RUSIA
În prezența lui Vladimir Putin, Emmanuel Macron evocă o ”Europă de la Lisabona la Vladivostok”: Rusia are un loc complet în familia europeană
Published
6 years agoon

Președinții Franței și Rusiei, Emmanuel Macron, respectiv Vladimir Putin, au avut luni o întrevedere, la reședința de vară a șefului statului francez de la fortul Brégançon, marcată de multiple ”gesturi de bunăvoință” pentru a destinde și relansa relațiile dintre UE și Franța, pe de o parte, și Federația Rusă, pe de altă parte.
Într-un cadru cordial, Putin a fost primit de Macron și de soția sa, Brigitte, căreia liderul rus i-a dăruit un buchet de flori. Întâlnirea dintre cei doi lideri se încadrează în spiritul precedentelor două întrevederi pe teritoriile francez și rus, de la Versailles din 2017 și de la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg din 2018. Inclusiv declarațiile de presă subsecvente întâlnirii s-au desfășurat într-o atmosferă la fel de cordială.
Putin şi Macron au recurs la multiple gesturi de bunăvoinţă pentru a destinde relaţiile dintre Rusia şi UE, mai ales în privinţa Ucrainei, fără totuşi a ocoli divergenţele legate de Siria sau de drepturile omului, informează Agerpres pe marginea întrevederii celor doi președinți, citând AFP.
Macron, cel care va găzdui peste câteva zile summitul G7, format la care s-a revenit în 2014 o dată cu excluderea Rusiei pe fondul anexării Crimeei, a vorbit despre o apropiere între Rusia și Uniunea Europeană, precum și între Moscova și Paris, evocând conceptul unei Europe ”de la Lisabona la Vladivostok”, un proiect pe care președintele rus sau cancelarul german l-au promovat intens în deceniul trecut și o umbrelă de cooperare politică și economică.
Je suis convaincu que l’avenir de la Russie est pleinement européen. Nous croyons dans cette Europe qui va de Lisbonne à Vladivostok.
— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) August 19, 2019
”Mă gândesc la tot ceea ce s-a întâmplat în ultimele decenii, ce a determinat îndepărtarea dintre noi. Știu că Rusia este o țară europeană în inima sa. Și credem într-o Europă care se întinde de la Lisabona la Vladivostok”, a spus Macron, conform transcrierii de pe pagina oficială a Kremlinului, lansând un apel la reinventarea unei arhitecturi de securitate şi de încredere între acestea într-o ordine internaţională în recompunere.
Citându-l din memorie pe marele scriitor rus Fiodor Dostoievski, președintele francez a spus că este necesar ca rușii să devină o parte a lumii europene.
”De aceea cred în acest concept european. Cred că trebuie să reconstruim și să revizuim arhitectura încrederii între Rusia și Uniunea Europeană. (…) Din moment ce Rusia este o țară europeană, ea are un loc complet în familia europeană”, a mai arătat Emmanuel Macron, într-o declarație plină de substanță politică și geopolitică, similară celor făcute în trecut de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care spunea că Rusia nu poate fi tratată ca o putere regională și că nu există o agendă de securitate în Europa fără Rusia.
Sub auspiciile acestor afirmații, Putin a replicat prin manifestarea ”recunoștinței” față de susținerea acordată de Franța pentru revenirea delegației Rusiei în Consiliul Europei.
”Cred că acest lucru va facilita construirea unor relații normale, de încredere și pe deplin dezvoltate în Europa. Mă bazez pe sprijinul Franței în construirea relațiilor cu Uniunea Europeană în același spirit”, a spus Vladimir Putin, potrivit Kremlinului.
Întâlnirea de la Fort Brégançon a urmat celei de la Osaka, de pe marginea summitului G20, când Emmanuel Macron s-a remarcat prin contrarea declarațiilor lui Vladimir Putin, care afirmase anterior că ”ideea liberală s-a învechit” și că aceasta ”intră în conflict cu interesele majorităţii covârşitoare a populaţiei”.
“Sunt convins că, în această lume plină de incertitudini, democraţiile liberale au încă mult de făcut şi de adus“, a spus, atunci, președintele francez.
Anterior discuțiilor de la Osaka, cei doi lideri au mai purtat discuții bilaterale și în 2017 și 2018.
Aceasta a fost o vizită de răspuns la cea efectuată în 2017 de Vladimir Putin la Versailles, când cei doi șefi de stat au inaugurat o expoziție care marca atunci 300 de ani de relații franco-ruse, instaurate prin vizita lui Petru cel Mare în Hexagon, în 1717.
De asemenea, Vladimir Putin s-a aflat la Paris în 2018, când a fost unul dintre numeroșii lideri mondiali invitați de Emmanuel Macron pentru a marca 100 de ani de la încheierea Primului Război Mondial.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
”Securitatea Europei se află la un punct de cotitură”, a declarat președinta CE la începutul Summitului de urgență de la Paris
Sfatul comisarului european pentru afaceri interne: UE ”trebuie să se concentreze asupra îndeplinirii propriilor sarcini și să nu se îngrijoreze de ceea ce spun americanii în fiecare minut”
Primele mișcări de politică externă ale lui Bolojan: Președintele interimar participă marți la summitul PPE și se întâlnește cu ambasadorii străini acreditați în România
Polonia nu trimite trupe în Ucraina. Tusk avertizează împotriva dezbinării alianței Europa-SUA: Nu poate exista loc pentru ”fie unul, fie celălalt”
Von der Leyen și echipa sa vor vizita Ucraina pentru a marca trei ani de la declanșarea războiului de agresiune al Rusiei. UE pregătește intensificarea sprijinului militar pentru Kiev
Zelenski le transmite lui Trump și Putin că Ucraina va considera nul orice acord SUA-Rusia: Ucraina nu va lua parte la negocierile din Arabia Saudită
G7
Marco Rubio a convenit cu Lavrov pregătirea unui summit SUA-Rusia la nivel înalt după ce a semnat declarația G7 la München care reafirmă “nevoia de garanții de securitate” ca războiul Rusiei în Ucraina să nu reînceapă
Published
2 days agoon
February 16, 2025
Secretarul de stat american Marco Rubio a avut sâmbătă prima conversație telefonică cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov, ca urmare a discuției dintre președinții Trump și Putin, dialogul Rubio – Lavrov survenind după ce miniștrii de externe din țările G7 au adoptat, marja Conferinței de Securitate de la München, o declarație care reafirmă “necesitatea de a dezvolta garanții de securitate solide pentru a se asigura că războiul nu va reîncepe”.
“Secretarul de stat Marco Rubio a discutat astăzi cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, ca urmare a discuției purtate de președintele Donald Trump cu președintele rus Vladimir Putin la începutul acestei săptămâni. Secretarul de stat a reafirmat angajamentul președintelui Trump de a găsi o soluție la conflictul din Ucraina. În plus, au discutat despre oportunitatea de a lucra împreună pe o serie de alte chestiuni bilaterale”, a transmis Departamentul de Stat într-un comunicat.
De cealaltă parte, Ministerul de Externe de la Moscova a precizat că Lavrov și Rubio “au convenit să reia contactele regulat, inclusiv pentru a pregăti un summit ruso-american la cel mai înalt nivel”, șefii celor două diplomații confirmând că sunt gata să conlucreze la restabilirea unui dialog interguvernamental reciproc respectuos, conform tonului dat de președinți”.
Miercuri, președintele american Donald Trump a avut convorbiri telefonice separate cu omologul rus Vladimir Putin și cu cel ucrainean Volodimir Zelenski despre războiul din Ucraina, cu liderul de la Casa Albă anunțând că a convenit cu liderul de la Kremlin începerea imediată a negocierilor de pace între Rusia și Ucraina, o chestiune respinsă ca abordare de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și întâmpinată cu același refuz de capitalele europene.
Americanii și europeni s-au duelat în declarații la München despre respectarea valorilor democratice, cu vicepreședintele american J.D. Vance criticând regresul democratic al Europei, context în care a citat și anularea alegerilor prezidențiale din România, iar apogeul a fost atins de afirmația generalului Keith Kellogg, trimisul special al lui Trump pentru Rusia și Ucraina, conform căreia Europa va fi consultată – dar în cele din urmă exclusă – de la discuțiile de pace planificate între Rusia, SUA și Ucraina, deoarece unul dintre motivele pentru care acordurile de pace anterioare dintre Ucraina și Rusia au eșuat a fost că la masă au fost prezente prea multe țări care nu aveau capacitatea de a executa un fel de proces de pace.
Remarcile au provocat consternare și nouă repliere a europenilor, cu ministrul de externe polonez Radoslaw Sikorski anunțând că liderii europeni se vor reuni în Franța, la propunerea lui Emmanuel Macron, pentru a se coordona. Totodată, președintele Volodimir Zelenski a folosit discursul său de pe scena Conferinței de Securitate pentru a avertiza că Europa va fi probabil exclusă din negocieri. El a vorbit despre temerile că SUA ar putea plănui să încheie un acord bilateral cu președintele rus Vladimir Putin pentru a pune capăt conflictului din Ucraina.
