Președintele interimar Ilie Bolojan va participa, sâmbătă, de la ora 12:00, la reuniunea în format de videoconferinţă convocată de prim-ministrul britanic Keir Starmer.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, reuniunea în format videoconferinţă a fost convocată de prim-ministrul Regatului Unit, Keir Starmer, în continuarea summitului găzduit la Londra în data de 2 martie 2025, la care a participat și Ilie Bolojan, şi ca urmare a discuţiilor dintre Ucraina şi SUA de la Jeddah, Arabia Saudită, din 11 martie 2025.

Statele Unite și Ucraina au adoptat marți, la Jeddah, pe malul Mării Roșii, o declarație comună care conciliază tensiunile dintre Washington și Kiev apărute în urma altercației dintre președinții Donald Trump și Volodimir Zelenski, cu SUA anunțând ridicarea imediată a suspendării schimbului de informații și reluarea asistenței de securitate pentru Ucraina și cu Ucraina acceptând o propunere americană pentru un armistițiu de 30 de zile și pentru pași concreți către restabilirea unei păci durabile, ca urmare a invaziei ruse.

Președintele american Donald Trump a afirmat vineri că există o “șansă foarte bună” ca războiul dintre Rusia și Ucraina să se poată încheia după discuțiile “productive” de joi pe care emisarul american Steve Witkoff le-a avut la Moscova cu președintele rus Vladimir Putin.

Reuniunea prin videoconferință convocată de Starmer vine și după ce presa a relatat că prim-ministrul britanic și consilierul său principal pe probleme de securitate au lucrat intens pentru a salva relația afectată dintre Kiev și Washington, elaborând un plan de armistițiu care ar putea într-o zi să deschidă calea către pace. De altfel, șeful guvernului britanic l-a vizitat pe Trump la Casa Albă cu o zi înainte de confruntarea verbală aprinsă din Biroul Oval dintre președintele american și cel ucrainean.

Ulterior, la două zile distanță de la acel moment negativ, premierul britanic i-a găzduit pe aliații europeni și pe președintele Volodimir Zelenski la un summit la Londra.

Summitul de la Londra al aliaților Ucrainei s-a încheiat cu liderii europeni vorbind “pe aceeași voce” într-un “moment de răscruce al istoriei” și cu premierul britanic Keir Starmer, gazda reuniunii, confirmând planurile de a asambla “o coaliție de voință” pentru a pune în aplicare un acord de pace între Rusia și Ucraina și a o garanta, cu sprijinul Statelor Unite. Premierul Keir Starmer a anunțat atunci că liderii prezenți au fost de acord să mențină fluxul de ajutor militar și să crească presiunea economică asupra Rusiei și că vor insista asupra faptului că Ucraina trebuie să fie prezentă la masa negocierilor de pace. De asemenea, președintele francez Emmanuel Macron a precizat că Parisul și Londra propun un armistițiu ruso-ucrainean de o lună “în aer, pe mare și infrastructură energetică”.

Securitatea Europei se află la un moment de cotitură, iar balanța de putere este redefinită într-o măsură nemaiîntâlnită de multe decenii, au constatat miercuri, la Paris, cele cinci mari puteri europene în domeniul apărării, reunite sub formula “E5”, conform unei declarații comune adoptate de miniștrii apărării din Franța, Germania, Italia, Polonia și Regatul Unit.

În declarația adoptată, cele cinci mari puteri europene în domeniul apărării și-au reconfirmat determinarea de a sprijini Ucraina atât în eforturile sale actuale de apărare, cât și în prevenirea oricărei agresiuni viitoare și au subliniat necesitatea unei abordări unite a apărării europene în cadrul NATO și al UE. Un alt subiect central al discuțiilor a fost consolidarea bazei industriale europene de apărare.

Este a treia oară când formatul E5 se reunește, după realegerea președintelui american Donald Trump în noiembrie. Apelul celor mai mari puteri militare ale Europei vine în contextul în care continentul încearcă să se reînarmeze rapid în fața expansionismului președintelui rus Vladimir Putin și a îngrijorărilor că Statele Unite și-ar putea reduce prezența militară în Europa.

Reuniunea de miercuri – în cadrul căreia miniștrii au discutat despre Ucraina, precum și despre apărarea europeană – are loc în urma unei reuniuni de marți a 37 de șefi ai Statului Major al Apărării din UE, NATO și din afara acestora (mai puțin SUA) pentru a discuta despre garanțiile de securitate pentru Ucraina. De asemenea, aceasta urmează unei propuneri americane, acceptată de Kiev, pentru un armistițiu de 30 de zile în țara devastată de război, dacă Rusia este de acord.

Ministrul francez al apărării, Sebastien Lecornu, a declarat miercuri, după reuniunea la Paris a celor cinci mari puteri europene în domeniul apărării, că există un “consens foarte larg” în rândul națiunilor europene cu privire la consolidarea securității pe termen lung a Ucrainei prin intermediul forțelor armate ucrainene, relatează France 24.

“Există în mod evident un consens foarte larg… că prima dintre garanțiile de securitate pentru Ucraina este, evident, armata ucraineană însăși”, a declarat Lecornu reporterilor, excluzând orice “demilitarizare” postbelică a Ucrainei.

🔴 En direct de la conférence de presse des ministres de la Défense en format E5 ⬇️ https://t.co/SwOks6N8y3

— Ministère des Armées (@Armees_Gouv) March 12, 2025

“Apare cuvântul demilitarizare, dar nu este cazul. Dimpotrivă, adevărata garanție a securității pe termen lung vor fi capacitățile pe care le vom putea oferi armatei ucrainene”, a adăugat Lecornu, un aliat de top al președintelui Emmanuel Macron.

Lecornu a declarat că “în acest stadiu, aproximativ cincisprezece țări și-au arătat interesul pentru continuarea acestui proces”, referindu-se la opțiunile propuse pentru o “arhitectură de securitate în vederea unei încetări durabile a focului” în Ucraina.

Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a salutat, de asemenea, o “unitate reală a continentului”, referindu-se la amenințarea din partea Rusiei.

Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a declarat că, în ciuda ritmului rapid al schimbărilor, situația actuală ar putea ajuta Europa. “Sunt convins că dacă acționăm acum, dacă alegem securitatea în Europa în detrimentul interesului național, vom ieși din această situație întăriți”, a spus el.

În declarația comună, cei cinci miniștri au solicitat o evaluare a reglementărilor UE și a legislațiilor naționale care ar putea “împiedica sau încetini” producția și achiziționarea de arme.

“Trebuie să reducem birocrația din cadrul UE pentru a ajunge la progrese practice pentru apărarea europeană”, a declarat ministrul italian al apărării Guido Crosetto. Boris Pistorius a dublat afirmația: “Vrem să dereglementăm, la nivel european, dar și în statele noastre”, a spus el.

Secretarul britanic al apărării, John Healey, a declarat că Marea Britanie și aliații săi știu că “trebuie să ne intensificăm” și să ne reînarmăm.

“Căutăm să construim o coaliție. Accelerăm această activitate. În următoarele săptămâni veți vedea aliații europeni apropiindu-se”, a spus Healey.

Miniștrii apărării au vorbit după ce Ucraina a aprobat marți un plan susținut de SUA pentru o încetare a focului de 30 de zile, în cadrul discuțiilor din Arabia Saudită.

De asemenea, ei au publicat o declarație comună în care au afirmat că au decis să “rămână angajați față de NATO ca piatră de temelie a apărării colective”.

“Angajamentul SUA este esențial în această privință”, se arată în declarația comună.

Reuniunea de miercuri a avut loc după ce Macron a cerut marți șefilor militari din întreaga Europă și din afara ei să treacă “de la concept la plan” și să elaboreze un plan “pentru a defini garanții de securitate credibile” pentru Ucraina în cazul unei încetări a focului, a declarat Palatul Elysee.

Această reuniune rară de marți de la Paris a reunit reprezentanți din 34 de țări – majoritatea din Europa și NATO, dar și din Australia, Noua Zeelandă și Japonia – dar a exclus oficialii din Statele Unite.

Premierul britanic Keir Starmer a ridicat problema suspendării schimbului de informații dintre SUA și Ucraina și a ajutorului militar american destinat Kievului într-o convorbire telefonică pe care a avut-o cu președintele Donald Trump, informează Politico Europe.

Potrivit unui comunicat al Downing Street, liderul britanic a declarat că speră ca discuțiile dintre SUA și Ucraina din Arabia Saudită din această săptămână – menite să pună capăt războiului dintre Ucraina și Rusia – să determine SUA să schimbe cursul.

Declarația a fost făcută în timp ce Downing Street nr. 10 a anunțat că Starmer va găzdui sâmbătă o nouă reuniune a țărilor care intenționează să consolideze un acord de pace în cadrul unei ”coaliții a celor dornici”.

”Prim-ministrul a declarat că speră ca discuțiile să aibă un rezultat pozitiv care să permită reluarea ajutorului american și a schimbului de informații”, a declarat un purtător de cuvânt al Downing Street.

Trump și Starmer s-au bucurat de o întâlnire caldă în Biroul Oval luna trecută – chiar înainte ca președintele american să îl certe public pe președintele ucrainean Volodomir Zelenski. El a tăiat apoi ajutorul militar acordat Ucrainei și a oprit schimbul de informații cu această țară, care a fost invadată de Rusia în 2022.

În ajunul discuțiilor din Arabia Saudită, Trump a declarat că SUA ”aproape” au pus capăt suspendării schimbului de informații atunci când a fost întrebat de reporteri, dar a refuzat să ofere detalii suplimentare.

Conversația dintre Trump și Starmer a avut loc în contextul în care prim-ministrul britanic încearcă să se poziționeze în centrul eforturilor Europei de a consolida un acord de pace ucrainean – fără a-l înfuria pe Trump.

El a încercat să convoace o ”coaliție a celor dornici” formată din țări pregătite să desfășoare mijloace militare pentru a ajuta la menținerea unui acord, dar a continuat, de asemenea, să facă presiuni pentru garanții de securitate din partea SUA pentru a împiedica continuarea agresiunii ruse.

Nr. 10 a anunțat luni că Starmer va convoca sâmbăta aceasta o a doua reuniune virtuală a țărilor pregătite să susțină o încetare a focului cu sprijin militar.