Connect with us

RUSIA

În prezența lui Vladimir Putin, Emmanuel Macron evocă o ”Europă de la Lisabona la Vladivostok”: Rusia are un loc complet în familia europeană

Published

on

© Emmanuel Macron/ Twitter

Președinții Franței și Rusiei, Emmanuel Macron, respectiv Vladimir Putin, au avut luni o întrevedere, la reședința de vară a șefului statului francez de la fortul Brégançon, marcată de multiple ”gesturi de bunăvoință” pentru a destinde și relansa relațiile dintre UE și Franța, pe de o parte, și Federația Rusă, pe de altă parte.

Într-un cadru cordial, Putin a fost primit de Macron și de soția sa, Brigitte, căreia liderul rus i-a dăruit un buchet de flori. Întâlnirea dintre cei doi lideri se încadrează în spiritul precedentelor două întrevederi pe teritoriile francez și rus, de la Versailles din 2017 și de la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg din 2018. Inclusiv declarațiile de presă subsecvente întâlnirii s-au desfășurat într-o atmosferă la fel de cordială.

Putin şi Macron au recurs la multiple gesturi de bunăvoinţă pentru a destinde relaţiile dintre Rusia şi UE, mai ales în privinţa Ucrainei, fără totuşi a ocoli divergenţele legate de Siria sau de drepturile omului, informează Agerpres pe marginea întrevederii celor doi președinți, citând AFP.

Macron, cel care va găzdui peste câteva zile summitul G7, format la care s-a revenit în 2014 o dată cu excluderea Rusiei pe fondul anexării Crimeei, a vorbit despre o apropiere între Rusia și Uniunea Europeană, precum și între Moscova și Paris, evocând conceptul unei Europe ”de la Lisabona la Vladivostok”, un proiect pe care președintele rus sau cancelarul german l-au promovat intens în deceniul trecut și o umbrelă de cooperare politică și economică.

Mă gândesc la tot ceea ce s-a întâmplat în ultimele decenii, ce a determinat îndepărtarea dintre noi. Știu că Rusia este o țară europeană în inima sa. Și credem într-o Europă care se întinde de la Lisabona la Vladivostok”, a spus Macron, conform transcrierii de pe pagina oficială a Kremlinului, lansând un apel la reinventarea unei arhitecturi de securitate şi de încredere între acestea într-o ordine internaţională în recompunere.

Citându-l din memorie pe marele scriitor rus Fiodor Dostoievski, președintele francez a spus că este necesar ca rușii să devină o parte a lumii europene.

De aceea cred în acest concept european. Cred că trebuie să reconstruim și să revizuim arhitectura încrederii între Rusia și Uniunea Europeană. (…) Din moment ce Rusia este o țară europeană, ea are un loc complet în familia europeană”, a mai arătat Emmanuel Macron, într-o declarație plină de substanță politică și geopolitică, similară celor făcute în trecut de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care spunea că Rusia nu poate fi tratată ca o putere regională și că nu există o agendă de securitate în Europa fără Rusia.

Sub auspiciile acestor afirmații, Putin a replicat prin manifestarea ”recunoștinței” față de susținerea acordată de Franța pentru revenirea delegației Rusiei în Consiliul Europei.

Cred că acest lucru va facilita construirea unor relații normale, de încredere și pe deplin dezvoltate în Europa. Mă bazez pe sprijinul Franței în construirea relațiilor cu Uniunea Europeană în același spirit”, a spus Vladimir Putin, potrivit Kremlinului.

Întâlnirea de la Fort Brégançon a urmat celei de la Osaka, de pe marginea summitului G20, când Emmanuel Macron s-a remarcat prin contrarea declarațiilor lui Vladimir Putin, care afirmase anterior că ”ideea liberală s-a învechit” și că aceasta ”intră în conflict cu interesele majorităţii covârşitoare a populaţiei”.

Sunt convins că, în această lume plină de incertitudini, democraţiile liberale au încă mult de făcut şi de adus“, a spus, atunci, președintele francez.

Anterior discuțiilor de la Osaka, cei doi lideri au mai purtat discuții bilaterale și în 2017 și 2018.

Ultima vizită a liderului francez în Rusia datează din luna mai 2018, când acesta a fost primit pe terasele fastuosului Palat Constantin, aflat la sud-vest de fosta capitală imperială Sankt Petersburg, înființat acum 309 ani de Petru cel Mare.

Aceasta a fost o vizită de răspuns la cea efectuată în 2017 de Vladimir Putin la Versailles, când cei doi șefi de stat au inaugurat o expoziție care marca atunci 300 de ani de relații franco-ruse, instaurate prin vizita lui Petru cel Mare în Hexagon, în 1717.

De asemenea, Vladimir Putin s-a aflat la Paris în 2018, când a fost unul dintre numeroșii lideri mondiali invitați de Emmanuel Macron pentru a marca 100 de ani de la încheierea Primului Război Mondial.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

REPUBLICA MOLDOVA

Vladimir Putin a felicitat-o pe Maia Sandu pentru câștigarea alegerilor prezidențiale și și-a exprimat speranța pentru „dezvoltarea constructivă a relațiilor” dintre Rusia și R. Moldova

Published

on

© kremlin.ru

Vladimir Putin a felicitat-o pe Maia Sandu pentru câștigarea alegerilor prezidențiale și și-a exprimat speranța pentru „dezvoltarea constructivă a relațiilor” dintre Rusia și Republica Moldova, potrivit unei telegrame transmisă luni, 16 noiembrie, și publicată de Kremlin

„Sper că activitatea dvs. de șef al statului va contribui la dezvoltarea constructivă a relațiilor dintre țările noastre. Acest lucru, fără îndoială, ar satisface interesele fundamentale ale popoarelor din Rusia și Moldova ”, a subliniat șeful statului rus într-o telegramă, dorindu-i Maiei Sandu succes, sănătate și prosperitate.

Candidata pro-europeană Maia Sandu a câștigat duminică alegerile prezidențiale din Republica Moldova, învingându-l pe președintele în exercițiu, socialistul pro-rus Igor Dodon, devenind deopotrivă al șaselea președinte din istoria țării și prima femeie în această funcție la capătul unui scrutin considerat decisiv pentru viitoarea orientare strategică a Chișinăului.

După centralizarea a 99,86% din voturi, Sandu, candidatul Partidului Acțiune și Solidaritate, a obținut 57,63%, reprezentând 938.390 din sufragii, în timp ce Dodon a fost votat de 689.980 de cetățeni, reprezentând 42,37%, informează Comisia Electorală Centrală.

Maia Sandu a câștigat scrutinul și în capitala Chișinău, obținând peste 200.000 de voturi. De asemenea, după numărarea a 97,98% din voturile exprimate în diaspora, candidata pro-europeană a obținut aproape 240.000 de voturi, reprezentând peste 92,86%.

Conform Comisiei Electorale Centrale de la Chișinău, s-au prezentat la urne peste 52% dintre cetățeni. De asemenea, din totalul celor 1,64 milioane de voturi, peste 260.000 au fost înregistrate în diaspora, în ceea ce reprezintă o prezență record în afara țării.

Victoria de la aceste alegeri reprezintă și o revanșă politică, după ce Maia Sandu a pierdut alegerile prezidențiale din 2016 în fața lui Igor Dodon la o diferență de 67.500 de voturi.

Fost prim-ministru, Maia Sandu, care a lucrat pentru Banca Mondială, a creat o surpriză conducând primul tur al alegerilor prezidenţiale din 1 noiembrie cu 36% din voturi faţă de circa 33% pentru Igor Dodon, datorită unui sprijin fără precedent al alegătorilor care votează în străinătate, comentează AFP.

De asemenea, Maia Sandu a primit sprijin și din partea Bucureştiului, care are legături istorice puternice cu Chişinăul, și mesaje de sprijin din partea președintelui Klaus Iohannis și prim-ministrului Ludovic Orban. Totodată, Sandu a primit mesaje de sprijin din partea ministrului german al apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, şi a fostului preşedinte al Consiliului European Donald Tusk.

Continue Reading

RUSIA

Kremlin: Președintele Vladimir Putin așteaptă rezultatele oficiale înainte de a-l felicita pe Joe Biden pentru alegerea sa ca președinte al SUA

Published

on

© Official White House Photo 2011

Kremlinul a declarat luni că va aştepta rezultatele oficiale ale alegerilor prezidenţiale din SUA înainte de a face comentarii despre rezultatul scrutinului şi că a luat notă de anunţul preşedintelui american în exerciţiu Donald Trump referitor la obiecţiile juridice legate de vot, informează Reuters şi AFP, potrivit Agerpres.

Preşedintele rus Vladimir Putin nu s-a pronunţat asupra acestei chestiuni după ce sâmbătă mass-media americane l-au anunţat drept câştigător al alegerilor din 3 noiembrie pe candidatul democrat Joe Biden, cu 273 de mari electori, graţie succesului înregistrat în statul-cheie Pennsylvania.

Într-o videoconferinţă de presă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că Moscova consideră că înainte de a face vreun comentariu privind alegerile din SUA este mai bine să aştepte rezultatele oficiale ale scrutinului.

”Considerăm că este corect să aşteptăm rezultatele oficiale ale alegerilor care au avut loc. Doresc să reamintesc că preşedintele Putin a spus de mai multe ori că va respecta opţiunea poporului american oricare ar fi ea”, a spus Peskov.

Relaţiile dintre Moscova şi Washington s-au deteriorat în special în 2014 când Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea. În acea perioadă, Joe Biden avea funcţia de vicepreşedinte în administraţia condusă de Barack Obama. Dincolo de aceste relații tensionate, Moscova și Washington negociază în prezent prelungirea acordului nuclear New Start, scadent în 2021, și care a fost încheiat de președinții Obama și Medvedev în 2010 în scopul reducerii arsenalului strategic nuclear al celor două țări, înțelegerea din urmă cu zece ani fiind ultimul mare acord rămas în vigoare între ambele puteri nucleare după denunțarea Tratatului INF, anul trecut.

Printre țările care încă nu l-au felicitat pe Biden se numără și China, relațiile dintre Washington și Beijing depreciindu-se în ultimii ani și transformând disputa comercială și economică într-o competiție strategică între mari puteri. Beijingul a explicat luni că încă nu se cunoaşte rezultatul definitiv al scrutinului din 3 noiembrie.

Joe Biden, fostul vicepreședinte al SUA și candidatul democrat la funcția de președinte al țării, a câștigat scrutinul prezidențial, învingându-l pe Donald Trump și devenind cel de-al 46-lea președinte din istoria Statelor Unite și cel de-al 14-lea fost vicepreședinte care preia funcția supremă în statul american. În egală măsură, Kamara Harris, partenerul politic al lui Biden, va deveni prima femeie vicepreședinte din istoria SUA.

În primul său discurs în fața națiunii americane în calitate de președinte ales al SUA, Joe Biden a făcut un apel la unitate şi s-a angajat să “refacă sufletul Americii” şi să fie “un preşedinte care uneşte, nu care divide” și care va face ca Statele Unite să fie respectate din nou în lume “nu numai prin exemplul puterii, ci prin puterea exemplului”.

Victoria lui Biden a fost salutată de partenerii și aliații tradiționali ai Statelor Unite, în frunte cu liderii țărilor europene, ai NATO și ai Uniunii Europene, între care președinții instituțiilor UE, secretarul general al NATO, președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Angela Merkel, premierul britanic Boris Johnson sau președintele Klaus Iohannis.

Continue Reading

RUSIA

Controlul armelor nucleare: Negocierile dintre SUA și Rusia privind prelungirea Tratatului New START au intrat în impas

Published

on

© European Union, 2019/Source: EC - Audiovisual Service

Discuțiile dintre SUA și Rusia privind controlul armelor nucleare au intrat în impas după ce negociatorul american de la vârf a afirmat că există „un acord de principiu” între Donald Trump și Vladimir Putin, o afirmație pe care Moscova a respins-o rapid ca fiind „iluzorie”, relatează AFP, preluat de Agerpres.

Marshall Billingslea, trimisul special al SUA pentru controlul armelor, a declarat că a zburat luni la Helsinki pentru a se întâlni cu viceministrul rus de externe, Serghei Ryabkov, înțelegând că ar putea exista o evoluție semnificativă în discuțiile cu privire la extinderea Tratatului New START, care limitează numărul de focoase strategice desfășurate de ambele părți și care expiră în februarie 2021.

„Credem că există un acord de principiu la cele mai înalte niveluri ale celor două guverne. De aceea mi-am întrerupt călătoria în Asia și am făcut o escală la Helsinki când rușii au sunat și au vrut să se așeze la masa discuțiilor”, a declarat Billingslea pentru un think-tank de la Washington, sugerând că ar fi existat un acord verbal informal între Donald Trump și Vladimir Putin.

El a adăugat că SUA condiționează extinderea Tratatului New START de o înghețare verificată a arsenalelor nucleare ale ambelor țări, inclusiv a focoaselor nestrategice (cu rază scurtă de acțiune sau „tactice”), însă această condiție a fost respinsă rapid de Moscova . „Rusia şi Statele Unite nu s-au pus de acord în privinţa îngheţării arsenalelor lor nucleare”, a scris pe Twitter misiunea permanentă a Rusiei la Viena.

Mai mult, Ministerul de Externe rus, citat de agenția RIA Novosti, a calificat afirmația lui Billingslea drept „iluzorie”. Ryabkov a spus că înghețarea este „inacceptabilă”, adăugând că Moscova nu va aproba prelungireaTratatului înainte de alegerile din SUA din 3 noiembrie.

„Dacă americanii trebuie să raporteze superiorilor despre vreun acord cu Federația Rusă înainte de alegerile lor, atunci nu vor primi acest lucru”, a precizat oficialul rus. 

Până recent, SUA au condiţionat semnarea unui nou acord cu Rusia în domeniul controlului armelor nucleare de participarea Chinei, pe care Washingtonul o acuză că dezvoltă în secret un arsenal nuclear de proporţii. După runda de consultări de la Viena, din iunie 2020, Statele Unite au declarat că sunt de acord să prelungească tratatul New START cu Rusia, dacă Moscova acceptă să supună unui control transparent armele care nu sunt acoperite în prezent de tratat.

New START – intrat în vigoare în 2010 şi care limitează numărul focoaselor nucleare operaţionale (instalate pe rachete, pe submarine şi bombardiere) la 1.550 pentru SUA şi Rusia – este ultimul pact major de dezarmare nucleară rămas în vigoare între cele două puteri.

Pe de altă parte, tensiunile în escaladare privind o nouă cursă a înarmărilor au prins contur după ce SUA și Rusia s-au retras din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare, încheiat în 1987 și care interzicea producerea armelor nucleare cu raze de acțiune cuprinse între 500 și 5.000 de km. SUA și NATO au acuzat Federația Rusă că noua sa rachetă SSC-8 este mobilă, ușor de transport, dificil de detectat și capabilă să lovească orice oraș european, în timp ce Moscova a spus că raza sa de acțiune este de 480 km, sub limita minimă de 500.

Un raport realizat anul acesta de Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace (SIPRI) arată că Tratatul New START privind reducerea armelor strategice a permis reducerea numărului total de focoase nucleare. Din 13.400 de astfel de arme la nivel mondial, SUA și Rusia dețin 90% (aproximativ 12.000), urmate fiind de China (320), Franța (290), Marea Britanie (215), Pakistan (160), India (150) și Israel (90).

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Traian Băsescu4 hours ago

VIDEO EXCLUSIV Traian Băsescu: UE are greutate “atâta timp cât stă braț la braț cu SUA”. Joe Biden va veni la Consiliul European pentru a da semnalul ca America s-a întors în Europa

MAREA BRITANIE5 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu, la 140 de ani de relații diplomatice București – Londra: Românii din Marea Britanie, un catalizator pentru parteneriatul nostru și după 1 ianuarie 2021

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Brexit: Ursula von der Leyen anunță că urmează ”zile decisive” pentru negocierea acordului cu Regatul Unit: Suntem pregătiţi să dăm dovadă de creativitate

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Instrumentul SURE: România va primi zilele următoare 3 mld. de euro de la Comisia Europeană, reprezentând prima tranșă a împrumutului de 4,1 mld. de euro pentru acoperirea măsurilor cu impact social

MAREA BRITANIE11 hours ago

Prințul Charles, la 140 de ani de relații diplomatice România – Regatul Unit: Îmi voi juca în continuare rolul în consolidarea legăturilor dintre națiunile noastre

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Comisia Europeană a publicat un nou plan de acțiune privind proprietatea intelectuală: Este un factor esențial pentru consolidarea rezilienței și redresării economice a UE

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Comisia Europeană ridică un nou pilon al Uniunii Europene a Sănătății prin adoptarea Strategiei Farmaceutice pentru Europa

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI13 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Vom propune armonizarea regulamentelor de navigație pentru a fructifica potențialul coridorului Dunăre-Rin, care ar rezolva multe probleme de transport în Europa

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Noile norme privind guvernanța datelor, propuse de CE, vor deschide calea spre spații europene sectoriale ale datelor

Corina Crețu14 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu a semnat manifestul pentru o Uniune Europeană a Sănătății: Trebuie să fie o prioritate națională și europeană

Dacian Cioloș16 hours ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.4 days ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu4 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA4 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu5 days ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Gheorghe Falcă5 days ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Administrațiile locale trebuie să acorde prioritate studiilor pentru reabilitarea termică a clădirilor pentru a primi rapid finanțare europeană

ROMÂNIA5 days ago

MFE a organizat prima dezbatere publică privind reforma sistemului de sănătate, care poate atrage investiții de 6 mld. euro

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Ludovic Orban: Comisia Europeană a aprobat acordul România-SUA, care permite construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu parteneri strategici din Statele Unite și UE

Marian-Jean Marinescu6 days ago

Marian-Jean Marinescu, raportor pentru Cerul Unic European, speră ca finalizarea dosarului „foarte complicat” să soluționeze cele 27 de monopoluri pe controlul traficului aerian din UE

PARLAMENTUL EUROPEAN6 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu recomandă crearea unei echipe ministeriale de experți în atragerea fondurilor europene pentru ca România să valorifice cele 80 mld. EUR pentru redresare

Advertisement
Advertisement

Trending