“Ucraina nu va accepta niciodată înțelegeri făcute pe la spatele nostru fără implicarea noastră. Nicio decizie privind Ucraina fără Ucraina, nicio decizie privind Europa fără Europa”, a spus el, în timp ce Ucraina a refuzat să încheie un acord cu SUA privind mineralele critice.
Totuși, partenerii transatlantici au părut să se pune de acord cu privire la un comunicat comun în privința “războiului devastator al Rusiei în Ucraina” la nivelul G7.
Miniștrii de externe ai G7 din Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și Statele Unite ale Americii și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene s-au întâlnit în marja Conferinței de Securitate de la München pentru prima dată în cadrul președinției canadiene din 2025.
“Membrii G7 au discutat despre războiul devastator al Rusiei în Ucraina. Aceștia și-au subliniat angajamentul de a lucra împreună pentru a contribui la obținerea unei păci durabile și a unei Ucraine puternice și prospere și au reafirmat necesitatea de a dezvolta garanții de securitate solide pentru a se asigura că războiul nu va reîncepe”.
“Aceștia au reamintit contribuția importantă a G7 la încheierea războiului din Ucraina, inclusiv prin măsuri luate în temeiul Declarației comune a G7 de sprijinire a Ucrainei, prin sprijinirea financiară a Ucrainei prin utilizarea veniturilor extraordinare provenite din activele suverane rusești, prin impunerea unor costuri suplimentare Rusiei, în cazul în care aceasta nu negociază cu bună credință, prin plafonarea prețurilor la petrol și gaze și prin sporirea eficacității sancțiunilor împotriva Rusiei”, arată sursa citată.
Declarația comună adoptată observă, totuși, o schimbare de ton în privința sancțiunilor. “Orice sancțiuni noi și suplimentare după luna februarie ar trebui să fie legate de faptul dacă Federația Rusă depune eforturi reale și de bună credință pentru a pune capăt războiului împotriva Ucrainei, care să ofere Ucrainei securitate și stabilitate pe termen lung ca țară suverană și independentă”, stipulează documentul.
Membrii G7 au discutat despre furnizarea către Rusia de asistență cu dublă utilizare de către China și de asistență militară de către RPDC și Iran. Ei au condamnat orice astfel de sprijin.
NATO
Trump nu va intra cu “ochelari de cal” în negocierile de pace Rusia-Ucraina, asigură J.D. Vance, amenințând cu sancțiuni și acțiuni militare dacă Putin nu încheie un acord cu Ucraina
Published
4 days agoon
February 14, 2025
Statele Unite ar putea adopta sancțiuni contra Moscovei și ar putea trece la o eventuală acțiune militară dacă președintele rus Vladimir Putin nu acceptă un acord de pace cu Ucraina ce ar garanta independența pe termen lung a Kievului, a avertizat vicepreședintele american J.D. Vance, într-un interviu pentru Wall Street Journal, potrivit Reuters.
”Există pârghii economice, există evident pârghii militare’‘ pe care SUA le-ar putea folosi contra lui Putin, a spus JD Vance într-un interviu acordat publicației americane înainte de a respecta o tradiție a politicii externe a SUA și anume ca vicepreședintele SUA să se adreseze Conferinței de Securitate de la München.
”Există o serie de formulări, de configurări, dar ne pasă de independența suverană a Ucrainei”, a spus el.
Miercuri, președintele american Donald Trump a avut convorbiri telefonice separate cu omologul rus Vladimir Putin și cu cel ucrainean Volodimir Zelenski despre războiul din Ucraina, cu liderul de la Casa Albă anunțând că a convenit cu liderul de la Kremlin începerea imediată a negocierilor de pace între Rusia și Ucraina, o chestiune respinsă ca abordare de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și întâmpinată cu același refuz de capitalele europene.
Situația a evoluat joi când Trump a declarat, din Biroul Oval, că oficialii americani și ruși se vor întâlni vineri la Conferința de Securitate de la München în cadrul unei reuniuni la care și Ucraina a fost invitată. Kievul a transmis că nu va participa.
“Cred că se va ajunge la o înțelegere care va șoca o mulțime de oameni. Președintele nu va intra în asta cu ochelari de cal. El va spune: „Totul este pe masă, haideți să facem o înțelegere””, a declarat Vance, citat de Wall Street Journal.
Aflat la München. J.D. Vance s-a întâlnit deja cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, în timp ce convorbirea telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin a alimentat temerile că Europa va fi complet ocolită din procesul de pace.
Astfel, liderii europeni și-au înăsprit tonul joi ca reacție la convorbirea telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin, reamintindu-i președintelui american că orice acord de pace va necesita implicarea Europei pentru a funcționa în practică. Astfel, președintele francez Emmanuel Macron a respins o “pace care este o capitulare” în Ucraina și a făcut apel ca Europa să răspundă la “electroșocul” revenirii lui Trump la Casa Albă. De la Berlin, cancelarul demisionar olaf Scholz a precizat că nu acceptă la o “pace dictată” care să ducă la “decuplarea securității” Europei de cea a SUA, deoarece singurul beneficiar ar fi președintele rus Vladimir Putin.
“Mesajul este clar: Ucraina, Europa și SUA trebuie să fie pe deplin unite și să se angajeze în negocieri de pace“, a spus și Donald Tusk, premierul polonez, într-o discuție de coordonare cu mai mulți lideri europeni înainte de Conferința din capitala Bavariei.
INTERNAȚIONAL
Trump anunță că SUA, Rusia și Ucraina se vor întâlni vineri la München, deși Moscova nu a fost invitată să participe la Conferința de Securitate
Published
4 days agoon
February 14, 2025
Președintele american Donald Trump a declarat joi, la Washington, că oficialii americani și ruși se vor întâlni vineri la Conferința de Securitate de la München în cadrul unei reuniuni la care și Ucraina a fost invitată, relatează Reuters.
“Vor avea o întâlnire mâine la München. Rusia va fi acolo cu oamenii noștri. Ucraina este, de asemenea, invitată, apropo. Nu știu exact cine va fi acolo din fiecare țară, dar sunt persoane la nivel înalt din Rusia, Ucraina și Statele Unite”, a declarat Trump, în Biroul Oval.
Solicitată pentru detalii suplimentare, Casa Albă a refuzat să comenteze, la fel și Ambasada Rusiei la Washington și Misiunea permanentă a Federației Ruse la Organizația Națiunilor Unite din New York.
“Ucraina nu are deocamdată cunoștință de acest lucru dincolo de mass-media. Deocamdată, nimeni nu a auzit”, a declarat o sursă ucraineană, vorbind sub rezerva anonimatului.
Rusia nu a fost invitată de organizatori la Conferința de Securitate München pentru al treilea an consecutiv, ca măsură diplomatică instituită după declanșarea războiului la scară largă împotriva Ucrainei.
Anunțul lui Trump vine pe fondul convenirii de către președinții SUA și Rusiei, Donald Trump și Vladimir Putin, a începerii imediate a negocierilor de pace între Rusia și Ucraina, o chestiune respinsă ca abordare de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și întâmpinată cu același refuz de capitalele europene.
Joi, cu o zi înainte de a participa la Conferința de la München, unde va purta discuții și cu SUA și cu partenerii europeni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina nu va accepta niciun acord de pace încheiat doar de Trump și Putin. În capitala Bavariei, președintele ucrainean are programate întâlnire cu vicepreședintele american J.D. Vance, cu secretarul de stat Marco Rubio și cu trimisul special al SUA pentru Rusia și Ucraina, generalul Keith Kellogg, care la rândul lor se vor întâlni și cu aliații europeni.
Convorbirea telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin a alimentat temerile că Europa va fi complet ocolită din procesul de pace.
Astfel, liderii europeni și-au înăsprit tonul joi ca reacție la convorbirea telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin, reamintindu-i președintelui american că orice acord de pace va necesita implicarea Europei pentru a funcționa în practică.
Premierul polonez Donald Tusk, a cărui țară asigură președinția rotativă a Consiliului UE, a făcut cunoscut faptul că a avut convorbiri telefonice de coordonare cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, cu cancelarul german Olaf Scholz, cu premierul suedez Ulf Kristersson și cu liderul opoziției germane, Friedrich Merz, favorit să preia conducerea țării după alegerile din 23 februarie.
“Mesajul este clar: Ucraina, Europa și SUA trebuie să fie pe deplin unite și să se angajeze în negocieri de pace“, a spus Tusk, sec, după aceste discuții. Premierul polonez are experiența gestionării unei relații politice cu Donald Trump în primul mandat la Casa Albă al republicanului, când Tusk era președinte al Consiliului European.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

”Securitatea Europei se află la un punct de cotitură”, a declarat președinta CE la începutul Summitului de urgență de la Paris

Sfatul comisarului european pentru afaceri interne: UE ”trebuie să se concentreze asupra îndeplinirii propriilor sarcini și să nu se îngrijoreze de ceea ce spun americanii în fiecare minut”

Primele mișcări de politică externă ale lui Bolojan: Președintele interimar participă marți la summitul PPE și se întâlnește cu ambasadorii străini acreditați în România

Polonia nu trimite trupe în Ucraina. Tusk avertizează împotriva dezbinării alianței Europa-SUA: Nu poate exista loc pentru ”fie unul, fie celălalt”

”România e parte a Europei civilizate și a blocului euroatlantic. Este singura cale spre libertate, democrație și prosperitate”, subliniază eurodeputatul Dan Motreanu

Von der Leyen și echipa sa vor vizita Ucraina pentru a marca trei ani de la declanșarea războiului de agresiune al Rusiei. UE pregătește intensificarea sprijinului militar pentru Kiev

Zelenski le transmite lui Trump și Putin că Ucraina va considera nul orice acord SUA-Rusia: Ucraina nu va lua parte la negocierile din Arabia Saudită

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, propune cinci direcții ”esențiale” pentru politica externă a României: Trebuie să fim un actor influent

Germania consideră „premature” discuțiile privind o eventuală trimitere de trupe în Ucraina

Guvernatorul BNR atrage atenția că ”orice război comercial între Statele Unite și UE are impact și asupra României”

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Guvernatorul BNR atrage atenția că ”orice război comercial între Statele Unite și UE are impact și asupra României”

Ilie Bolojan asigură că România este o “țară puternic ancorată pe drumul său european” în primul mesaj de la Cotroceni: Vom avea alegeri corecte și transparente

Eurodeputatul Virgil Popescu pledează pentru o piață unică a energiei pentru o Europă competitivă: Este vital să creștem producția de energie la nivelul UE

Klaus Iohannis și-a încheiat mandatul de președinte: “Să aveți grijă de România. Dumnezeu să binecuvânteze România”

Înainte de împlinirea a 48 de ani de la cutremurul din 1977, Gabriela Firea solicită fonduri europene suplimentare și prevenție reală pentru a proteja românii de consecințele unui viitor cutremur major

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!
Trending
- NATO4 days ago
NATO, îngrijorată de arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile din România: “Operațiunea Rusiei în România, o campanie îndelung pregătită pentru a afecta în secret scrutinul”
- CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ1 week ago
“Multipolarizare”: Maga Carta și abdicarea lui Trump de la Pax Americana, furtună polară în Europa, China în pole-position și Rusia țarului (raportul Conferinței de Securitate de la München)
- ROMÂNIA4 days ago
Prima întâlnire a României cu administrația Trump, la München: Emil Hurezeanu și Richard Grenell, trimisul special al lui Trump, au discutat despre subiectele de interes comun România-SUA
- ROMÂNIA4 days ago
Ilie Bolojan îl numește pe Cristian Diaconescu consilier prezidențial pentru securitate națională și șef al Cancelariei președintelui
- EDITORIALE1 week ago
O scurtă cronologie a epocii Klaus Iohannis la cârma României