Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

În ajunul președinției germane a Consiliului UE, Emmanuel Macron merge în Germania pentru a arăta “voința comună” cu Angela Merkel privind relansarea UE

Published

on

©️ Bundesregierung

Președintele francez Emmanuel Macron va efectua luni, 29 iunie, o vizită în Germania pentru discuţii cu cancelarul Angela Merkel înaintea viitoarei preşedinţii germane a Consiliului Uniunii Europene, care debutează la 1 iulie a anunţat miercuri Palatul Elysee, întrevederea urmând a fi prima între cei doi lideri de la debutul crizei coronavirusului.

Macron va fi primit de Merkel la castelul Meseberg, reşedinţă oficială a guvernului german situată la 70 km de Berlin, pentru “o întrevedere, urmată de o conferinţă de presă şi de un dineu de lucru”, menţionează preşedinţia franceză, citată de AFP, potrivit Agerpres. Castelul Meseberg a fost locul în care, în iunie 2018, Marcon şi Merkel au încheiat acordul cu acelaşi nume, pentru a face să avanseze Uniunea Europeană şi, mai ales, pentru crearea unui buget al zonei euro.

La Meseberg, discuţiile “se vor referi la agenda europeană, în particular la acordul necesar asupra bugetului UE şi planului de relansare”, precizează preşedinţia franceză, menţionând că vor mai fi abordate “criza COVID-19, mizele climatice şi marile dosare internaţionale”.

“În ajunul preşedinţiei germane a Consiliului UE, această întâlnire traduce voinţa comună de strânsă coordonare între Franţa şi Germania, în prelungirea iniţiativei din 18 mai”, arată aceeaşi sursă.

Cei doi lideri au convenit la acea dată să propună un plan de relansare de 500 miliarde de euro care să ajute UE, fiind pentru prima dată în istorie când Parisul și Berlinul au căzut de acord asupra necesității unei datorii comune la nivel european.

Pe scheletul acestui plan a fost conceput instrumentul de redresare Next Generation EU de către Comisia Europeană, un pachet cu o putere de foc de 750 de miliarde de euro, dintre care 500 de miliarde sub formă de subvenții și 250 de miliarde sub formă de împrumuturi. Acest plan, alături de varianta revizuită de 1.100 de miliarde de euro privind Cadrul Financiar Multianual, va fi pe agenda summitului extraordinar al liderilor europeni, primul în format fizic de la începutul pandemiei.

În acest cadru, Macron s-a întâlnit marţi seară, la Haga, cu premierul olandez Mark Rutte, a cărui ţară se numără, alături de Austria, Danemarca şi Suedia, printre cele foarte rezervate în legătură cu proiectul planului de relansare.

“Acest schimb de opinii a permis progrese”, a dat asigurări Parisul, precizând că Macron îşi va “înmulţi schimburile bilaterale cu partenerii săi europeni” până la summitul din 17 iulie.

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din statele membre ale Uniunii Europene se vor reuni într-un Consiliu European extraordinar convocat de președintele instituției, Charles Michel, în perioada 17-18 iulie, pentru negocierile privind planul gigantic de 1.850 de miliarde de euro destinate relansării economice. Reuniunea, considerată crucială viitorul post-criză al Uniunii Europene, va fi prima întrunire în format fizic a liderilor UE de la izbucnirea pandemiei cu noul coronavirus și primul summit al UE în cursul președinției germane a Consiliului, care debutează la 1 iulie.

Un acord asupra fondului european de redresare şi asupra bugetului multianual, care împreună formează planul european de relansare, necesită unanimitatea celor 27 de state membre. Pentru aceasta ele trebuie să depăşească divergenţele ce privesc sumele alocate planului, durata acestuia, raportul între împrumuturi şi subvenţii, criteriile de repartiţie a acestora între state, precum delicata problemă a ”condiţionalităţii”, adică reformele cerute în schimbul accesării fondurilor.

Planul propus de Comisia Europeană și Cadrul Financiar Multianual, care trebuie aprobate de Consiliul European și de Parlamentul European pentru a intra în vigoare la 1 ianuarie 2021, reprezintă răspunsul pe care UE încearcă să-l furnizeze la criza economică asociată pandemiei de coronavirus și care este estimată să genereze o contracție de proporții istorice a economiei europene.

Germania, stat fondator al UE și mare beneficiar politic al păcii postbelice, preia la 1 iulie, de la Croația, ștafeta președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, deschizând un nou trio și un nou program de lucru de 18 luni al Consiliului UE formate alături de președințiile pe care Portugalia (1 ianuarie – 30 iunie 2021) și Slovenia (1 iulie – 31 decembrie 2021) le vor asigura anul viitor.

Președinția germană a Consiliului UE debutează la 1 iulie 2020 sub motto-ul “Împreună pentru relansarea Europei”, iar Angela Merkel și guvernul german și-au asumat că mandatul semestrial al Germaniei la cârma Consiliului va fi influențat de măsurile și acțiunile necesare combaterii crizei coronavirusului.

Prezentând săptămâna trecută prioritățile președinției germane în Bundestag, Angela Merkel a spus că răspunsul inițial al statelor membre la criza provocată de COVID-19 ”a dezvăluit cât de fragil este încă proiectul european”, aceasta punctând că solidaritatea și coeziunea sunt mai necesare ca oricând.

Europa nu este numai o moștenire istorică, ci “un proiect care ne duce spre viitor”, a spus Merkel, referindu-se la cele trei priorități pe care președinția germană și le propune in extenso la lupta împotriva pandemiei cu noul coronavirus. Aceste priorități, la pachet cu programul de lucru al trio-ului de președinții format de Germania alături de Portugalia și Slovenia, au fost prezentate anterior și în Consiliul Afaceri Generale drept “sprintul” unei “curse de ștafetă”, un joc de cuvinte care îmbracă urgența acțiunilor din următoarele șase luni și necesitatea unei gândiri pragmatice pe parcursul următoarelor 18 luni.

Cele trei priorități vizează protecția climatică și tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, digitalizarea economiei și a societății, cu accent independență, suveranitate și reducere a dependenței exagerate de părți terțe, și o responsabilitate globală mai mare pentru Europa.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Olaf Scholz îl primește marți, la Berlin, pe Emmanuel Macron, după împlinirea a 59 de ani de la “reconcilierea franco-germană” prin Tratatul de la Elysee

Published

on

© Bundesregierung

Cancelarul german Olaf Scholz îl va primi marți, la Berlin, pe preşedintele francez Emmanuel Macron, cu care va discuta despre situația de securitate din Europa și tensiunile cu Rusia, în contextul în care puterile occidentale încearcă să detensioneze și să aplaneze un potențial conflict generat de o ofensivă militară a Rusiei în Ucraina.

Anunțul a fost făcut de un purtător de cuvânt al guvernului german, care nu a dorit să comenteze informaţiile din presă conform căreia Scholz a refuzat o invitaţie transmisă din scurt de preşedintele american Joe Biden pentru a discuta despre criza din Ucraina, notează Agerpres.

Biroul de presă al lui Macron a precizat vineri că întâlnirea de la 25 ianuarie de la Berlin cu Scholz va aborda securitatea internaţională şi alte subiecte, cum ar fi economia digitală, schimbările climatice, președinția franceză a Consiliului UE şi preşedinţia Germaniei asupra G7.

Aceasta va fi cea de-a treia interacțiune dintre Macron și Scholz, după ce liderul de la Elysee a fost gazda noului cancelar german în a treia zi de la preluarea funcției de către acesta din urmă, în decembrie anul trecut, și după o conferință comună de presă pe care liderii cuplului politic franco-german au susținut-o la finalul Consiliului European din decembrie.

De altfel, întâlnirea dintre cei doi va avea loc la trei zile distanță după ce Franța și Germania vor marca cea de-a 59-a aniversare a Tratatului de la Elysee, semnat la 22 ianuarie 1963 de președintele Charles de Gaulle și cancelarul Konrad Adeunauer, precum și a treia aniversare a Tratatului de la Aachen, semnat la 22 ianuarie 2019 de președintele Emmanuel Macron și cancelarul Angela Merkel.

În ceea ce privește situația de securitate din Europa, Emmanuel Macron s-a distins deja prin prezentarea, în această săptămână, a priorităților președinției franceze a Consiliului UE, prilej cu care a pledat pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și care să fie prezentată spre negociere Rusiei. O astfel de propunere a fost, însă, declinată de șeful diplomației Uniunii Europene, Josep Borrell, chiar dacă acesta nu are nicio putere instituțională în a impune înlăturarea unui astfel de subiect de pe agenda europeană.

În timp ce Macron se adresa eurodeputaților la Strasbourg, Scholz a vorbit în premieră la Forumul Economic Mondial de la Davos, acolo unde a subliniat că nu trebuie să i se permită Rusiei să schimbe granițele naționale prin forță în contextul unei iminente intervenții militare a Moscovei în Ucraina pe care SUA, NATO și Europa încearcă să o prevină și solicită Rusiei să aleagă calea diplomatică.

De asemenea, Scholz l-a primit joi, la Berlin, pe secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, alături de care a subliniat importanța relațiilor transatlantice pentru securitatea globală și împreună cu care a transmis Rusiei pe o singură voce că va suporta ”costuri severe” în cazul escaladării agresiunii împotriva Ucrainei. Cu două zile în urmă, tot la Berlin, cancelarul german a găzduit anunțul secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, care a invitat membrii NATO și Federația Rusă la o serie de reuniuni pentru a aborda “relațiile dintre NATO și Rusia”, avansând propria agendă occidentală privind securitatea europeană și o contra-propunere la ideile Rusiei.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, şi ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, au avut vineri o întâlnire de o oră şi jumătate, la Geneva, considerată o reuniune de “cod roșu diplomatic” pe fondul tensiunilor în creștere și al riscurilor unei invazii militare a Rusiei în Ucraina, la capătul căreia cei doi șefi ai diplomațiilor au afirmat, în conferinţe de presă separate, că Statele Unite au promis un răspuns scris săptămâna viitoare asupra cererilor Moscovei cu privire la arhitectura de securitate europeană, după care va avea loc o nouă întâlnire la acelaşi nivel. Cu toate acestea, răspunsul SUA va avea în vedere o “regulă inviolabilă”, după cum a fost descrisă de Blinken: “nimic despre Ucraina fără Ucraina, nimic despre NATO fără NATO, nimic despre Europa fără Europa”.

Pe plan european, discuțiile dintre Scholz și Macron ar putea avea un punct de pornire divergent după vizita cancelarului german la Madrid. 

Pactul de stabilitate şi de creştere, care limitează deficitul public la 3% din PIB şi datoria ţărilor membre ale zonei euro, trebuie să continue să servească drept “bază” bugetară în Europa, a apreciat luni cancelarul german Olaf Scholz, aflat într-o vizită la Madrid, într-o declarație prin care liderul de la Berlin se îndepărtează de viziunea expusă de Franța în obiectivele sale președinției sale la Consiliul UE.

Aceste afirmaţii survin în timp ce o dezbatere are loc în cadrul Uniunii Europene cu privire la viitorul acestor reguli comune, suspendate în prezent din cauza pandemiei şi pe care mai multe state membre, între care Franţa şi Italia, doresc să le reformeze. De altfel, Parisul și Roma au semnat la finele anului trecut Tratatul de la Quirinale, document ce ranforsează cooperarea europeană dintre Franța și Italia, în timp ce președintele Emmanuel Macron și premierul Mario Draghi au redactat împreună un editorial intitulat ”Regulile fiscale ale UE trebuie revizuite”, publicat în ediția online a Financial Times. În materialul de opinie, cei doi lideri subliniau că ”avem nevoie de mai mult spațiu de manevră și suficiente investiții cheie pentru viitor astfel încât să ne asigurăm suveranitatea”.

Macron și Draghi speră că dezbaterea nu va fi ”întunecată de ideologie” și că se va putea găsi o abordare ”comună” în prima jumătate a anului 2022, în timpul președinției rotative a Franței la Consiliul UE. Mai mult, șeful statului francez a propus, ca obiectiv al preşedinţiei franceze a Consiliului UE, reformarea criteriilor de la Maastricht pentru un nou cadru bugetar, precum și o posibilă suplimentare a fondului de redresare europeană post-COVID-19.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Președintele francez Emmanuel Macron a promis miercuri că Parlamentul European va primi drept de inițiativă legislativă în cadrul Uniunii Europene, o prerogativă care aparține Comisiei Europene, într-un discurs susținut în hemiciclul de la Strasbourg și cu puternice accente cu privire la valorile democratice, protejarea democrației liberale și apărarea statului de drept.

“Aș dori să vă spun că președinția franceză va fi o președinție de promovare a valorilor care ne sunt dragi și care, poate pentru că sunt considerate de la sine înțelese, au sfârșit prin a fi slăbite în ultimii ani. Noi suntem generația care redescoperă precaritatea statului de drept și a valorilor democratice”, a deplâns liderul de la Elysee, în intervenția în care a prezentat prioritățile președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene.

El a arătat că democrația liberală a demonstrat în această perioadă pandemică contrariul “unei idei preconcepute”, aceea că acest sistem “ar fi obosit și ar fi incapabil să facă față marilor provocări ale secolului”.

“Cu toate acestea, vreau să spun aici cât de mult au arătat aceste ultime luni că gestionarea pandemiei de către democrații, cu dezbateri parlamentare, cu o presă liberă, cu sisteme academice și de cercetare libere și deschise, a condus la decizii care protejează mult mai mult viețile și economiile decât cele ale regimurilor autoritare. Concret, am demonstrat cu toții, împreună, contrariul unei idei preconcepute care se înfiripa. De aceea vom fi acolo pentru a lupta pentru democrația liberală. O luptă pentru a ne apăra procesele electorale de încercările de interferență străină, o luptă pentru a continua să promovăm suveranitatea popoarelor”, a punctat Macron.

În acest sens, vom avea de lucru până în primăvară, în cadrul conferinței privind viitorul Europei. Și dacă va face recomandarea, președinția franceză, împreună cu Germania – acordul de coaliție a fost foarte clar în acești termeni – va acorda Parlamentului dumneavoastră dreptul de inițiativă legislativă“, a spus el, în aplauzele sălii.

O astfel de propunere a fost formulată și de Ursula von der Leyen, în iulie 2019, când a cerut votul Parlamentului European pentru șefia Comisiei Europene. Luna trecută, tot în același loc – plenul de la Strasbourg – președintele francez a pledat pentru liste transnaționale la alegerile europene și ”drept de inițiativă” pentru Parlamentul European, într-un discurs susținut cu ocazia comemorării unui an de la decesul fostului preşedinte francez Valery Giscard d’Estaing.

Liderul francez a cerut o luptă continuă pentru statul de drept, pentru simpla idee că există drepturi universale ale omului care trebuie protejate de febra istoriei și a conducătorilor ei.

Trebuie să fim cu toții parte a acestui stat de drept care este existențial pentru Europa noastră, ale cărui principii au fost construite de istoria noastră și sunt rodul angajamentelor noastre comune. Sfârșitul statului de drept este domnia arbitrariului. Sfârșitul statului de drept înseamnă o întoarcere la regimurile autoritare, la bâlbâiala istoriei noastre. Da, în spatele tuturor acestor lucruri se află o luptă ideologică. Această luptă este purtată de mai multe puteri autoritare la granițele noastre și se întoarce în mai multe dintre țările noastre”, a insistat Macron.

Invocând împlinirea a 20 de ani de la proclamarea Cartei noastre a drepturilor fundamentale, care a consacrat, în special, abolirea pedepsei cu moartea în întreaga Uniune, liderul francez a insistat și asupra actualizării acestei Carte.

“În special pentru a fi mai expliciți în ceea ce privește protecția mediului sau recunoașterea dreptului la avort”, a precizat el, de la tribuna Parlamentului European, în prezența noi șefe a legislativului european, Roberta Metsola, cunoscută pentru opoziția sa față de avort.

“Haideți să deschidem această dezbatere în mod liber cu concetățenii noștri de mare conștiință europeană pentru a da un nou suflu fundației noastre de drepturi care forjează această Europă puternică în valorile sale, care este singurul viitor al proiectului nostru politic comun”, a adăugat președintele francez.

Șeful statului francez a prezentat în plenul de la Strasbourg prioritățile președinției franceze a Consiliului UE, care a debutat la 1 ianuarie, pledând pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și promovând din nou ideea unui dialog cu Rusia pe marginea acestui aspect. Totodată, el a cerut “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri. Între temele abordate prioritar de Macron s-au regăsit piața unică digitală, reformarea spațiului Schengen, dreptul de inițiativă legislativă pentru Parlamentul European, urgența abordării schimbărilor climatice, susținerea parcursului european al Balcanilor de Vest, situația de securitate din vecinătatea estică, relațiile post-Brexit dintre UE – Regatul Unit și relațiile UE – Africa.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Președintele francez Emmanuel Macron a cerut miercuri, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, ca Europa să vină cu o propunere privind o nouă ordine de securitate și stabilitate pe continent pe care să o lanseze împreună toate statele membre ale UE, în parteneriat cu aliații din NATO și care să fie prezentată Rusiei ca bază de negociere.

Șeful statului francez a prezentat în plenul de la Strasbourg prioritățile președinției franceze a Consiliului UE, care a debutat la 1 ianuarie, pledând pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și promovând din nou ideea unui dialog cu Rusia pe marginea acestui aspect. Totodată, el a cerut “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri. Între temele abordate prioritar de Macron s-au regăsit piața unică digitală, reformarea spațiului Schengen, dreptul de inițiativă legislativă pentru Parlamentul European, urgența abordării schimbărilor climatice, susținerea parcursului european al Balcanilor de Vest, situația de securitate din vecinătatea estică, relațiile post-Brexit dintre UE – Regatul Unit și relațiile UE – Africa.

Securitatea continentului nostru reclamă o regândire strategică ca Europa să fie o zonă a echilibrului și păcii, în special în ceea ce privește dialogul cu Rusia“, a spus el, amintind că insistă pentru acest dialog de mai mulți ani și că va readuce în discuție la nivelul Consiliului European o propunere pentru ca UE și Rusia să creeze un dialog comun, după ce o idee similară formulată împreună cu fostul cancelar german Angela Merkel a fost respinsă de ceilalți lideri europeni în vara anului trecut.

 

“Nu este doar ideea pentru că suntem atât de aproape, noi și Rusia. Este vorba de însăși securitatea continentului nostru, care este indivizibilă. Avem nevoie de acest dialog de în Europa, în mod colectiv, pentru a ne stabili propriile cerințe și a ne asigura că acestea sunt respectate și trebuie să fim în măsură să facem acest lucru. Trebuie să fim decisivi atunci când vine vorba de manipulare de destabilizare și de interferență”, a continuat liderul de la Elysee.

Președintele francez a pledat astfel pentru o ordine europeană bazată pe reguli și principii.

Ceea ce trebuie să construim este o ordine europeană bazată pe principii și reguli, în spatele căreia ne putem ralia și pe care am construit-o  împreună nu împotriva nimănui, ci cu Rusia, acum 30 de ani. Permiteți-mi să vă reamintesc acest lucru respingând cursul rigid de a amenința cu forța și coerciția opțiunile libere ale statelor de a adera la alianțe sau organisme. Mă refer la principiile pe care noi, europenii și Rusia, le-am semnat acum 30 de ani. Noi, în Europa, trebuie să apărăm aceste drepturi inerente, care fac parte din suveranitatea statului, depinde de noi să reafirmăm aceste valori și să îi pedepsim efectiv pe cei care le încalcă”, a afirmat el.

De aceea, a promis Macron, Franța va continua cu Germania, în formatul Normandia, să caute un răspuns la conflictul din Ucraina și a lansat ideea unei propuneri comune europene pentru o ordine de securitate, care să fie discutată cu Rusia.

“Ne vom asigura că Europa își va face auzită vocea sa unică și când vine vorba de argumente strategice, de arme convenționale, de transparența activităților militare și de respectarea suveranității tuturor statelor europene, indiferent de istoria lor. În următoarele luni ar trebui să venim cu o propunere europeană pentru a construi o nouă ordine de securitate și stabilitate“, a punctat președintele Franței.

Ar trebui să construim acest lucru ca europeni, lucrând cu alți europeni, lucrând cu aliații noștri din NATO, și apoi să îl propunem spre negociere cu Rusia“, a conchis Emmanuel Macron un capitol al intervenției sale în care a reliefat și importanța busolei strategice a UE care va fi adoptată în luna martie, cooperarea cu NATO.

Această pledoarie pentru o nouă ordine de securitate bazată pe reguli vine să continue poziția ministrului său de externe. De la Brest, acolo unde a asigurat rolul de gazdă din partea președinției franceze a Consiliului UE pentru reuniunea miniștrilor de externe europeni, Jean-Yves Le Drian a respins încercările Rusiei de reconstituire a ”blocurilor, zonelor de influență”, pe care le-a calificat drept ”inacceptabile”, punctând că europenii își doresc să promoveze o ”strategie Helsinki II” de destindere pentru securitatea pe continent, contrariul ”Ialtei II”. Jocul de concepte al lui Le Drian vizează respingerea unui tip de acorduri precum cele încheiate la finalul celui de-al Doilea Război Mondial între SUA, URSS și Marea Britanie privind împărțirea sferelor de influență în Europa și îmbrățișarea unei variante diplomatice care în 1975 s-a concretizat prin Actul Final de la Helsinki al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa, precursoarea OSCE. 

Săptămâna trecută a fost una a tratativelor pentru securitatea europeană. Diplomații Statelor Unite și Rusiei s-au întâlnit la Geneva în cadrul dialogului pentru stabilitate strategică, reprezentanții celor 30 de țări aliate și cei ai Federației Ruse s-au întrunit în cadrul Consiliului NATO-Rusia, iar ambasadorii statelor OSCE au discutat situația de securitate din Europa la Viena. Reuniunile au avut loc pe fondul acumulărilor masive de trupe rusești la frontiera cu Ucraina și a propunerilor de securitate ale Moscovei, care solicită ca Ucraina și Georgia să nu fie primite niciodată în NATO și ca Alianța Nord-Atlantică să își retragă prezența militară din țările care au aderat la NATO după 1997, între acestea regăsindu-se și România. Ambele solicitări au fost respinse de americani și europeni, care au reafirmat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei, pentru politica ușilor deschise a NATO și au respins orice pretenții legate de sfere de influență.

Drept urmare, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat marți, de la Berlin, o serie de reuniuni pentru a aborda “relațiile dintre NATO și Rusia”, avansând propria agendă occidentală privind securitatea europeană și o contra-propunere la ideile Rusiei.

“Aliații NATO sunt pregătiți să analizeze modul în care putem consolida liniile de comunicații militare și civile. De asemenea, încurajăm Rusia să revină asupra deciziei sale de a întrerupe legăturile diplomatice cu NATO. Ar trebui să abordăm, de asemenea, securitatea europeană, nu în ultimul rând situația din Ucraina și din jurul acesteia. Aliații NATO sunt, de asemenea, pregătiți să discute propuneri concrete privind modul de reducere a riscurilor și de sporire a transparenței în ceea ce privește activitățile militare; și cum să reducem amenințările spațiale și cibernetice”, a precizat el.

Secretarul general aliat a mai punctat că țările NATO sunt pregătite să discute cu Rusia și despre controlul armamentului, dezarmare și non-proliferare, încurajând Rusia să contribuie la reducerea amenințărilor nucleare.  Însă, a avertizat Stoltenberg, NATO va asculta îngrijorările Rusiei fără a face compromisuri.

Însă, situația din vecinătatea estică a NATO și a Uniunii Europene relevă perspective de înrăutățire pe fondul intensificării mijloacelor de dialog diplomatic, cu Casa Albă și șeful diplomației SUA avertizând că Rusia are capacitatea de a ataca rapid Ucraina și cu șeful diplomației UE care ia în calcul mai multe scenarii privind concentrarea de trupe ruse la granița Ucrainei, inclusiv ”integrarea de facto” în Rusia a regiunii Donbas.

Continue Reading

Facebook

MAREA BRITANIE22 mins ago

Londra acuză Moscova că urmărește să instaleze un lider pro-rus la Kiev și prezintă o listă cu politicieni din Ucraina suspectați că mențin legătura cu serviciile ruse de informații

RUSIA2 hours ago

Șeful Marinei germane demisionează după afirmațiile ”necugetate” potrivit cărora Vladimir Putin ”merită respect” iar Crimeea nu va mai aparține niciodată Ucrainei

NATO3 hours ago

NATO începe supravegherea aeriană în Bulgaria cu avioane Eurofighter și F-35

CONSILIUL UE18 hours ago

Ministrul Energiei: Criza prețurilor la energie, o preocupare în toate statele UE. Am informat Comisia Europeană asupra planurilor autorităților române de a intensifica sprijinul acordat consumatorilor finali

U.E.19 hours ago

Germania cere din nou Comisiei Europene să nu includă energia nucleară pe lista investițiilor verzi, propunere sprijinită de Franța și România

RUSIA20 hours ago

Antony Blinken l-a asigurat pe Dmitro Kuleba că nu vor exista ”decizii despre Ucraina fără Ucraina” în discuțiile cu Rusia. Primul transport militar din ajutorul de securitate oferit de SUA a ajuns deja la Kiev

ROMÂNIA21 hours ago

Ambasadorul României în SUA a discutat cu oficialul american pentru controlul armamentelor și securitate internațională despre scutul de la Deveselu, ”o contribuție semnificativă pentru apărarea colectivă aliată”

NATO23 hours ago

”Neptune Strike 2022”: Pentagonul anunță un exercițiu naval al NATO în Marea Mediterană, cu participarea portavionului american USS Harry Truman

ROMÂNIA1 day ago

Spiritul unității europene la 59 de ani de la Tratatul de la Élysée: Ambasadorii Franței și Germaniei la București vor face schimb de roluri pentru o zi

Cristian Bușoi1 day ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie din PE, la reuniunea miniștrilor energiei din UE: Avem nevoie de mai multă solidaritate în fața creșterii prețurilor la electricitate și căldură

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda3 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE4 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.4 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE4 days ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.4 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

Advertisement

Team2Share

Trending