Connect with us

RUSIA

În prezența lui Vladimir Putin, Emmanuel Macron evocă o ”Europă de la Lisabona la Vladivostok”: Rusia are un loc complet în familia europeană

Published

on

© Emmanuel Macron/ Twitter

Președinții Franței și Rusiei, Emmanuel Macron, respectiv Vladimir Putin, au avut luni o întrevedere, la reședința de vară a șefului statului francez de la fortul Brégançon, marcată de multiple ”gesturi de bunăvoință” pentru a destinde și relansa relațiile dintre UE și Franța, pe de o parte, și Federația Rusă, pe de altă parte.

Într-un cadru cordial, Putin a fost primit de Macron și de soția sa, Brigitte, căreia liderul rus i-a dăruit un buchet de flori. Întâlnirea dintre cei doi lideri se încadrează în spiritul precedentelor două întrevederi pe teritoriile francez și rus, de la Versailles din 2017 și de la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg din 2018. Inclusiv declarațiile de presă subsecvente întâlnirii s-au desfășurat într-o atmosferă la fel de cordială.

Putin şi Macron au recurs la multiple gesturi de bunăvoinţă pentru a destinde relaţiile dintre Rusia şi UE, mai ales în privinţa Ucrainei, fără totuşi a ocoli divergenţele legate de Siria sau de drepturile omului, informează Agerpres pe marginea întrevederii celor doi președinți, citând AFP.

Macron, cel care va găzdui peste câteva zile summitul G7, format la care s-a revenit în 2014 o dată cu excluderea Rusiei pe fondul anexării Crimeei, a vorbit despre o apropiere între Rusia și Uniunea Europeană, precum și între Moscova și Paris, evocând conceptul unei Europe ”de la Lisabona la Vladivostok”, un proiect pe care președintele rus sau cancelarul german l-au promovat intens în deceniul trecut și o umbrelă de cooperare politică și economică.

Mă gândesc la tot ceea ce s-a întâmplat în ultimele decenii, ce a determinat îndepărtarea dintre noi. Știu că Rusia este o țară europeană în inima sa. Și credem într-o Europă care se întinde de la Lisabona la Vladivostok”, a spus Macron, conform transcrierii de pe pagina oficială a Kremlinului, lansând un apel la reinventarea unei arhitecturi de securitate şi de încredere între acestea într-o ordine internaţională în recompunere.

Citându-l din memorie pe marele scriitor rus Fiodor Dostoievski, președintele francez a spus că este necesar ca rușii să devină o parte a lumii europene.

De aceea cred în acest concept european. Cred că trebuie să reconstruim și să revizuim arhitectura încrederii între Rusia și Uniunea Europeană. (…) Din moment ce Rusia este o țară europeană, ea are un loc complet în familia europeană”, a mai arătat Emmanuel Macron, într-o declarație plină de substanță politică și geopolitică, similară celor făcute în trecut de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care spunea că Rusia nu poate fi tratată ca o putere regională și că nu există o agendă de securitate în Europa fără Rusia.

Sub auspiciile acestor afirmații, Putin a replicat prin manifestarea ”recunoștinței” față de susținerea acordată de Franța pentru revenirea delegației Rusiei în Consiliul Europei.

Cred că acest lucru va facilita construirea unor relații normale, de încredere și pe deplin dezvoltate în Europa. Mă bazez pe sprijinul Franței în construirea relațiilor cu Uniunea Europeană în același spirit”, a spus Vladimir Putin, potrivit Kremlinului.

Întâlnirea de la Fort Brégançon a urmat celei de la Osaka, de pe marginea summitului G20, când Emmanuel Macron s-a remarcat prin contrarea declarațiilor lui Vladimir Putin, care afirmase anterior că ”ideea liberală s-a învechit” și că aceasta ”intră în conflict cu interesele majorităţii covârşitoare a populaţiei”.

Sunt convins că, în această lume plină de incertitudini, democraţiile liberale au încă mult de făcut şi de adus“, a spus, atunci, președintele francez.

Anterior discuțiilor de la Osaka, cei doi lideri au mai purtat discuții bilaterale și în 2017 și 2018.

Ultima vizită a liderului francez în Rusia datează din luna mai 2018, când acesta a fost primit pe terasele fastuosului Palat Constantin, aflat la sud-vest de fosta capitală imperială Sankt Petersburg, înființat acum 309 ani de Petru cel Mare.

Aceasta a fost o vizită de răspuns la cea efectuată în 2017 de Vladimir Putin la Versailles, când cei doi șefi de stat au inaugurat o expoziție care marca atunci 300 de ani de relații franco-ruse, instaurate prin vizita lui Petru cel Mare în Hexagon, în 1717.

De asemenea, Vladimir Putin s-a aflat la Paris în 2018, când a fost unul dintre numeroșii lideri mondiali invitați de Emmanuel Macron pentru a marca 100 de ani de la încheierea Primului Război Mondial.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Rusia: Prima centrală nucleară plutitoare a țării a ajuns la destinație, în Extremul Orient, pentru a alimenta cu electricitate platformele petroliere din regiune

Published

on

© Wikipedia

Prima centrală nucleară plutitoare a Rusiei a ajuns la punctul final al destinaţiei sale din Extremul Orient, după o călătorie de trei săptămâni şi de 5.000 de kilometri, a anunţat sâmbătă Corporaţia pentru Energie Nucleară a Federaţiei Ruse, Rosatom, potrivit dpa şi agenţiilor de presă ruse, potrivit Agerpres.

Menită să alimenteze dezvoltarea producţiei de hidrocarburi în zonele extrem de izolate ale Rusiei, centrala este de fapt o barjă uriaşă denumita “Akademik Lomonosov”, după cercetătorul rus din secolul al 18-lea, Mihail Lomonosov. Ea a plecat în 23 august din portul Murmansk din nordul Rusiei, unde a fost alimentată cu combustibil nuclear, în direcţia Pevek, mic oraş din Siberia, în districtul autonom Ciukotka.

“Akademik Lomonosov”, o barjă de 21.000 de tone fără motoare proprii, a fost tractată de mai multe nave de-a lungul călătoriei sale. Centrala nucleara plutitoare este compusă din doua reactoare cu o capacitate de 35 MW fiecare, apropiată de cea a spărgătoarelor de gheaţă cu propulsie nucleară, faţă de o capacitate de 1.000 de MW pentru un reactor obişnuit al unei centrale nucleare de ultimă generaţie.

Confrom AFP, ”Akademik Lomonosov” are o lungime de 144 de metri şi o lăţime de 30 de metri şi are la bord un echipaj de 69 de persoane. Odată ajunsă la Pevek, nava Akademik Lomonosov va fi racordată la reţeaua energetică locală şi ar urma să devină operaţională până la sfârşitul acestui an. Chiar dacă populaţia acestui mic oraş din Siberia orientală nu depăşeşte 5.000 de locuitori, viitoarea centrală nucleară va putea acoperi consumul a 100.000 de persoane şi este destinată în special să alimenteze cu electricitate platformele petroliere din regiune, în contextul în care Rusia vrea să extindă exploatarea hidrocarburilor din zona Arctică.

Asociaţiile pentru protecţia mediului critică însă de mai mulţi ani pericolul reprezentat de un ”Cernobâl pe gheaţă” sau al unui ”Titanic nuclear”, mai ales după creşterea radioactivităţii în regiunea Arhanghelsk, nord-vestul Rusiei, ca urmare a unui accident despre care autorităţile ruse au spus ca a implicat un test cu rachetă pe o platformă în mare.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Șeful diplomației ruse Serghei Lavrov a confirmat, la întâlnirea cu omologul de la Chișinău, intențiile Moscovei de a retrage arsenalul militar din Transnistria

Published

on

© Nicu Popescu/ Facebook

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a confirmat miercuri intenţiile Moscovei de a-şi retrage arsenalul sovietic din Transnistria, regiunea separatistă a Republicii Moldova, transmite EFE, potrivit Agerpres.

“În ceea ce priveşte termenele, lucrările pregătitoare vor dura aproximativ un an pentru a putea pune (acordul anterior) pe hârtie şi a pregăti măsuri concrete. Avem nevoie de contacte între militari şi suntem pregătiţi pentru asta“, a spus Lavrov în cadrul unei conferinţe de presă cu omologul său moldovean Nicolae Popescu.

Şeful diplomaţiei ruse a mai declarat că a discutat cu Nicolae Popescu despre acţiunile necesare pentru încheierea retragerii arsenalului, problemă cu care cele două ţări se confruntă de mai bine de 20 de ani.

Într-o postare pe Facebook, șeful diplomației de la Chișinău a precizat că ”referitor la problematica reglementării transnistrene și rolul Federaţiei Ruse, ca stat mediator în acest proces, am reiterat prioritatea retragerii trupelor ruse dislocate în regiunea transnistreană, prezența cărora pe teritoriul Republicii Moldova contravine principiului neutralității stipulat în Constituția țării”.

Am salutat disponibilitatea Federaţiei Ruse de a relansa dialogul privind retragerea și distrugerea munițiilor stocate în depozitul militar de la Cobasna din regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Sperăm ca acest subiect să fie discutat cât mai curând posibil cu toți actorii internaționali, sub egida OSCE”, a completat Popescu.

Luna trecută, Republica Moldova a făcut publică propunerea rusă privind retragerea definitivă a armelor şi muniţiilor sovietice care se găsesc pe teritoriul transnistrean.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

MAE român nu recunoaște legitimitatea alegerilor locale organizate în Crimeea de Rusia: Sprijinim suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei

Published

on

România nu recunoaște legitimitatea alegerilor locale organizate în Peninsula Crimeea de Federația Rusia, a transmis Ministerul român de Externe într-un mesaj postat pe pagina sa de Twitter.

MAE român și-a reiterat cu această ocazie sprijinul pentru ”suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”.


Alegerile locale de duminică din Rusia au fost unul dintre cele mai atent monitorizate scrutine din ultimii ani după ce excluderea multor candidaţi de opoziţie a declanşat cele mai ample proteste din capitala Rusiei din ultimul deceniu.

În total, peste 5.000 de scrutine au avut loc duminică în întreaga ţară. Ruşii au avut de ales 16 guvernatori regionali şi parlamentari locali în 13 regiuni, între care şi Crimeea, peninsulă ucraineană anexată de Rusia în 2014.

Partidul Rusia Unită, care îl sprijină pe preşedintele Vladimir Putin şi care se află la putere, a pierdut un număr mare de mandate în consiliul local din Moscova.

Deşi local, scrutinul de la Moscova a fost prezentat de proeminentul politician de opoziţie Aleksei Navalnîi şi de aliaţii săi ca o oportunitate pentru o consolidare în faţa partidului Rusia Unită înaintea alegerilor parlamentare naţionale din 2021.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending