Connect with us

POLITICĂ

În debutul președinției Consiliului UE, Klaus Iohannis anunță platforma pe care va candida pentru un nou mandat de președinte: integrare europeană, consolidare în NATO și luptă în forță împotriva corupției

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a utilizat contextul primelor sale declarații de la început de an, care coincid și cu debutul primei președinții a României la Consiliul UE, pentru a-și reafirma intenția de a candida pentru un nou mandat de președinte la finalul anului, când vor avea loc alegeri prezidențiale.

Începem anul 2019, un an cu foarte multe provocări, începem acum, practic, direct cu Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Chiar săptămâna viitoare vom avea vizita Comisiei Europene, pentru a începe în forţă această Preşedinţie. Sunt convins că vom face faţă bine. Avem deja, în luna mai, primele alegeri, sunt alegeri europarlamentare şi de pe acum vreau să spun că este foarte important să participăm la aceste alegeri. Cu cât mai mulţi alegători se prezintă la aceste alegeri, cu atât mai clar va fi rezultatul. La sfârşitul anului vom avea alegeri prezidenţiale şi reiterez ce am mai spus, voi intra în competiţie pentru un nou mandat de preşedinte“, a spus şeful statului la Palatul Cotroceni.

 

Președintele și-a expus, cu acest prilej, și platforma pe care va candida, una care presupune o integrare mai bună europeană, consolidarea posturii în cadrul NATO și consolidarea statului de drept

Pe întreg anul 2019, obiectivele mari pe care le am, care sunt obiectivele României, sunt o mai profundă şi mai bună integrare europeană, consolidarea posturii noastre în cadrul NATO şi poate chiar reuşim în cursul acestui an să avem o întărire a prezenţei NATO pe Flancul estic, ceea ce, cu siguranţă, ar fi foarte bine pentru noi. Şi unul din obiectivele mari, foarte importante, pentru mine şi în anul 2019 este consolidarea statului de drept în România, asta însemnând, evident, printre altele, şi continuarea în forţă a luptei împotriva corupţiei. Personal, obiectivul meu pentru alegerile prezidenţiale este câştigarea unui al doilea mandat de preşedinte al României“, a arătat Iohannis.

Citiți și 

2019 – an de hotar pentru viitorul Europei, al NATO și al României. Evenimentele majore ale anului în care Europa prezentului se întoarce cu fața spre Europa trecutului

1 ianuarie 2019: România a preluat, la 12 ani de la aderare, președinția Consiliului Uniunii Europene, un pariu major sinonim cu probarea aspirației că putem fi parte a nucleului dur al UE

Provocările și bornele lui 2019, an care la nivel european a debutat cu prima președinției a României la Consiliul Uniunii Europene, implică și România într-o manieră mult mai consistentă decât în trecut

2019 este anul unor aniversări rotunde, însă nu despre festivismul lor este vorba, ci despre largul ecou și imensul pericol pe care subminarea lor prin tendințele deja patentate în anii precedenți. 2019 echivalează nu doar cu prima președinție a României la Consiliul UE și momentele sale cruciale – Brexit, primul summit UE din istorie organizat de Ziua Europei și alegerile europene – ci și cu întoarcerea Europei prezentului cu fața spre Europa trecutului. Iar teama majoră este că nu o facem pentru a învăța din lecțiile istoriei, ci pentru a spori riscul de a o repeta.

În 2019, aniversăm 70 de ani de NATO, din care 15 cu România stat membru al organizației, și încheiem anul prin comemorarea a trei decenii de la sfârșitul Războiului Rece prin căderea, în 1989, a Zidului Berlinului și prin prăbușirea regimurilor comuniste în Europa de Est, în țări precum Polonia, Ungaria sau România.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

JUSTIȚIE

Presa internațională titrează despre condamnarea definitivă a lui Liviu Dragnea: ”Cel mai puternic om din România merge la închisoare pentru corupţie”

Published

on

Principalele agenţii de presă şi publicaţii internaţionale relatează despre cazul liderului PSD Liviu Dragnea, preşedinte al Camerei Deputaţilor, condamnat luni definitiv la trei ani şi jumătate de închisoare, în dosarul angajărilor fictive. Anunțul condamnării președintelui PSD vine la o zi distanță după ce social-democrații au pierdut alegerile europene, în urma unei prezențe record a românilor la vot, prezență care a validat și referendumul anticorupție convocat de președintele Klaus Iohannis.

“Curtea Supremă din România a susţinut luni condamnarea la trei ani şi jumătate de închisoare a liderului Partidului Social-Democrat, Liviu Dragnea, pentru instigare la abuz de putere”, notează agenţia de presă Reuters, citată de Digi24.

“Liderul partidului de guvernământ din România, Liviu Dragnea, condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare într-un caz de corupţie”, relatează agenţia Associated Press.

“Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din România a confirmat luni condamnarea la trei ani şi jumătate de închisoare a liderului Liviu Dragnea”, informează Agenţia France-Presse, citată de cotidianul Le Figaro.

“Cel mai puternic om din România merge la închisoare pentru corupţie”, scrie agenţia de presă Bloomberg, un titlu similar fiind dat și de Euronews.

”Liviu Dragnea, cel mai puternic politician din România, condamnat la închisoare pentru corupție”, a titrat postul de televiziune.

“Liderul social-democraţilor români, condamnat la închisoare. (…) Social-democraţii au pierdut alegerile parlamentare”, comentează publicaţia germană Die Presse.

Președintele Camerei Deputaților și președintele PSD Liviu Dragnea a fost condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare, sentința fiind definitivă.

Completul de 5 judecători a menținut astfel sentința dată în primă instanță.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Președintele care a semnat tratatul de aderare a României la UE, Traian Băsescu, a fost ales membru al Parlamentului European: ”Am avut curaj să ne asumăm tema europeană în condițiile în care toată campania a fost despre dat cu bâta”

Published

on

Fostul președinte al României, Traian Băsescu, va deveni membru al Parlamentului European, potrivit rezultatelor provizorii ale alegerilor europarlamentare din data de 26 mai, unde lista Partidului Mișcarea Populară în top-ul căreia s-a aflat fostul șef al statului a primit 5,55% din voturi.

Partidele mici la prezențe mari nu au nicio șansă. E un rezultat bun pentru un partid mic. PMP a avut curaj să își asume tema europeană în condițiile în care toată campania a fost despre dat cu bâta. Am mers pe tema europeană, temă extrem de grea, dar care a reușit să atragă la portofoliul nostru de electori 150.000 de votanți, ceea ce ne-a permis să trecem pragul în condițiile unei prezențe foarte mari la vot”, a afirmat Băsescu la Digi24.

Potrivit rezultatelor provizorii, PNL a obţinut, la alegerile europarlamentare de duminică, 26,23% din opţiunile alegătorilor, PSD – 23,68%, iar Alianţa 2020 USR PLUS – 20,51%. Pro România – 7,01%, UDMR – 6,07%, PMP – 5,55%.

Conform estimărilor Parlamentului European, Partidul Mișcarea Populară ar urma să obțină două mandate în legislatura europeană, la fel și UDMR. Astfel, alături cele 10 mandate preconizate a fi obținute de PNL, grupul Partidului Popular European din PE ar urma să conțină 14 eurodeputați români.

Președinte al României în perioada 2004-2014, Traian Băsescu a fost unul dintre cei mai longevivi membri ai Consiliului European. De altfel, în calitate de președinte al României, Traian Băsescu, a semnat, la 25 aprilie 2005, Tratatul de aderare a României la UE, alături de prim-ministrul de atunci, Călin Popescu-Tăriceanu, al cărui partid nu a făcut pragul la alegerile europene din 2019.

Continue Reading

JUSTIȚIE

UPDATE BEC: Peste 41% dintre români au votat la referendumul convocat de președintele Klaus Iohannis. Acesta va fi validat dacă voturile valabil exprimate reprezintă minim 25% din cei înscriși pe listele electorale permanente

Published

on

UPDATE ora 22:56 – Prezență finală la referendum

Prezența finală la urne pe teritoriul României la referendumul convocat de președintele Klaus Iohannis a fost de 41,28%. În total, 7.541.311 de cetățeni au votat la întrebările formulate de șeful statului.

În străinătate, au votat până la ora menționată aproximativ 366.000 de români, iar numărul este în creștere.

Urmăriți și Alegerile europene s-au încheiat cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 20 ani în UE. În România, PNL și PSD sunt la egalitate – 25,8%. Alianța USR – Plus a obținut 23,9% (Exit-poll)

UPDATE ora 20:17

Cu o oră înainte de închiderea urnelor, prezența la vot pentru referendum este de 39,8%. În total, până la ora precizată, au votat 7.270.722 de cetățeni.

Datele sunt prezentate în timp real pe site-ul BEC.

UPDATE ora 17:15

A fost atins pragul de 30% prezență la vot pentru referendumul pe teme de justiție convocat de președintele Klaus Iohannis. Rezultatul referendumului va fi validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente.

Potrivit datelor Biroului Electoral Central, la ora 17:15 au votat peste 5,4 milioane de oameni la referendum.

Datele sunt prezentate în timp real pe site-ul BEC.

UPDATE 16.00 

La ora 16.00, prezența la vot la referendumul convocat de șeful statului Klaus Iohannis este de 26.69%. La referendum au votat 4.875.940. 

Datele sunt prezentate în timp real pe site-ul BEC.


UPDATE 15.00 

La ora 15.00, prezența la vot la referendumul convocat de șeful statului Klaus Iohannis este de 23.50%. La referendum au votat 4.293.424.

Datele sunt prezentate în timp real pe site-ul BEC.


UPDATE – ora 13:00

Duminică, la ora 13:00, prezența la vot la referendumul convocat de președintele Klaus Iohannis este 16,08%. La referendum au votat 2.937.794.

Datele sunt prezentate în timp real pe site-ul BEC.


Prezenţa la urne pe ţară la referendumul convocat de președintele Klaus Iohannis a fost, duminică, până la ora 12:00, de 12,16%, potrivit datelor înregistrate pe site-ul Biroului Electoral Central.

În total, până la ora menționată, au votat 2.222.365. de români pentru referendum.

Datele sunt prezentate în timp real pe site-ul BEC.

Județele cu cea mai mare prezență: Ilfov -15,67 %, Sibiu – 15,31%, Constanța – 15,03%, Cluj- 14,70%, Brașov- 14,26%

Județele cu cea mai mică prezență: Vaslui – 9,15%, Botoșani – 9,77%, Caraș-Severin – 9,85%, Suceava- 9,34%, Mehedinți -9,96%.

Urmăriți și LIVE UPDATE Referendum național: Cetățenii români sunt chemați la urne să se pronunțe asupra viitorului luptei anticorupție în România

Concomitent cu alegerile pentru Parlamentul European, care se desfășoară duminică în 21 de state membre ale UE, inclusiv în România, țara noastră organizează și un referendum național consultativ pe tema justiției convocat de președintele Klaus Iohannis. Astfel, peste 18 milioane de alegători sunt aşteptaţi, duminică, la urne atât pentru a-i desemna pe cei 32 de reprezentanţi ai României în Parlamentul European, cât și pentru a vota la referendum.

Pe 25 aprilie, președintele Klaus Iohannis a luat ”act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției” și a semnat decretul prin care a decis organizarea referendumului național pentru justiție la data de 26 mai, în aceeași zi cu alegerile europarlamentare.

Referendumul este primul convocat de un președinte după cel din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari la 300 de membri și optarea pentru un Parlament unicameral.

”Luând act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției şi a consecințelor acestuia, a asigurării integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, precum și de nevoia unui cadru legislativ coerent și stabil”, este prima motivație care reiese din decretul semnat de Klaus Iohannis.

Decretul are trei articole, precizându-se că ”poporul român este chemat să își exprime voința cu privire la următoarele probleme de interes național: 1. interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție; 2. interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe”.

Referendumul din 26 mai presupune chemarea cetățenilor români la vot pentru a opta cu ”Da” sau ”Nu” la cele două întrebări care se vor regăsi pe buletinul de vot:


1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”

2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending