Connect with us

COMISIA EUROPEANA

În primul său discurs de la pupitrul Comisiei Europene, Ursula von der Leyen îi însărcinează pe comisarii europeni să ”viziteze fiecare stat membru în prima jumătate a mandatului”

Published

on

Președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a însărcinat, în primul său discurs de la pupitrul Executivului european, pe comisarii europeni desemnați ”să viziteze fiecare stat membru în prima jumătate a mandatului”.

”Comisarii sunt nucleul echipei mele (…) Vreau o Comisie care oferă răspunsuri. Vreau ca această Comisie să fie una flexibilă, modernă, agilă. Vreau să prezidez un Colegiu care înțelege Europa, care ascultă doleanțele europenilor. Acesta este motivul pentru care mă aștept, de exemplu, ca membrii viitorului Colegiu al Comisarilor să viziteze fiecare stat membru în prima jumătate a mandatului nostru. Nu trebuie să cunoaștem doar capitalele, ci să vizităm și regiunile unde cetățenii europeni trăiesc și lucrează”, a declarat von der Leyen în discursul în care a prezentant componența și structura viitorului Executiv european, dar și portofoliile alocate comisarilor europeni pentru mandatul 2019-2024.

Urmăriți și:
Ursula von der Leyen a prezentat structura Comisiei Europene pentru mandatul 2019-2024: ”Această echipă va defini calea europeană”. Rovana Plumb primește portofoliul Transporturilor

Noul colegiu va avea opt vicepreședinți, inclusiv Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (Josep Borrell). Vicepreședinții sunt responsabili pentru prioritățile majore cuprinse în orientările politice. Rolul acestora este de a orienta activitatea noastră în ceea ce privește ambițiile emblematice, cum sunt Pactul ecologic european, o Europă pregătită pentru era digitală, o economie în serviciul cetățenilor, protejarea modului nostru de viață european, o Europă mai puternică pe plan internațional și un nou elan pentru democrația europeană. Comisarii se află în centrul structurii noului colegiu. Ei vor gestiona expertiza furnizată de direcțiile generale.

Trei vicepreședinți executivi vor avea o funcție dublă. Fiecare dintre ei va fi atât vicepreședinte responsabil pentru una dintre cele trei teme principale de pe agenda președintelui ales, cât și comisar.

Vicepreședintele executiv Frans Timmermans (Țările de Jos) va coordona activitatea cu privire la Pactul ecologic european. El va gestiona, totodată, politicile climatice, fiind sprijinit de Direcția Generală Politici Climatice.

Vicepreședintele executiv Margrethe Vestager (Danemarca) va coordona întreaga noastră agendă privind o Europă pregătită pentru era digitală și va fi comisar pentru concurență, sprijinită de Direcția Generală Concurență.

Vicepreședintele executiv Valdis Dombrovskis (Letonia) va coordona activitatea privind o economie în serviciul cetățenilor și va fi comisarul pentru servicii financiare, sprijinit de Direcția Generală Stabilitate Financiară, Servicii Financiare și Uniunea Piețelor de Capital.

Ceilalți cinci vicepreședinți sunt:

Josep Borrell (Spania, actualmente ministrul spaniol al afacerilor externe): ÎR/VP desemnat, O Europă mai puternică pe plan internațional;

Věra Jourová (Republica Cehă, comisar în Comisia Juncker): Valori și transparență;

Margaritis Schinas (Grecia, fost deputat în Parlamentul European, funcționar cu o lungă experiență în Comisia Europeană): Protejarea modului nostru de viață european;

Maroš Šefčovič (Slovacia, vicepreședinte al Comisiei Juncker): Relații interinstituționale și prospectivă;

Dubravka Šuica (Croația, deputat în Parlamentul European): Democrație și demografie. Aceasta va coordona, de asemenea, activitatea Conferinței privind viitorul Europei.

Ceilalți comisari desemnați sunt următorii:

Johannes Hahn (Austria) va fi responsabil de „Buget și administrație” și va raporta direct președintelui Comisiei, Ursula von der Leyen. Ca membru cu vechime al colegiului, el cunoaște importanța promovării unei administrații moderne.

Didier Reynders (Belgia), avocat de profesie, are foarte multă experiență ca ministru de finanțe, ministru al afacerilor externe și europene și ca ministru al apărării la nivel național. În noua Comisie, el va fi responsabil de „Justiție” (inclusiv tematica statului de drept).

Mariya Gabriel (Bulgaria) este în prezent comisar european. Ea s-a ocupat cu dedicație și energie de portofoliul digital și i se încredințează acum crearea de noi perspective pentru generația tânără (portofoliul „Inovare și tineret”).

Stella Kyriakides (Cipru) este un psiholog clinician cu mulți ani de experiență în domeniul afacerilor sociale, al sănătății și al prevenirii cancerului. Ea va avea portofoliul „Sănătate”.

Kadri Simson (Estonia) este un deputat cu vechime în Parlamentul estonian și a fost ministru al afacerilor economice și al infrastructurii. Ea se va ocupa de portofoliul „Energie”.

Jutta Urpilainen (Finlanda) nu a fost numai ministru de finanțe și membru al Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului finlandez, ci și trimis special în Etiopia. Ea va fi titulară a portofoliului „Parteneriate internaționale”.

Sylvie Goulard (Franța), fost deputat în Parlamentul European, este o europeană dedicată și convinsă. În calitate de comisar pentru piața internă, ea va gestiona activitatea noastră privind politica industrială și va promova piața unică digitală. De asemenea, ea va fi responsabilă pentru noua Direcție Generală pentru Industria de apărare și Spațiu.

László Trócsányi (Ungaria) este fostul ministru al justiției din Ungaria. El va avea portofoliul „Vecinătate și extindere”.

Phil Hogan (Irlanda), actualul comisar pentru agricultură, își va pune experiența la dispoziția noii Comisii având în responsabilitate portofoliul „Comerț”.

Paolo Gentiloni (Italia), fost prim-ministru al Italiei și ministru al afacerilor externe, va împărtăși din vasta sa experiență ca titular al portofoliului „Economie”.

Virginijus Sinkevičius (Lituania), ministrul lituanian al economiei și inovării, va fi responsabil pentru „Mediu și oceane”.

Nicolas Schmit (Luxemburg) își reunește experiența de la Parlamentul European și pe aceea de ministru pentru ocuparea forței de muncă la nivel național, și va prelua responsabilitatea portofoliului „Locuri de muncă”.

Helena Dalli (Malta) și-a dedicat viața politică egalității, ocupând atât postul de ministru pentru dialog social, protecția consumatorilor și pentru libertăți civile, cât și pe acela de ministru al afacerilor europene și al egalității. Ea va avea portofoliul „Egalitate”.

Janusz Wojciechowski (Polonia) a fost vreme îndelungată deputat în Parlamentul European, membru al Comisiei pentru agricultură și este în prezent membru al Curții de Conturi Europene. El va fi responsabil pentru portofoliul „Agricultură”.

Elisa Ferreira (Portugalia) este în prezent viceguvernator al Banco de Portugal. Ea a fost deputat în Parlamentul European timp de mai mulți ani și a fost, pe plan național, atât ministru al planificării, cât și ministru al mediului. Ea va avea portofoliul „Coeziune și reforme”.

Rovana Plumb (România) este deputat în Parlamentul European (vicepreședinte al Grupului Socialiștilor și Democraților) și a ocupat, la nivel național, posturile de ministru al mediului și schimbărilor climatice, ministru al muncii, ministru al fondurilor europene, ministru al educației și ministru al transporturilor. Ea se va ocupa de portofoliul „Transporturi”.

Janez Lenarčič (Slovenia) este un diplomat sloven. El a fost secretar de stat pentru afaceri europene și a colaborat strâns timp de mai mulți ani cu Organizația Națiunilor Unite, cu Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa și cu Uniunea Europeană. El se va ocupa de portofoliul „Gestionarea crizelor”.

Ylva Johansson (Suedia) este, pe plan național, ministru pentru ocuparea forței de muncă, dar și fost ministru al școlilor și ministru al sănătății și îngrijirii persoanelor în vârstă, precum și deputată în Parlamentul suedez. Este, în același timp, un expert foarte respectat în domeniile ocupării, integrării, sănătății și bunăstării. Ea va avea portofoliul „Afaceri interne”.

Ce urmează?

Parlamentul European va trebui să aprobe întregul colegiu al comisarilor, inclusiv Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate/vicepreședintele Comisiei Europene.

Acest lucru va fi precedat de audierile comisarilor desemnați în fața comisiilor parlamentare relevante, în conformitate cu Regulamentul de procedură al Parlamentului.

Pe baza aprobării date de către Parlamentul European, Consiliul European numește în mod oficial Comisia Europeană, în conformitate cu articolul 17 alineatul (7) din TUE.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Statul de drept: Comisia Europeană continuă procedura de încălcare a dreptului UE de către Polonia pentru a proteja independența judiciară a magistraților

Published

on

©️ European Commission

Astăzi, 27 ianuarie, Comisia Europeană a decis să trimită un aviz motivat suplimentar Poloniei cu privire la funcționarea Camerei Disciplinare a Curții Supreme, se arată în comunicatul ofical.

La 3 decembrie 2020, Comisia a trimis o scrisoare de nemulțumire față de procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, adăugând un nou plângere la procedura de încălcare a dreptului comunitar începută la 29 aprilie 2020. Răspunsul Poloniei la scrisoarea Comisiei nu răspunde preocupărilor Executivului. Din acest motiv, astăzi Comisia a decis să avanseze cu următorul pas al procedurii de încălcare a dreptului comunitar prin trimiterea unui aviz motivat suplimentar către Polonia.

Comisia consideră că Polonia încalcă legislația UE permițând Camerei Disciplinare a Curții Supreme – a cărei independență și imparțialitate nu este garantată – să ia decizii, care au un impact direct asupra judecătorilor și a modului în care aceștia își exercită funcția.

Aceste chestiuni includ cazuri de ridicare a imunității judecătorilor în vederea inițierii unor proceduri penale împotriva acestora și, prin urmare, suspendarea temporară din funcție și reducerea salariului acestora. Camera de disciplină decide, de asemenea, cu privire la chestiuni legate de dreptul muncii, securitatea socială și pensionarea judecătorilor Curții Supreme.

Prin acordarea de competențe Camerei Disciplinare, sunt afectate în mod direct statutul judecătorilor și exercitarea activităților lor judiciare, legislația poloneză pune în pericol capacitatea instanțelor respective de a oferi o cale de atac eficientă, așa cum prevede articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf din TUE, atenționează Executivul.

Simpla perspectivă pentru judecători de a se confrunta cu proceduri în fața unui organism a cărui independență nu este garantată creează un „efect îngrozitor” pentru judecători și poate afecta propria independență.

Polonia are la dispoziție o lună pentru a răspunde la acest aviz motivat suplimentar și pentru a lua măsurile necesare pentru a se conforma legislației UE, în caz contrar Comisia poate sesiza Curtea de Justiție.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană aprobă investiții de 2,9 miliarde de euro realizate de către 12 state UE într-un proiect de cercetare și inovare în lanțul valoric al bateriilor

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a aprobat marți un sprijin financiar în valoare de 2.9 miliarde de euro acordat de 12 state membre pentru un al doilea proiect de cercetare și inovare în lanțul valoric al bateriilor, informează executivul european într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro în care subliniază că proiectul vizează dezvoltarea tehnologiilor și al proceselor care depășesc tehnologia actuală, permițând îmbunătățiri majore.

“Europa are nevoie de o abordare strategică în ceea ce privește bateriile, deoarece este determinată de tranziția în curs către o energie curată. Se preconizează că cererea de baterii va crește extrem de rapid în următorii ani, urmând ca această piață să aibă o importanță strategică din ce în ce mai mare la nivel mondial. Comisia a identificat bateriile ca fiind un lanț valoric strategic, în care UE trebuie să sporească investițiile și inovarea în contextul unei strategii consolidate pentru politica industrială, care vizează să construiască o bază industrială integrată, durabilă și competitivă la nivel mondial”, informează sursa citată.

În acest sens, Comisia Europeană a anunțat aprobarea acestui l doilea proiect important de interes european comun (IPCEI) pentru a sprijini cercetarea și inovarea în lanțul valoric al bateriilor. Proiectul denumit „European Battery Innovation” a fost pregătit și notificat în comun de Austria, Belgia, Croația, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Polonia, Slovacia, Spania și Suedia.

Cele douăsprezece state membre vor acorda finanțare în valoare de până la 2.9 miliarde de euro în anii următori. Se așteaptă ca finanțarea publică să deblocheze încă 9 miliarde de euro  în investiții private, adică de peste trei ori mai mult decât sprijinul public. Proiectul completează primul IPCEI din lanțul valoric al bateriilor aprobat de Comisie în decembrie 2019.

Comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a declarat: „Lanțul valoric al bateriilor joacă un rol strategic în îndeplinirea ambițiilor noastre în ceea ce privește mobilitatea curată și stocarea energiei. Prin stabilirea unui lanț valoric complet, decarbonizat și digital al bateriei în Europa, putem oferi industriei noastre un avantaj competitiv, putem crea locuri de muncă necesare și ne putem reduce dependențele nedorite de țări terțe – pe scurt, ne facem mai rezistenți. Acest nou IPCEI demonstrează că Alianța Europeană a Bateriei, o parte importantă a setului de instrumente pentru politica industrială a UE, este în curs de realizare.”

De asemenea, vicepreședintele executiv Margrethe Vestager, responsabil cu politica în domeniul concurenței, a declarat: „Pentru acele provocări masive de inovare pentru economia europeană, riscurile pot fi prea mari pentru ca un singur stat membru sau o companie să le asume singure. Deci, are sens ca guvernele europene să se reunească pentru a sprijini industria în dezvoltarea unor baterii mai inovatoare și mai durabile. Proiectul de astăzi este un exemplu al modului în care politica de concurență funcționează mână în mână cu inovația și competitivitatea. Permițând o inovație revoluționară, asigurându-se totodată că resursele publice limitate sunt utilizate pentru a participa la investiții private și că distorsiunile concurenței sunt reduse la minimum. Cu un sprijin semnificativ vine și responsabilitatea: publicul trebuie să beneficieze de investițiile sale, motiv pentru care companiile care beneficiază de ajutor trebuie să genereze efecte pozitive asupra întregii UE.”

Proiectul va acoperi întregul lanț valoric al bateriei, de la extragerea materiilor prime, proiectarea și fabricarea celulelor și pachetelor de baterii și în cele din urmă reciclarea și eliminarea într-o economie circulară, cu un accent puternic pe durabilitate. Se așteaptă să contribuie la dezvoltarea unui întreg set de noi descoperiri tehnologice, incluzând noi procese de producție, precum și alte inovații în lanțul valoric al bateriilor.

Comisia a evaluat proiectul propus în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, mai precis comunicarea sa privind proiectele importante de interes european comun. În cazul în care inițiativele private care sprijină inovarea nu se concretizează din cauza riscurilor semnificative pe care le presupun astfel de proiecte, comunicarea privind ajutorul de stat IPCEI permite statelor membre să umple împreună lacuna pentru a depăși aceste eșecuri ale pieței, asigurând în același timp că economia UE va avea de mari beneficii și limitează potențialele denaturări la concurență.

Comisia a constatat că proiectul de IPCEI îndeplinește cerințele condițiilor necesare prevăzute în comunicarea sa. În acest sens, proiectul contribuie la un obiectiv comun prin susținerea unui lanț valoric strategic pentru viitorul Europei, în special în ceea ce privește mobilitatea curată și emisiile reduse. Este extrem de ambițios, deoarece vizează dezvoltarea tehnologiilor și al proceselor care depășesc tehnologia actuală și va permite îmbunătățiri majore ale performanței, siguranței și impactului asupra mediului.

Proiectul implică, de asemenea, riscuri tehnologice și financiare semnificative și, prin urmare, sprijinul public este necesar pentru a oferi stimulente companiilor pentru realizarea investiției. Ajutorul acordat companiilor individuale este limitat la ceea ce este necesar, proporțional și nu denaturează în mod nejustificat concurența. În special, Comisia a verificat că sumele maxime totale planificate ale ajutorului sunt în concordanță cu costurile eligibile ale proiectelor și cu lacunele de finanțare ale acestora. Mai mult, dacă proiectele mari acoperite de IPCEI se dovedesc a fi reușite, generând venituri nete suplimentare, companiile vor returna o parte din ajutorul primit către statele membre respective.

Rezultatele proiectului vor fi împărtășite pe scară largă de companiile participante care beneficiază de sprijinul public cu comunitatea științifică europeană și industria din afara companiilor și țărilor participante. Drept urmare, vor fi generate efecte pozitive asupra întregii Europe. Pe această bază, Comisia a concluzionat că proiectul este în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat.

Proiectul va implica 42 de participanți direcți, inclusiv întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) și start-up-uri cu activități în unul sau mai multe state membre. Participanții direcți vor coopera strâns între ei prin aproape 300 de colaborări avute în vedere și cu peste 150 de parteneri externi, precum universități, organizații de cercetare și IMM-uri din întreaga Europă. Se așteaptă ca proiectul general să fie finalizat până în 2028, cu termene diferite pentru fiecare sub-proiect.

Aprobarea de către Comisie a acestui proiect face parte din contextul eforturilor mai largi ale Comisiei de a sprijini dezvoltarea unei industrii europene inovatoare și durabile a bateriilor. În 2017, Comisia a lansat Alianța Europeană a Bateriei. În 2018, Comisia a adoptat Planul strategic de acțiune pentru baterii și a promovat o gamă largă de inițiative ca parte a planului.

Având în vedere importanța tot mai mare a bateriilor în mai multe domenii, inclusiv transportul și energia, un lanț valoric sigur, circular și durabil va fi din ce în ce mai important. A avea baterii care sunt mai durabile pe tot parcursul ciclului lor de viață este un lucru esențial pentru a ne atinge obiectivele în ceea ce privește clima. Aceasta se află, de asemenea, în centrul Regulamentului privind bateriile durabile propus de Comisie în decembrie 2020.

Decizia de marți este al treilea proiect de cercetare și inovare bazat pe comunicarea privind ajutoarele de stat din 2014 pentru proiectele importante de interes european comun, care stabilește criteriile în baza cărora mai multe state membre pot sprijini proiecte transnaționale de importanță strategică pentru UE în temeiul articolului 107) (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Comunicarea își propune să încurajeze statele membre să sprijine proiecte extrem de inovatoare care aduc o contribuție clară la creșterea economică, la locuri de muncă și la competitivitate.

Comunicarea IPCEI completează alte reguli privind ajutoarele de stat, cum ar fi regulamentul general de exceptare pe categorii și cadrul de cercetare, dezvoltare și inovare, care permite susținerea proiectelor inovatoare, asigurând totodată că potențialele denaturări ale concurenței sunt limitate. Conform tabloului de bord al ajutoarelor de stat din 2019, cheltuielile anuale pentru cercetare și dezvoltare în temeiul regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutorare a continuat să crească, ajungând la aproximativ 10 miliarde EUR în 2018.

Comunicarea IPCEI sprijină investițiile în cercetare, dezvoltare și inovare și în primul rând în industria de implementare, cu condiția ca proiectele care beneficiază de această finanțare să fie extrem de inovatoare și să nu acopere producția de masă sau activitățile comerciale.

O gamă largă de reguli privind ajutoarele de stat, inclusiv comunicarea IPCEI, sunt în curs de revizuire pentru a se asigura că se contribuie pe deplin la obiectivele ecologice și digitale ale Comisiei, în urma unei evaluări finalizate în octombrie 2020. O consultare publică privind o comunicare revizuită a IPCEI va fi lansată în următoarele săptămâni.

În Raportul Comisiei către Parlamentul European din anul 2019, Comisia prezintă modul în care Europa poate deschide calea către neutralitatea climatică, asigurând o bază solidă pentru acțiunile în direcția unei economii moderne, prospere și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050. Această viziune arată în mod clar că electrificarea va fi una dintre principalele căi tehnologice către obținerea neutralității emisiilor de dioxid de carbon. Bateriile vor fi unul dintre factorii cheie ai acestei tranziții, având în vedere rolul important pe care acestea îl joacă în stabilizarea rețelei electrice și în introducerea mobilității curate.

Material realizat de Andreea Radu, stagiar CaleaEuropeană.ro.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a lansat noul său angajament privind consumul verde, primele întreprinderi angajându-se să adopte măsuri concrete în vederea creșterii sustenabilității

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a lansat luni noul său angajament privind consumul verde, prima inițiativă prezentată în cadrul Noii agende privind consumatorii.

Angajamentul privind consumul verde face parte din Pactul climatic european, care este o inițiativă la nivelul UE prin care cetățenii, comunitățile și organizațiile sunt invitate să participe la acțiuni în domeniul climei și să construiască o Europă mai verde.

Prin semnăturile lor, întreprinderile promit să își accelereze contribuția la o tranziție verde. Angajamentele au fost elaborate în cadrul unui efort comun al Comisiei și al întreprinderilor.

Potrivit unui comunicat al Executivului european, scopul lor este de a accelera contribuția întreprinderilor la o redresare economică durabilă și de a consolida încrederea consumatorilor în performanța de mediu a întreprinderilor și a produselor.

Colruyt GroupDecathlonLEGO Group, L’Oréal și Renewd sunt primele întreprinderi inovatoare care participă la acest proiect-pilot. Funcționarea angajamentelor privind consumul verde va fi evaluată peste un an, înainte de a se lua următoarele măsuri.

Angajamentul privind consumul verde se bazează pe un set de cinci angajamente principale.

Pentru a participa, întreprinderile trebuie să se angajeze să adopte măsuri ambițioase pentru a-și îmbunătăți impactul asupra mediului și pentru a-i ajuta pe consumatori să facă achiziții mai durabile.

Întreprinderile trebuie să ia măsuri concrete în cel puțin trei dintre cele cinci domenii de angajament și trebuie să dovedească progresele înregistrate cu ajutorul unor date pe care, ulterior, să le facă publice.

Fiecare întreprindere care își asumă angajamente va colabora cu Comisia în deplină transparență pentru a se asigura că progresele sunt fiabile și verificabile. Cele cinci domenii principale de angajament sunt următoarele:

  1. calcularea amprentei de carbon a întreprinderii, inclusiv a lanțului său de aprovizionare, utilizând metodologia de calcul sau sistemul de management de mediu care au fost elaborate de Comisie, și instituirea unor procese adecvate de diligență necesare pentru a realiza reduceri ale amprentei în concordanță cu obiectivele Acordului de la Paris;
  2. calcularea amprentei de carbon a anumitor produse emblematice ale întreprinderii, utilizând metodologia aprobată de Comisie, și realizarea anumitor reduceri ale amprentei pentru produsele selectate și comunicarea către publicul larg a progreselor înregistrate;
  3. creșterea vânzărilor de produse sau servicii durabile în cadrul vânzărilor totale ale întreprinderii sau ale părții sale de activitate selectate;
  4. angajarea unei părți din cheltuielile aferente relațiilor publice corporative pentru promovarea practicilor durabile, în concordanță cu punerea în aplicare de către Comisie a politicilor și a acțiunilor Pactului verde european;
  5. asigurarea faptului că informațiile furnizate consumatorilor cu privire la amprentele de carbon ale întreprinderii și ale produselor sunt ușor de accesat, precise și clare și actualizarea acestor informații în urma oricăror reduceri sau creșteri ale amprentei de carbon.

Inițiativa Angajamentul privind consumul verde se axează pe produsele nealimentare și este complementară Codului de conduită care se va lansa mâine, 26 ianuarie, ca parte a strategiei De la fermă la consumator. Codul de conduită va reuni părțile interesate din sistemul alimentar pentru a-și asuma angajamente în ceea ce privește practicile comerciale și de comercializare responsabile. 

Orice întreprindere din sectoarele nealimentare, precum și întreprinderile din sectorul comerțului cu amănuntul care vând atât produse alimentare, cât și nealimentare interesate să adere la angajamentul verde pot contacta Comisia Europeană înainte de sfârșitul lunii martie 2021.

Această fază-pilot inițială a angajamentului privind consumul verde va fi finalizată până în ianuarie 2022.

Înainte de a se lua următoarele măsuri, în consultare cu întreprinderile participante, cu organizațiile relevante ale consumatorilor și cu alte părți interesate, se va efectua o evaluare a funcționării angajamentului.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

U.E.8 hours ago

Angela Merkel, “profund rușinată” de atrocitățile comise de naziști: Germania are “responsabilitatea perpetuă” de a nu lăsa să piară amintirea victimelor Holocaustului

ROMÂNIA11 hours ago

COVID-19: Ministerul Sănătății a semnat o comandă pentru 9 milioane de vaccinuri CureVac

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Papa Francisc: Comemorarea victimelor Holocaustului este un semn de omenie și de civilizație. Să fim atenți la cum a început această cale de moarte, exterminare și brutalitate

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Vladimir Putin salută, la Forumul de la Davos, prelungirea Tratatului New START dintre Rusia și SUA: Un nou conflict mondial ar marca “sfârşitul civilizaţiei”

Dacian Cioloș12 hours ago

Dacian Cioloș, mesaj de Ziua Comemorării Holocaustului: Avem o datorie. Trebuie să creăm condițiile pentru ca o astfel de tragedie să nu aibă loc din nou

Corina Crețu13 hours ago

Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Corina Cețu: Doar cunoscând istoria putem evita ca greșelile ei să se repete

ROMÂNIA13 hours ago

Comemorarea Holocaustului. Ambasadorul Germaniei la București îndeamnă cetățenii să se alăture inițiativei ce îşi propune realizarea unui ”monument digital” al victimelor nazismului

Daniel Buda14 hours ago

Ziua Internațională de comemorare a victimelor Holocaustului. Eurodeputatul Daniel Buda: După mai mult de șapte decenii de la cumplitul genocid, Europa este acum un continent al păcii și al securității

CONSILIUL EUROPEAN14 hours ago

Președintele Consiliului European: Amintirea Holocaustului este o datorie morală și istorică. Nu vom tolera niciodată ca evreii să se teamă pentru siguranța lor în Uniunea Europeană

Cristian Bușoi14 hours ago

Cristian Bușoi, responsabilul PE pentru relația cu EMA: Agenția Europeană pentru Medicamente va da aviz pozitiv pentru cel de-al treilea vaccin împotriva COVID-19

ROMÂNIA11 hours ago

COVID-19: Ministerul Sănătății a semnat o comandă pentru 9 milioane de vaccinuri CureVac

ROMÂNIA13 hours ago

Comemorarea Holocaustului. Ambasadorul Germaniei la București îndeamnă cetățenii să se alăture inițiativei ce îşi propune realizarea unui ”monument digital” al victimelor nazismului

ROMÂNIA2 days ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, despre introducerea unui certificat de vaccinare anti-COVID-19 unic la nivelul UE: Trebuie să evităm ”orice abordare discriminatorie”. Discuțiile continuă

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac1 week ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE1 week ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac1 week ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.2 weeks ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

Advertisement
Advertisement

Trending