Connect with us

POLITICĂ

În debutul președinției Consiliului UE, Klaus Iohannis anunță platforma pe care va candida pentru un nou mandat de președinte: integrare europeană, consolidare în NATO și luptă în forță împotriva corupției

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a utilizat contextul primelor sale declarații de la început de an, care coincid și cu debutul primei președinții a României la Consiliul UE, pentru a-și reafirma intenția de a candida pentru un nou mandat de președinte la finalul anului, când vor avea loc alegeri prezidențiale.

Începem anul 2019, un an cu foarte multe provocări, începem acum, practic, direct cu Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Chiar săptămâna viitoare vom avea vizita Comisiei Europene, pentru a începe în forţă această Preşedinţie. Sunt convins că vom face faţă bine. Avem deja, în luna mai, primele alegeri, sunt alegeri europarlamentare şi de pe acum vreau să spun că este foarte important să participăm la aceste alegeri. Cu cât mai mulţi alegători se prezintă la aceste alegeri, cu atât mai clar va fi rezultatul. La sfârşitul anului vom avea alegeri prezidenţiale şi reiterez ce am mai spus, voi intra în competiţie pentru un nou mandat de preşedinte“, a spus şeful statului la Palatul Cotroceni.

 

Președintele și-a expus, cu acest prilej, și platforma pe care va candida, una care presupune o integrare mai bună europeană, consolidarea posturii în cadrul NATO și consolidarea statului de drept

Pe întreg anul 2019, obiectivele mari pe care le am, care sunt obiectivele României, sunt o mai profundă şi mai bună integrare europeană, consolidarea posturii noastre în cadrul NATO şi poate chiar reuşim în cursul acestui an să avem o întărire a prezenţei NATO pe Flancul estic, ceea ce, cu siguranţă, ar fi foarte bine pentru noi. Şi unul din obiectivele mari, foarte importante, pentru mine şi în anul 2019 este consolidarea statului de drept în România, asta însemnând, evident, printre altele, şi continuarea în forţă a luptei împotriva corupţiei. Personal, obiectivul meu pentru alegerile prezidenţiale este câştigarea unui al doilea mandat de preşedinte al României“, a arătat Iohannis.

Citiți și 

2019 – an de hotar pentru viitorul Europei, al NATO și al României. Evenimentele majore ale anului în care Europa prezentului se întoarce cu fața spre Europa trecutului

1 ianuarie 2019: România a preluat, la 12 ani de la aderare, președinția Consiliului Uniunii Europene, un pariu major sinonim cu probarea aspirației că putem fi parte a nucleului dur al UE

Provocările și bornele lui 2019, an care la nivel european a debutat cu prima președinției a României la Consiliul Uniunii Europene, implică și România într-o manieră mult mai consistentă decât în trecut

2019 este anul unor aniversări rotunde, însă nu despre festivismul lor este vorba, ci despre largul ecou și imensul pericol pe care subminarea lor prin tendințele deja patentate în anii precedenți. 2019 echivalează nu doar cu prima președinție a României la Consiliul UE și momentele sale cruciale – Brexit, primul summit UE din istorie organizat de Ziua Europei și alegerile europene – ci și cu întoarcerea Europei prezentului cu fața spre Europa trecutului. Iar teama majoră este că nu o facem pentru a învăța din lecțiile istoriei, ci pentru a spori riscul de a o repeta.

În 2019, aniversăm 70 de ani de NATO, din care 15 cu România stat membru al organizației, și încheiem anul prin comemorarea a trei decenii de la sfârșitul Războiului Rece prin căderea, în 1989, a Zidului Berlinului și prin prăbușirea regimurilor comuniste în Europa de Est, în țări precum Polonia, Ungaria sau România.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Congresul PSD. Viorica Dăncilă a fost desemnată candidatul Partidului Social Democrat la alegerile prezidențiale

Published

on

Viorica Dăncilă, prim-ministru şi preşedinte al Partidului Social Democrat, a fost desemnată, sâmbătă, candidat al PSD pentru alegerile prezidenţiale, informează Agerpres.

Decizia a fost luată în cadrul Congresului extraordinar al Partidului Social Democrat.

Cei prezenţi au votat în unanimitate pentru pentru desemnarea Vioricăi Dăncilă, votul fiind exprimat prin ridicarea mâinii.

Amintim că la 23 iulie, Viorica Dăncilă a fost aleasă în Biroul Politic Național candidatul Partidului Social Democrat pentru alegerile prezidențiale ce vor avea loc în această toamnă.

Prim-ministru din ianuarie 2018, Viorica Dăncilă a devenit liderul de facto al Partidului Social-Democrat după ce fostul președinte PSD Liviu Dragnea a fost condamnat la închisoare cu executare pentru fapte de corupție.

Ulterior, la 29 iunie 2019, Dăncilă a fost aleasă președinte al PSD la Congresul extraordinar al formațiunii.

Viorica Dăncilă ocupă funcția de prim-ministru al României din 29 ianuarie 2018. Este prima femeie din istoria României care ocupă această funcție. A deținut anterior două mandate succesive de deputat în Parlamentul European din partea PSD.

Continue Reading

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Președintele PES Serghei Stanișev, la Congresul PSD: Sunt aici pentru a închide un capitol care nu a fost unul uşor şi pentru a deschide o nouă pagină

Published

on

Președintele Partidului Socialiștilor Europeni (PES) Serghei Stanișev, prezent sâmbătă la Congresul extraordinar al PSD, și-a exprimat susținerea pentru candidatura Vioricăi Dăncilă la Președinția României, precizând că aceașta ”şi-a asumat conducerea partidului într-un moment dificil”, informează Agerpres.

Acesta a completat că PSD este un partid ”puternic, cu rădăcini adânci, care poate depăşi orice fel de probleme şi poate trece peste tot felul de schimbări”. Liderul PES a dorit, de asemenea, să exprime ”admiraţia” sa personală şi a familiei social-democrate europene pentru Viorica Dăncilă.

”Viorica şi-a asumat conducerea partidului într-un moment dificil şi a demonstrat de atunci că are şi curajul şi capacitatea de a-i uni în jurul său pe membrii partidului şi de a răspunde la promisiunile pe care le-a făcut. Nu este un secret faptul că au existat probleme şi dificultăţi în dialogul dintre PSD şi familia social-democrat europeană în ultima vreme. Trebuie să o felicităm pe doamna Viorica Dăncilă pentru că, în luna iunie, Partidul Socialiştilor Europeni a recunoscut din nou statul de membru plin al PSD. Am făcut aceasta pentru că avem încredere în angajamentul dumneaei, în angajamentul în favoarea politicilor sociale europene, în activitatea sa ca lider şi prim-ministru. Sunt aici ca lider al Partidului Socialiştilor Europeni pentru a închide un capitol care nu a fost un capitol uşor şi pentru a deschide o nouă pagină. Îmi exprim solidaritatea şi sprijinul pentru doamna Viorica Dăncilă în calitatea sa de candidată pentru Preşedinţia republicii”, a spus Serghei Stanişev.

Acesta a adăugat că aceste alegeri sunt importante nu doar pentru PSD, ci și pentru familia social-democrată europeană, astfel încât democrația europeană ”să fie din nou măreață, să aibă un efect asupra vieţii de zi cu zi a tuturor oamenilor”. Stanişev a mai precizat că, în ultimii doi ani şi jumătate, PSD a făcut multe lucruri pentru dezvoltarea economică şi prosperitatea României, dar şi pentru a creşte nivelul de viaţă al cetăţenilor.

Citiți și: 
Viorica Dăncilă dorește o normalizare a relațiilor dintre PSD și socialiștii europeni: Voi merge la Bruxelles să am această discuţie cu Frans Timmermans și cu Serghei Stanişev

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis, la 75 de ani de la 23 august 1944: Actul salvator al Regelui Mihai și al Armatei, un act de bună-credință pentru întoarcerea către valorile eurotlantice

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, vineri, un mesaj cu ocazia Zilei Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului, reprezentând în acest an și 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, prilej cu care șeful statului s-a referit și la un moment important din istoria națională a României – actul de la 23 august 1944.

În mesajul său, președintele califică Pactul Ribbentrop-Molotov drept ”alianța răului absolut” și precizează că actul ”laș și mincinos” avea să conducă la curmarea destinelor a milioane de oameni și la mutilarea viitorului societăților europene.

Iohannis a făcut și un recurs la istorie și la ”actul salvator pe care Regele Mihai I al României, alături de brava Armată română, înconjurat de destoinici oameni politici și iluștri diplomați, l-a făcut acum 75 de ani, când a decis ieșirea României dintr-o alianță extrem de toxică și nefastă, salvând pământul țării și numeroase vieți omenești”.

Evenimentul de la 23 august 1944 rămâne un mare act de curaj în istoria noastră recentă. Amintirea sa este o datorie de onoare față de toți cei care au acționat cu bună-credință pentru salvarea statului român și pentru întoarcerea noastră către valorile euroatlantice. Intrarea țării în zona de influență sovietică și implicit sub zodia comunismului, după ce România tocmai ieșise din epoca fascismului, este o dovadă elocventă a unui destin tragic pe care națiunea noastră l-a împărtășit, alături de alte națiuni europene, în secolul trecut”, a mai afirmat Klaus Iohannis.

Citiți și Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului: Cunoașterea adevărului istoric reprezintă stabilimentul României europene

Citiți și România a semnat alături de Estonia, Letonia, Lituania și Polonia o declarație comună la 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov

Ziua de 23 august, ziua Pactului Ribbentrop-Molotov, a fost stabilită de Parlamentul European, printr-o Declarație din anul 2008, ca Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Nazismului și Comunismului. Totodată, în anul 2011, Parlamentul României, prin Legea nr. 198, a declarat ziua de 23 august Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului.

Pactul Ribbentrop-Molotov, cunoscut și ca Pactul Stalin-Hitler, a fost un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la Moscova, la 23 august 1939 de șeful guvernului și ministrul de externe ale URSS Viaceslav Molotov și ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop, în prezența lui Stalin.

La 23 august 1939, Germania nazistă și URSS au anunțat semnarea unui pact de neagresiune, iar alianța dintre cei doi mari dictatori totalitari, Hitler și Stalin, urma să aibă consecințe nefaste pentru Europa, la opt zile de la acel moment, la 1 septembrie 1939, Germania nazistă declanșând cel de-al Doilea Război Mondial prin invadarea Poloniei. Pactul a generat pierderi teritoriale inclusiv pentru România, Basarabia și nordul Bucovinei fiind anexate de Uniunea Sovietică. 

Actul de la 24 august a fost acțiunea prin care, la data de , regele Mihai I a decis demiterea și arestarea mareșalului Ion Antonescu, conducătorul de facto al României, și a dispus încetarea imediată a colaborării României cu Puterile Axei conduse de Germania nazistă și începerea tratativelor de armistițiu cu Aliații reprezentanți de Statele Unite, Marea Britanie și Uniunea Sovietică.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending