refugiați ucraineni care au trecut granițele României de la începutul războiului și prin facilitarea tranzitului a peste 8.4 milioane de tone de cereale și alte produse agricole din Ucraina.

De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat sprijinul țării noastre pentru activitatea OSCE pe palierul soluționării conflictelor prelungite, arătând că Federația Rusă a utilizat, în ultimele trei decenii, tactica proliferării acestui tip de conflicte în regiunea Mării Negre cu scopul de controlare și destabilizare a regiunii.

Astfel, șeful diplomației române a subliniat, și în acest context, poziţia principială a României de susținere pentru o reglementare cuprinzătoare, pașnică și durabilă a conflictului transnistrean, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, în frontierele sale recunoscute la nivel internațional și fără afectarea viitorului său pro-european.

De asemenea, a declarat sprijinul României pentru integritatea teritorială şi suveranitatea Georgiei, precum şi pentru discuţiile recente dintre Armenia şi Azerbaidjan sub auspiciile UE. În acest cadru, a reiterat susținerea României pentru Capacitatea (misiunea) civilă de Monitorizare a UE în Armenia, la care participă și 4 experți români, misiune pe care a propus-o ministrul Aurescu după turneul diplomatic în Caucazul de Sud din iunie 2021, realizat împreună cu omologii lituanian și austriac, în coordonare și cu mandatul Înaltului Reprezentant J.Borrell.

Mulțumind pentru coordonarea strânsă cu Președinția poloneză, ministrul român a salutat continuarea mandatului ambasadorului Viorel Moșanu în calitate de reprezentant special pentru Caucazul de Sud al președintelui în exercițiu al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa de către Macedonia de Nord, viitoarea Președinție-în-exercițiu a OSCE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

România va primi 232 de milioane de euro din Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură 2021-2027

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Comisia Europeană a aprobat programul Fondului european pentru pescuit, afaceri maritime și acvacultură pentru România, în vederea punerii în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului și a priorităților politice ale UE prezentate în cadrul Pactului verde european.

Potrivit unui comunicat la instituției, alocarea financiară totală pentru programul României pentru perioada 2021-2027 se ridică la 232 de milioane de euro pentru următorii șase ani, din care contribuția UE reprezintă 162,4 milioane de euro.

Fondul va promova creșterea durabilă a sectorului românesc al acvaculturii și pescuitului.

”Sunt încântat să anunț adoptarea programului EMFAF pentru România, care va sprijini investițiile durabile în acvacultură și pescuit, accelerând tranziția ecologică și digitală a sectorului în România. Programul va contribui, de asemenea, la politica comună în domeniul pescuitului și la prioritățile de politică ale UE în Marea Neagră, prezentate în strategiile <<Pactul verde european>>, <<De la fermă la consumator>> și <<Biodiversitatea>>, prin sprijinirea protecției și refacerii biodiversității și a ecosistemelor acvatice și prin sprijinirea tranziției energetice a economiei românești”, a precizat comisarul european pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sinkevičius.

Comisia Europeană amintește că 24% din contribuția Uniunii va fi dedicată pescuitului sustenabil, 47% vor fi investite în acvacultura sustenabilă și în procesare și comercializare, iar 23% vor fi dedicate economiei albastre sustenabile în regiunile de coastă, insulare și interne, toate acestea contribuind la obiectivele UE în materie de mediu și climă.

Concret, programul va sprijini, printre altele: investițiile pentru respectarea obligației de debarcare și modernizarea infrastructurii de pescuit; politicile de conservare a pescuitului; eficiența energetică și decarbonizarea în sectorul pescuitului și al acvaculturii; încetarea temporară a activității legată de obiectivele politicii de conservare și de criza de sănătate publică; sprijinul pentru pescuitul costier la scară mică; investițiile în proiecte de acvacultură durabilă; sprijinul pentru noile organizații de producători; compensațiile pentru serviciile de mediu; controlul pescuitului și colectarea de date pentru punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului (PCP); inovarea; dezvoltarea durabilă a zonelor de coastă și a zonelor interioare în contextul economiei albastre prin intermediul grupurilor de acțiune locală (GAL).

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA14 mins ago

Klaus Iohannis, în discursul de Ziua Națională: “Avem mare nevoie să ne consolidăm încrederea în valorile euroatlantice şi să nu ne îndepărtăm de ele”

ROMÂNIA6 hours ago

Bogdan Aurescu, în cadrul Consiliului Ministerial al OSCE din Polonia: România va sprijini eforturile internaționale de aducere în fața justiției a celor vinovați de atrocitățile comise în Ucraina

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

România va primi 232 de milioane de euro din Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură 2021-2027

U.E.7 hours ago

UE sprijină cu 30 milioane de euro modernizarea forțelor de apărare din Georgia și Bosnia și Herțegovina

CHINA8 hours ago

Xi Jinping îi dă asigurări lui Charles Michel că ”nu există niciun conflict strategic între China şi UE”

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Ucraina: Miniștrii de externe ai OSCE sprijină propunerea lui Josep Borrell de a aduce Rusia în fața justiției pentru crime de război

ROMÂNIA8 hours ago

Klaus Iohannis efectuează o vizită în Grecia: Șeful statului se va întâlni cu președintele și premierul Greciei și va participa la reuniunea liderilor PPE

ENERGIE8 hours ago

Coridorul vertical al gazelor: Transgaz a semnat un memorandum care include ca parte semnatară și compania din Grecia care va opera terminalul de gaz natural lichefiat de la Alexandroupolis

REPUBLICA MOLDOVA8 hours ago

De Ziua Națională a României, UNESCO a inclus “Arta cămășii cu altiță”, element de identitate culturală pe ambele maluri ale Prutului, în patrimoniul umanității

SCHENGEN9 hours ago

Surse oficiale: Ordinea de zi a Consiliului JAI privind aderarea României la Schengen nu s-a schimbat. Guvernul olandez va propune Parlamentului un vot pozitiv pentru România

NATO1 day ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO1 day ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO1 day ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO1 day ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO1 day ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL2 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO2 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO2 days ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

NATO2 days ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

Team2Share

Trending