Președintele francez Emmanuel Macron îl găzduiește joi seară, la Paris, pe premierul maghiar Viktor Orbán, care pune în pericol o decizie unanimă istorică a liderilor UE de a deschide negocierile de aderare a Ucrainei la UE, pentru o cină în care va încerca să forțeze un compromis înainte de summitul Consiliului European de săptămâna viitoare.

UE se află în panică, cu o săptămână înainte de un summit cheie în care se vor discuta decizii importante pentru viitorul Ucrainei, iar poziția înrădăcinată anti-Ucraina a premierului Ungariei îl determină pe președintele Franței să intre în scenă, Macron fiind un lider care nu se ferește de o provocare diplomatică, subliniază Politico Europe.

La summitul de iarnă al liderilor europeni, prevăzut a se desfășura la Bruxelles în perioada 14-15 decembrie, liderii UE urmează să ia o decizie istorică cu privire la aducerea Ucrainei în clubul celor 27 de națiuni și să încheie un acord bugetar cheie care ar arunca un colac de salvare de 50 de miliarde de euro economiei de război a Kievului, aflată în criză.

În timpul unei cine la Paris, Macron speră că el și Orbán pot ajunge la un compromis înainte de săptămâna viitoare.

“Ungurii adoptă poziții dure, își construiesc pârghii de negociere. Dacă fac acest lucru, este pentru a-i oferi lui Viktor Orbán marje de negociere … Acum intrăm într-o fază mai activă a negocierilor, cu discuții la nivel mai înalt” între Orbán și Macron, a declarat un diplomat francez.

“Ceea ce face Ungaria acum are sens doar dacă este pentru a găsi o cale de ieșire”, a adăugat diplomatul francez. Potrivit mai multor oficiali francezi, decizia lui Orbán de a accepta invitația lui Macron a fost un semn pozitiv în sine.

Orbán amenință să deraieze summitul, precizând în două scrisori adresate președintelui Consiliului European, Charles Michel, că se opune negocierilor de aderare cu Kievul și că dorește, în schimb, să aibă o dezbatere strategică despre sprijinul blocului pentru Ucraina.

Pe cale de consecință, șeful Consiliului European s-a deplasat în Ungaria pentru a dezamorsa tensiunile cu Viktor Orban, iar acum își scurtează o călătorie la Beijing pentru summitul UE-China pentru a căuta în continuare un compromis.

Premierul maghiar a fost luat la țintă și de șefa diplomației germane, Annalena Baerbock. “Nu avem timp pentru jocuri în acest moment“, a declarat ministrul german de externe.

“Dacă ne aflăm într-o situație în care pacea în Europa este atacată, atunci trebuie să facem tot ceea ce putem în fiecare zi și în fiecare oră pentru a ne proteja poporul nostru și, cu atât mai mult, poporul ucrainean”, a insistat ea.

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene se reunesc săptămâna viitoare la Bruxelles, având pe agendă recomandările Comisiei Europene de a deschide negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova, acordarea statului de țară candidat Georgiei și obținerea unui compromis pentru suplimentarea bugetului multianual european, UE făgăduind Ucrainei un sprijin de 50 de miliarde de euro.

Vorbind cu reporterii la Bruxelles la începutul acestei săptămâni, secretarul de stat ungar pentru diplomație și relații publice, Zoltán Kovács, a combătut cu fermitate ideea că Orbán ia o astfel de poziție pentru a determina Consiliul European să deblocheze miliarde de euro în bani europeni care rămân blocați din cauza problemelor legate de statul de drept din partea Budapestei.

“Poziția noastră privind Ucraina, poziția noastră privind revizuirea CFM și multe alte chestiuni ar rămâne în picioare indiferent de ceea ce se întâmplă cu fondurile”, a declarat Kovács.

Deși recent Ungaria a fost autorizată să primească 900 de milioane de euro în fonduri europene ca avans la planul său de redresare, plăţile din planul ungar, în valoare totală de 10,4 miliarde de euro (6,5 miliarde granturi şi 3,9 miliarde împrumuturi) rămân supuse progresului în domeniul statului de drept. Iar avansul plătit poate fi recuperat dacă plăţile nu sunt în cele din urmă validate de Uniunea Europeană.

Fondurile pentru acest plan sunt blocate aşteptând ca Ungaria să îndeplinească o serie de condiţii stabilite de Comisie, în special în ceea ce priveşte independenţa justiţiei, lupta împotriva corupţiei şi normele privind achiziţiile publice.

Pe lângă planul de redresare, aproximativ 22 de miliarde de euro fonduri de coeziune destinate Ungariei în cadrul bugetului 2021-2027 sunt, de asemenea, blocate de Bruxelles, suspendate de reforme pentru îmbunătăţirea independenţei justiţiei, drepturilor persoanelor LGBT+, independenţei academice a universităţilor în special.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au făcut joi un apel la “pornirea apărării europene și la “o apărare europeană” care să reflecte nivelul de ambiție al “Uniunii noastre geopolitice”.

Cei doi lideri instituționali s-au adresat reuniunii anuale a Agenției Europene de Apărare.

“Liderii vor să le transmită clar cetățenilor lor că vom fi alături de ei pentru a le asigura siguranța și securitatea. Avem nevoie de o adevărată apărare europeană pentru mai multă securitate. Trebuie să construim un triunghi virtuos – de obiective comune și capacități operaționale îmbunătățite”, a spus Charles Michel, într-un discurs.

Șeful Consiliului European consideră că a sosit momentul să creăm o adevărată uniune a apărării, însoțită de o “veritabilă piață unică a apărării”.

Această piață unică a apărării ar trebui să se concentreze asupra a două obiective în viitor, și anume sprijinul militar pentru Ucraina și clădirea apărării europene.

În ceea ce o privește, Ursula von der Leyen, șefa Comisiei, a indicat în discursul ei că pentru pregătirea industrială în domeniul apărării este necesar “un reflex european mai puternic”, de la planificare la achiziții.

“Strategia industrială europeană în domeniul apărării va sprijini acest reflex pe patru direcții”, a spus ea, enumerându-le: concentrare strategică, reguli mai bune, dublă utilizare și finanțare.

Preşedintele francez Emmanuel Macron îi va primi marţi pe preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi pe mai mulţi premieri din UE în cadrul unui dineu informal la Elysée pentru a stabili Agenda Strategică pentru perioada 2024-2029 după alegerile europene din iunie, a anunţat luni preşedinţia franceză.

Premierii Mark Rutte (Olanda), Antonio Costa (Portugalia), Kaja Kallas (Estonia) şi Luc Frieden (Luxemburg) vor fi prezenţi.

Preşedintele francez “va aminti importanţa de a continua să reducem dependenţele noastre în domeniile securităţii şi apărării, energiei, sănătăţii, inteligenţei artificiale şi alimentaţiei în special”, a anunţat Elysée, relatează AFP.

Şefii de stat şi de guvern “vor discuta şi despre mijloacele de acţiune ale Uniunii Europene pentru atingerea acestor obiective”, a adăugat sursa citată, potrivit Agerpres.

Înainte de dineu, Emmanuel Macron se va întâlni cu Charles Michel pentru a pregăti Consiliul European din 14 şi 15 decembrie şi cu noul premier luxemburghez Luc Frieden, la conducerea unui guvern de coaliţie conservator-liberal, conchide sursa citată.

Reuniunea de la Paris este ultima dintr-o serie de patru convocate de președintele Consiliului European, Charles Michel, pentru definirea Agendei Strategice a UE.

Charles Michel lansat astfel o nouă abordare pentru definirea Agendei Strategice a Uniunii Europene pentru perioada 2024-2029, invitându-i pe liderii celor 27 de state membre ale UE la o serie de dineuri restrânse organizate în luna noiembrie la Berlin, Copenhaga, Zagreb și Paris, potrivit unei scrisori pe care liderul care prezidează summit-urile a transmis-o șefilor de stat sau de guvern din Uniune.

“Suntem martorii unor vremuri tumultoase – de la dezastrele climatice din întreaga lume până la tulburările tehnologice provocate de evoluțiile digitale de ultimă oră și fragmentarea ordinii multilaterale bazate pe reguli. În acest context, trebuie să reflectăm asupra capacității UE de a acționa și de a-și atinge obiectivele”, a transmis Michel, înaintea reuniunilor.

Prima a avut loc la Berlin, fiind găzduită de cancelarul german Olaf Scholz, cea de-a doua la Copenhaga, sub auspiciile premierului danez Mette Frederiksen și următoarea la Zagreb, avându-l drept amfitrion pe premierul croat Andrej Plenkovic.

Citiți și

Declarația de la Granada: Liderii europeni statuează că “extinderea UE este o investiție geostrategică” și că “atât UE, cât și viitoarele state membre trebuie să fie pregătite”

Charles Michel dă startul discuțiilor între liderii UE privind următoarea agendă strategică 2024-2029, cu “extinderea UE în centrul dezbaterilor”: Să decidem ce putere geopolitică vrem să fim, cu peste 30 de state membre

Șeful Consiliului European a subliniat că întrebările cheie care vor putea fi abordate de lideri vizează politicile UE, finanțarea și procesul decizional.

“Ce politici și programe trebuie îmbunătățite pentru a consolida poziția globală a UE și cum? Ce politici sectoriale trebuie reformate în contextul viitoarei extinderi și cum? Unde ar trebui să ne concentrăm bugetul comun? Cum ne putem asigura cel mai bine că acesta sprijină prioritățile noastre comune? Cum finanțăm acest buget în practică? Cum ne putem îmbunătăți procesul decizional pentru a rămâne agili? Ar trebui să revizuim regulile de vot și cum?“, a exemplificat el.

“Discuțiile din timpul dineurilor vor alimenta pregătirile în curs ale agendei strategice, care vor continua în cadrul Consiliului European, de acum până în vara anului 2024. Trebuie să fim deschiși, pragmatici și realiști în ceea ce privește schimbările și provocările care ne așteaptă. Sunt încrezător că le vom face față cu succes împreună și vom găsi modalități de a ne consolida în continuare unitatea”, a conchis Charles Michel.