Liderii europeni devin din ce în ce mai deschiși față de demersul președintelui francez, Emmanuel Macron, de a obține ”autonomia strategică” a UE față de Statele Unite, este opinia exprimată de președintele Consiliului European, Charles Michel, potrivit Politico Europe.

În vreme ce controversele capătă amploare în urma comentariilor liderului francez conform cărora Europa ar trebui să reziste presiunii de a deveni ”adepții Americii”, Michel a sugerat că poziția politicianului francez nu este izolată în rândul liderilor UE. În timp ce Macron a vorbit în calitate de președinte francez, opiniile sale reflectă o schimbare în creștere în rândul liderilor UE, a declarat președintele Consiliului European.

”A existat un salt înainte în ceea ce privește autonomia strategică în comparație cu acum câțiva ani”, a declarat Michel pentru emisiunea televiziunii franceze La Faute à l’Europe într-un interviu care va fi difuzat miercuri.

”În ceea ce privește problema relației cu Statele Unite, este clar că pot exista nuanțe și sensibilități în jurul mesei Consiliului European. Unii lideri europeni nu ar spune lucrurile în același mod în care le-a spus Emmanuel Macron … Cred că destul de puțini gândesc cu adevărat ca Emmanuel Macron”, a completat liderul european.

”Există într-adevăr un mare atașament care rămâne prezent – și Emmanuel Macron nu a spus altceva – pentru această alianță cu Statele Unite. Dar dacă această alianță cu Statele Unite presupune că noi urmăm orbește, sistematic, poziția Statelor Unite în toate chestiunile, nu”, a completat Michel.

Emmanuel Macron, proaspăt întors din China, a solicitat Uniunii Europene să lupte pentru ”autonomie strategică” și să nu se lase atrasă în tulburările dintre cei doi poli de putere, SUA sau China, fapt ce a stârnit nemulțumirile Washingtonului și Berlinului.

Liderul francez, însoțit de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în vizita în China, a dorit să transmită un mesaj de unitate europeană în fața unei Chine cordiale cu Rusia, care pare să împărtășească poziția Moscovei anti-NATO și anti-SUA, chiar dacă între cele două state există o ”căsătorie de conveniență, nu din convingere”, după cum descria secretarul de stat american, Antony Blinken, relația dintre aceste autocrații.

Disensiunile dintre primele două economii ale lumii se reflectă și în propunerea de buget pentru anul fiscal 2024, înaintată de președintele american, Joe Biden, prin care urmărește, printre altele, să câștige competiția cu China și să îngrădească Rusia. 

De cealaltă parte, Uniunea Europeană urmărește o reducere a riscurilor, și nu o decuplare de China, dar relația cu acest stat va fi definită de modul cum acesta se raportează la războiul lui Putin, fapt evidențiat și prin avertismentul de a nu furniza Rusiei arme, transmis de șefa executivului european cu prilejul vizitei sale.

Călătoria, urmărită îndeaproape de Statele Unite, s-a soldat cu o declarație comună a lui Emmanuel Macron și Xi Jinping, care nu face referire la Rusia și nici nu condamnă războiul pornit de aceasta în Ucraina, astfel că așteptările specialiștilor de la Casa Albă nu au fost înșelate. 

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a negat în publicația belgiană Le Soir, prin vocea unui purtător de cuvânt, că ar face ”cheltuieli excesive” pentru călătoriile sale de serviciu, aspect susținut recent de ziar francez Le Monde, conform EFE, citat de Agerpres.

Un purtător de cuvânt al lui Michel a negat și a îmbrăcat în contextul informația apărută în Le Monde, care îl acuză pe președintele Consiliului European că și-a mărit semnificativ bugetul de la preluarea mandatului și că a efectuat cheltuieli masive în deplasările sale.

Ziarul francez notează că bugetul lui Michel pe anul 2024, în proces de aprobare, se ridică la 2,6 milioane de euro, cu 27,5% mai mult decât cel prevăzut pentru 2023.

Creşterea se datorează în principal ”activităţii sale internaţionale intense”, după cum a explicat pentru Le Monde Secretariatul General al Consiliului, în special din cauza impactului războiului din Ucraina.

Totalul cheltuielilor de călătorie ale lui Charles Michel şi ale delegaţiilor pe care le conduce, care includ membri ai cabinetului, personal de protocol, servicii de securitate şi altele, ar fi în jur de 1,9 milioane de euro, în timp ce predecesorii săi la conducerea Consiliului cheltuiau în medie 500.000 de euro.

Printre prerogativele președintelui Consiliului European, prevăzute la articolul 15 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), se află și reprezentarea externă a UE la nivel de șefi de stat sau de guvern:

• în ceea ce privește chestiunile legate de politica externă și de securitate comună (PESC) a UE, alături de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, care contribuie la punerea în aplicare a PESC și la asigurarea unității, coerenței și eficacității acesteia;
• la summiturile internaționale, de obicei alături de președintele Comisiei Europene.

Problema aderării României la spațiul Schengen trebuie rezolvată în cursul acestui an, a transmis luni președintele Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni, acolo unde l-a primit pe cancelarul german Olaf Scholz, aflat la prima sa vizită oficială în România.

Întrebat de jurnaliștii germani despre demersurile de aderare la spațiul de liberă circulație, șeful statului a subliniat că România îndeplinește criteriile de mai bie de un deceniu, că țara noastră nu are probleme cu migrația ilegală și a pledat pentru ca un vot pozitiv privind aderarea la Schengen să aibă loc anul acesta, înainte de alegerile din europene 2024.

“În chestiunea Schengen cred că trebuie să reiau puțin câteva chestiuni pentru a fi foarte clar. România a solicitat să devină parte a spațiului Schengen încă de acum aproape 12 ani și a îndeplinit condițiile foarte repede, toate condițiile – repet, toate condițiile solicitate de Acquis-ul Schengen. Acest lucru nu a fost posibil timp de mulți ani, fiindcă au existat rețineri în unele state membre, rețineri legate în principal de statul de drept. Acel Mecanism de Cooperare și Verificare a dat de gândit și am fost în situația bună de a putea încheia acest Mecanism de Cooperare și Verificare în toamna anului trecut, fiindcă România a îndeplinit între timp absolut toate condițiile pentru a fi considerat un stat de drept. Acest lucru a redat românilor speranța că va exista un vot pozitiv, afirmativ pentru acceptarea în Spațiul Schengen. Din păcate, nu s-a întâmplat așa. În decembrie a avut loc un vot în formatul JAI, Justiție și Afaceri Interne din Consiliul Uniunii Europene, în care Austria nu a fost de acord cu intrarea României în Spațiul Schengen. Acest vot negativ nu a fost, cel puțin așa afirmă partea austriacă, un vot împotriva României, ci a fost un vot care trebuia să atragă atenția asupra pericolului migrației ilegale”, a detaliat președintele, după întâlnirea cu Scholz și înainte de a găzdui o întrunire trilaterală cu cancelarul german și președinta Republicii Moldova.

Liderul de la Cotroceni a amintit că România a propus și proiecte pentru ca situația migrației să fie mai bine gestionată.

“Un proiect pilot care a fost agreat cu Comisia Europeană se va desfășura la granița României cu Serbia şi va dovedi cum se poate manageria mai eficient procesul de identificare-returnare a migranților ilegali”, a spus el.

“Toate aceste lucruri ne fac să rămânem optimiști și credem că problema aderării României la Schengen trebuie rezolvată în cursul acestui an”, a spus Iohannis.

Pentru a susține afirmația anterioară, șeful statului a evocat și două motive: “unu, fiindcă suntem pregătiți și dovedim acest lucru, doi, fiindcă în anul viitor vor avea loc multiple alegeri, printre care și cele europene, și nu considerăm că în 2024 această chestiune poate fi rezolvată în condiții bune“.

La rândul său, cancelarul german a precizat că Germania se află ferm de partea României în ceea ce privește aderarea țării la spațiul Schengen.

Tema aderării României la spațiul Schengen a căpătat avânt politic după ce cancelarul german Olaf Scholz a utilizat prilejul unui discurs privind viitorul UE pe care l-a susținut la Praga în luna august a anului trecut pentru a afirma că “România, Bulgaria și Croația îndeplinesc toate cerinţele tehnice pentru calitatea de membre cu drepturi depline ale spațiului Schengen” și că va acționa în acest sens.

În vreme ce Croația a fost acceptată în spațiul Schengen printr-un vot pozitiv acordat în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne al UE din 8 decembrie, România și Bulgaria au fost respinse la vot, existând obiecții cu privire la gestionarea migrației din partea Austriei în cazul ambelor țări și obiecții privind statul de drept din partea Olandei cu privire la Bulgaria.

Între timp, România a reluat eforturile politico-diplomatice, având asigurat sprijinul tuturor statelor membre Schengen, cu excepția Austriei, Bucureștiul purtând săptămâna trecută discuții atât cu actuala președinție a Consiliului UE, prin vizita premierul Nicolae Ciucă în Suedia, cât și cu viitoarea președinție a UE, prin vizita ministrului de interne spaniol la București.