Connect with us

RUSIA

În prezența lui Vladimir Putin, Emmanuel Macron evocă o ”Europă de la Lisabona la Vladivostok”: Rusia are un loc complet în familia europeană

Published

on

© Emmanuel Macron/ Twitter

Președinții Franței și Rusiei, Emmanuel Macron, respectiv Vladimir Putin, au avut luni o întrevedere, la reședința de vară a șefului statului francez de la fortul Brégançon, marcată de multiple ”gesturi de bunăvoință” pentru a destinde și relansa relațiile dintre UE și Franța, pe de o parte, și Federația Rusă, pe de altă parte.

Într-un cadru cordial, Putin a fost primit de Macron și de soția sa, Brigitte, căreia liderul rus i-a dăruit un buchet de flori. Întâlnirea dintre cei doi lideri se încadrează în spiritul precedentelor două întrevederi pe teritoriile francez și rus, de la Versailles din 2017 și de la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg din 2018. Inclusiv declarațiile de presă subsecvente întâlnirii s-au desfășurat într-o atmosferă la fel de cordială.

Putin şi Macron au recurs la multiple gesturi de bunăvoinţă pentru a destinde relaţiile dintre Rusia şi UE, mai ales în privinţa Ucrainei, fără totuşi a ocoli divergenţele legate de Siria sau de drepturile omului, informează Agerpres pe marginea întrevederii celor doi președinți, citând AFP.

Macron, cel care va găzdui peste câteva zile summitul G7, format la care s-a revenit în 2014 o dată cu excluderea Rusiei pe fondul anexării Crimeei, a vorbit despre o apropiere între Rusia și Uniunea Europeană, precum și între Moscova și Paris, evocând conceptul unei Europe ”de la Lisabona la Vladivostok”, un proiect pe care președintele rus sau cancelarul german l-au promovat intens în deceniul trecut și o umbrelă de cooperare politică și economică.

Mă gândesc la tot ceea ce s-a întâmplat în ultimele decenii, ce a determinat îndepărtarea dintre noi. Știu că Rusia este o țară europeană în inima sa. Și credem într-o Europă care se întinde de la Lisabona la Vladivostok”, a spus Macron, conform transcrierii de pe pagina oficială a Kremlinului, lansând un apel la reinventarea unei arhitecturi de securitate şi de încredere între acestea într-o ordine internaţională în recompunere.

Citându-l din memorie pe marele scriitor rus Fiodor Dostoievski, președintele francez a spus că este necesar ca rușii să devină o parte a lumii europene.

De aceea cred în acest concept european. Cred că trebuie să reconstruim și să revizuim arhitectura încrederii între Rusia și Uniunea Europeană. (…) Din moment ce Rusia este o țară europeană, ea are un loc complet în familia europeană”, a mai arătat Emmanuel Macron, într-o declarație plină de substanță politică și geopolitică, similară celor făcute în trecut de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care spunea că Rusia nu poate fi tratată ca o putere regională și că nu există o agendă de securitate în Europa fără Rusia.

Sub auspiciile acestor afirmații, Putin a replicat prin manifestarea ”recunoștinței” față de susținerea acordată de Franța pentru revenirea delegației Rusiei în Consiliul Europei.

Cred că acest lucru va facilita construirea unor relații normale, de încredere și pe deplin dezvoltate în Europa. Mă bazez pe sprijinul Franței în construirea relațiilor cu Uniunea Europeană în același spirit”, a spus Vladimir Putin, potrivit Kremlinului.

Întâlnirea de la Fort Brégançon a urmat celei de la Osaka, de pe marginea summitului G20, când Emmanuel Macron s-a remarcat prin contrarea declarațiilor lui Vladimir Putin, care afirmase anterior că ”ideea liberală s-a învechit” și că aceasta ”intră în conflict cu interesele majorităţii covârşitoare a populaţiei”.

Sunt convins că, în această lume plină de incertitudini, democraţiile liberale au încă mult de făcut şi de adus“, a spus, atunci, președintele francez.

Anterior discuțiilor de la Osaka, cei doi lideri au mai purtat discuții bilaterale și în 2017 și 2018.

Ultima vizită a liderului francez în Rusia datează din luna mai 2018, când acesta a fost primit pe terasele fastuosului Palat Constantin, aflat la sud-vest de fosta capitală imperială Sankt Petersburg, înființat acum 309 ani de Petru cel Mare.

Aceasta a fost o vizită de răspuns la cea efectuată în 2017 de Vladimir Putin la Versailles, când cei doi șefi de stat au inaugurat o expoziție care marca atunci 300 de ani de relații franco-ruse, instaurate prin vizita lui Petru cel Mare în Hexagon, în 1717.

De asemenea, Vladimir Putin s-a aflat la Paris în 2018, când a fost unul dintre numeroșii lideri mondiali invitați de Emmanuel Macron pentru a marca 100 de ani de la încheierea Primului Război Mondial.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

RUSIA

Charles Michel, prima conversație telefonică cu Vladimir Putin de la preluarea mandatului de președinte al Consiliului European

Published

on

© kremlin.ru

Charles Michel, președintele Consiliului European și președintele rus Vladimir Putin au avut o discuție telefonică joi, 16 ianuarie, înainte cu trei zile de conferința internațională privind situația din Libia, potrivit unui comunicat.

Apelul telefonic este primul contact de acest tip între președintele Consiliului European și Vladimiri Putin, de la preluarea mandatului de către Charles Michel.

Germania va găzdui duminică un summit care va reuni puterile străine şi taberele rivale din Libia pe care le susţin, pentru a încerca să pună capăt războiului pentru Tripoli şi pentru a relua discuţiile privind un acord de împărţire a puterii.

Conferinţa are loc la câteva zile după eforturile eşuate ale Rusiei şi Turciei de a-l convinge pe Khalifa Haftar, ale cărui forţe controlează mare parte din estul şi sudul Libiei, să semneze un armistiţiu durabil şi să oprească ofensiva asupra capitalei cu prilejul unei vizite la Moscova din această săptămână. Mareşalul Haftar a plecat de la Moscova fără a semna o propunere în acest sens, relatează Agerpres.

În acest context, Charles Michel a abordat criza din Libia și din Orientul Mijlociu pe larg, subliniind faptul că situația din Libia prezintă riscuri regionale semnificative, iar cei doi președinți au discutat despre importanța încetării ostilităților.

În ceea ce privește asigurarea stabilității Libiei, președintele Consiliului European a reiterat faptul că Uniunea Europeană sprijină pe deplin inițiativele ONU și procesul de la Berlin.

Procesul de la Berlin își propune să sprijine eforturile secretarului general al ONU António Guterres și ale reprezentantului său special, Ghassan Salamé, de a pune capăt conflictului.

Atât Charles Michel, cât și Vladimir Putin speră ca toate părțile să ajungă la un acord de încetare a focului și pentru a relansa procesul politic.

De asemenea, Michel a punctat faptul că pentru el este esențial să se adreseze tuturor partenerilor internaționali pentru a discuta opțiunile de dezescaladare în Iran și Irak. Totodată, a subliniat că Uniunea Europeană sprijină pe deplin acordul nuclear cu Iranul ca o contribuție importantă la securitatea regională și un pilon cheie al arhitecturii globale de non-proliferare.

Nu în ultimul rând, președintele Michel a reamintit poziția UE cu privire la punerea în aplicare integrală a acordurilor de la Minsk în contextul progreselor de la Summit-ul de la Paris, organizat în decembrie 2019 în format Normandia, și a salutat acordul de tranzit pe gaz încheiat între Ucraina și Rusia. Astfel, Charles Michel i-a transmis lui Vladimir Putin că UE susține independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în limitele sale recunoscute internațional.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Rusia: Vladimir Putin l-a desemnat prim-ministru pe directorul Fiscului, Mikhail Mishustin

Published

on

© Kremlin

Preşedintele rus Vladimir Putin l-a desemnat miercuri ca nou premier pe directorul fiscului, Mikhail Mishustin, relativ necunoscut marelui public, au anunţat agenţiile ruse de presă, citând Kremlinul, transmit AFP şi dpa, potrivit Agerpres.

Numirea, care a fost remisă spre aprobare legislativului, a survenit la scurt timp după anunţul-surpriză venit de la Moscova privind demisia premierului Dmitri Medvedev și a întregului guvern, imediat după discursul preşedintelui rus în care au fost anunţate o serie de importante reforme constituţionale.

Principala măsură anunţată de Putin în acest sens vizează consolidarea rolului Parlamentului în formarea guvernului, oferindu-i-se prerogativa alegerii şefului guvernului pe care preşedintele va fi apoi obligat să-l numească. În prezent, Duma confirmă alegerea făcută de şeful statului.

Între numele vehiculate anterior pentru succesiunea lui Medvedev se numărau Serghei Sobianin, primarul Moscovei, Maksim Oreşkin, ministrul economiei, sau Aleksandr Novak, ministrul energiei, mai notează sursa citată

Continue Reading

RUSIA

Rusia: Guvernul lui Dmitri Medvedev a demisionat după ce Vladimir Putin a cerut modificarea Constituției

Published

on

© Kremlin

Guvernul rus condus de premierul Dmitri Medvedev a demisionat miercuri, după ce preşedintele Vladimir Putin a anunţat o serie de schimbări politice în discursul său despre starea naţiunii, transmite agenţia EFE, potrivit Agerpres.

Medvedev a preluat conducerea executivului în mai 2018, la două luni după realegerea lui Putin ca preşedinte.

Acesta din urmă a propus miercuri organizarea unui referendum pentru revizuirea Constituţiei cu scopul consolidării puterilor Parlamentului, menţinând în acelaşi timp caracterul prezidenţial al sistemului politic pe care îl patronează de 20 de ani.

Principală măsură anunţată vizează consolidarea rolului Parlamentului în formarea guvernului, oferindu-i-se prerogativa alegerii şefului guvernului pe care preşedintele va fi apoi obligat să-l numească. În prezent, Duma confirmă alegerea făcută de şeful statului.

Cu toate acestea, Vladimir Putin, al cărui actual mandat se încheie în 2024 şi care conform legislaţiei în vigoare nu are dreptul să candideze din nou, a subliniat că Rusia trebuie să fie în continuare condusă de un sistem prezidenţial.

Fără să ofere precizări, Vladimir Putin a abordat şi problema modificării articolului care limitează numărul mandatelor prezidenţiale ”la două mandate succesive”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending