Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

În primul său discurs de președinte al PE, David Sassoli invocă nevoia întoarcerii la ”spiritul părinților fondatori”: Cetățenii au arătat că au încredere în acest proiect extraordinar numit Uniunea Europeană

Published

on

© European Parliament/ Twitter

Europarlamentarul socialist David Sassoli a făcut apel în primul său discurs rostit după alegerea în funcția de președinte al Parlamentului European pentru următorii doi ani și jumătate la întoarcerea la ”spiritul părinților fondatori, cei care au știut să pună deoparte ostilitățile războiului și să pună capăt naționalismului pentru a ne da un proiect care să conjuge pacea, democrația, drepturile, dezvoltarea și egalitatea”.

Fostul jurnalist din Florența în vârstă de 63 de ani, eurodeputat și în ultimele două cicluri legislative, a invocat datoria de ”a apăra interesele cetățenilor”, ”libertatea noastră” fiind ”o fiică a dreptății, justiției și solidarității pe care dorim să le punem în acțiune”.

Citiți și:
Începe numărătoarea inversă în Parlamentul European. Eurodeputații își vor alege un nou președinte. Cine va fi succesorul lui Antonio Tajani

”Cetățenii au demonstrat că ei cred în acest proiect extraordinar, singrul care poate să dea un răspuns acestor provocări globale. Trebuie să avem forța de a relansa procesul nostru de integrare internă, schimbând mersul Uniunii noastre care să devină mai capabilă să răspundă mai bine exigențelor cetățenilor noștri, pentru a le da curs solicitărilor și pentru a le atenua senzația că sunt pierduți”, a mai președintele nou ales al Legislativului european, amintind că ” valorile fondatoare trebuie propășite zilnic”.

UE nu este un accident al istoriei. Suntem fii și nepoții acelora care au reușit să găsească un antidot împotriva degenerării naționaliste care a înveninat istoria noastră. Dacă suntem europeni, este pentru că suntem îndrăgostiți de țările naostre. Este o istorie construită pe bazele acelui sânge vărsat pe plajele din Normandia, neuitând eroii din Varșovia”, a mai spus Sassoli.

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat marţi, la finalul summitului maraton la care liderii europeni au convenit asupra nominalizărilor pentru posturile-cheie în instituţiile UE, că aceştia doresc ca funcţia de preşedinte al PE să fie împărţită între socialişti şi populari, câte doi ani şi jumătate pentru fiecare.

Potrivit compromisului la care au ajuns șefii de stat sau de guvern, reuniți într-un summit extraordinar care s-a prelungi pe parcursul a trei zile, egalitatea de gen în rândul principalelor posturi de conducere în instituțiile UE va fi respectată, două femei și doi bărbați prelund posturile.

Astfel, președinția Comisiei Europene va reveni actualului ministru al Apărării al Germaniei, Ursula von der Leyen, membră a partidului Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi reprezentată a Partidului Popular European (PPE), un apropiat a cancelarului german Angela Merkel, conducerea Băncii Centrale va fi va fi preluată de Christine Lagarde, care a deținut până marți președinția Fondului Monetar Internațional, preluată de David Lipton, în vreme ce ministrul spaniol de externe, socialistul Josep Borrell, va conduce diplomaţia europeană, iar premierul belgian, liberalul Charles Michel, va fi preşedintele Consiliului European.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European se reunește în sesiune plenară: Confirmarea lui Christine Lagarde în fruntea BCE, Brexit și ajutor financiar în urma inundațiilor din România, temele majore de pe agendă

Published

on

© European Parliament

Sprijinul Parlamentului European pentru candidatura lui Christine Lagarde la șefia Băncii Centrale Europene, situația actuală privind Brexit sau aprobarea unui ajutor financiar de 300 de milioane de euro după inundațiile din Austria, Italia și România se numără printre cele mai importante subiecte pe care Parlamentul European le va avea pe agenda sesiunii plenare de la Strasbourg.

Reuniți în plen pentru prima dată după vară, eurodeputații vor discuta despre incendiile forestiere din pădurea amazoniană, despre ingerințele externe în procesele democratice și vor vota pentru aprobarea unei finanțări suplimentare de 100 de milioane de euro pentru programele Horizon 2020 (80 de milioane de euro) și Erasmus+ (20 de milioane de euro), informează un comunicat al Parlamentului European.

De asemenea, Conferința președinților din Parlamentul European va decide calendarul audierilor publice ale comisarilor desemnați pentru a alcătui Comisia Europeană 2019-2024.

Christine Lagarde, încă un pas formal spre șefia BCE

© European Parliament

Marți, membrii Parlamentului European vor dezbate privind nominalizarea lui Christine Lagarde la funcția de președinte al Băncii Centrale Europene și vor vota asupra numirii sale. Votul din plen vine ca urmare a recomandării Comisiei pentru afaceri economice şi monetare (ECON) a Parlamentului European, care s-a pronunţat în favoarea numirii lui Christine Lagarde la șefia BCE.

În dezbaterile cu eurodeputații din ECON, Lagarde a apreciat că economia zonei euro se confruntă cu riscuri pe termen scurt care au legătură în principal cu factorii externi.  “BCE trebuie să asculte şi să înţeleagă pieţele. Nu trebuie să fie ghidată de pieţe, dar trebuie să le asculte şi să le înţeleagă“, a spus cea care va îl va înlocui pe Mario Draghi la șefia BCE.

După votul consultativ din sesiunea plenară a Parlamentului European, liderii europeni sunt așteptați să o confirme oficial pe Lagarde în funcția de președinte al Băncii Centrale Europene la summitul Consiliului European din 17-18 octombrie.

Numele lui Christine Lagarde la șefia Băncii Centrale Europene a apărut ca parte a unei soluții negociate de președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel și prin care Ursula von der Leyen a fost aleasă în fruntea Comisiei Europene, premierul belgian Charles Michel va deveni președintele Consiliului European, iar Josep Borrell șeful diplomației europene.

Tot marți, eurodeputații vor dezbate despre incendiile forestiere din pădurea amazoniană și despre ingerințele externe în procesele democratice.

Eternul ”Brexit”: Eurodeputații vor vota o rezoluție

Deputații vor discuta miercuri cu negociatorul principal al UE pentru Brexit, Michel Barnier, despre situația actuală a retragerii Regatului Unit din UE. În centrul discuției se vor afla implicațiile unui Brexit fără acord și condițiile în care Parlamentul ar susține o a treia extindere a Articolului 50. Deputații vor vota în aceeași zi o rezoluție pe această temă.

© European Parliament/ Twitter

De altfel, negociatorul-șef Michel Barnier va participa luni la prima întrevedere între președintele în exercițiu al Comisiei Europene Jean-Claude Juncker și premierul britanic Boris Johnson, care va avea loc la Luxemburg și unde șeful guvernului de la Londra va reitera că ”respinge o nouă extindere, dacă i se propune”.

Săptămâna trecută, Barnier și-a exprimat reticența cu privire la posibilitatea de a ajunge la un acord înainte de jumătatea lunii octombrie, când este programat ultimul summit al Consiliului European înainte de producerea Brexit-ului, la 31 octombrie.

”Nu avem motive să fim optimişti” privind şansele să ajungem la un acord înaintea summitului european organizat pe 17 şi 18 octombrie, a avertizat el în faţa şefilor de grupuri din Parlamentul European, potrivit unui comunicat remis presei.

”Nu pot să vă spun obiectiv dacă contactele angajate cu guvernul domnului Johnson vor putea duce la un acord la jumătatea lui octombrie. Vom vedea în următoarele săptămâni dacă britanicii sunt în măsură să ne facă propuneri concrete în scris care să fie proporționale din punct de vedere juridic”, a menționat acesta.

La rândul său, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a spus joia trecută că Uniunea Europeană este dispusă să prelungească articolul 50 dacă Regatul Unit va invoca un motiv bun, precum evitarea unei ieșiri fără acord sau organizarea alegerilor anticipate.

Pe de altă parte, potrivit unei legi votate în Parlament înainte de suspendarea acestuia până la 14 octombrie, premierul Boris Johnson este obligat să ceară prelungirea Brexit-ului, până la 31 ianuarie 2020, în cazul în care acesta nu reușește să obțină un acord consfințit de ambele părți până la 19 octombrie, a doua zi după summitul Consiliului European din 17-18 ocombrie sau dacă nu primește aprobarea Camerei Comunelor pentru o ieșire dezordonată.

Prim-ministrul de la Londra a declarat marți seara, în ultima zi a sesiunii Camerei Comunelor înainte ca acesta să fie suspendată pentru cinci săptămâni și în care parlamentarii britanici au respins, din nou, moțiunea privind organizarea alegerilor legislative anticipatecă ”indiferent câte dispozitive va inventa Parlamentul pentru a-i lega mâinile”, nu va solicita prelungirea Brexit-ului.

Pregătirile pentru noua Comisie Europeană

Președintele Parlamentului European și președinții grupurilor politice, în cadrul Conferinței președinților, vor decide joi cu privire la calendarul audierilor publice ale comisarilor desemnați, în perioada 30 septembrie – 8 octombrie. Votul Parlamentului pentru întreaga Comisie este programat pentru 23 octombrie, la Strasbourg.

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat marți componența și structura viitoarei Comisii Europene, precum și portofoliile alocate celorlalți 26 de comisari europeni pentru mandatul 2019-2024. Noua Comisie Europeană va avea trei vicepreședinți executivi, Frans Timmermans, Margrethe Vestager și Valdis Dombrovskis, precum și alți cinci vicepreședinți, unul fiind Înaltul Reprezentant Josep Borrell și ceilalți patru provenind din Europa de est și de sud-est. Nominalizarea României pentru funcția de comisar european, Rovana Plumb, va primi portofoliul Transporturilor.

Următoarea etapă în procesul politic de învestire a viitoarei Comisii Europene este reprezentată de audierile comisarilor desemnați în comisiile relevante portofoliului atribuit acestora. Conform calendarului oficial, interviurile comisiilor parlamentare cu comisarii desemnați vor avea loc în perioada 30 septembrie – 8 octombrie. În cazul unui rezultat negativ asupra unui candidat, acesta poate fi retras din proces, iar procedurea se reia în cazul țării al cărei candidat este respins.

Finalul procedurii prevede că întreaga Comisie, inclusiv președintele Comisiei și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, trebuie să fie apoi supusă votului unic de aprobare din partea Parlamentului European, în cadrul sesiunii plenare din 21-24 octombrie.

În final, noua Comisie Europeană este numită oficial de către Consiliul European, în urma unui vot cu majoritate calificată.

Ursula von der Leyen a fost aleasă președinte al Comisiei Europene în plenul Parlamentului European în luna iulie, cu o majoritate de 383 de voturi pentru, cu nouă voturi peste majoritatea simplă necesară de 374 de voturi.

Sprijin financiar de aproape 300 de milioane de euro pentru Austria, Italia și România

Parlamentul European va vota miercuri asupra ajutorului de 293,5 milioane euro din Fondul de Solidaritate al UE, în urma fenomenelor meteorologice extreme din Austria, Italia și România din 2018, raportul fiind coordonat de eurodeputatul Siegfried Mureșan (PNL, PPE).

Ajutorul de 293,5 milioane euro din Fondul de Solidaritate al UE se împarte astfel: 277,2 milioane euro pentru Italia, urmare a ploilor abundente, vânturilor puternice, inundațiilor și alunecărilor de teren din toamna anului 2018; 8,1 milioane EUR pentru Austria urmare a acelorași fenomene meteorologice și 8,2 milioane EUR pentru regiunea de nord-est a României urmare a inundațiilor din vara anului 2018.

Joi, la finalul sesiunii plenare, vor fi anunțate nominalizările la Premiul Saharov 2019 pentru libertatea de gândire. Deputații trebuie să prezinte nominalizările până joi. Regizorul de film ucrainean Oleg Sențov, care a fost eliberat recent din închisoare, a fost câștigătorul Premiului anul trecut.

Continue Reading

Dacian Cioloș

Liderul Renew Europe Dacian Cioloș susține că nu a fost citat corect: Vă asigur că vom trata în mod egal și pe Rovana Plumb și pe candidatul Franței pentru poziția de comisar european

Published

on

© European Parliament

Președintele grupului Renew Europe, Dacian Cioloș, a dat asigurări din nou sâmbătă că toți candidații pentru un post de comisar european vor fi tratați în mod egal, indiferent de naționalitate.

”Legat de poziția mea față de candidatul francez Sylvie Goulard, menționată într-un articol din Politico, precizez că vorbele mele nu au fost citate cu ghilimele. Eu am declarat că doamna Goulard trebuie să fie tratată la fel ca doamna Plumb. Am spus că am discutat cu doamna Goulard despre rezultatele anchetei făcute de Parlamentul European în cazul său, că acolo lucrurile au fost lămurite. Puteți consulta cu toții concluziile Parlamentului. Între timp, a fost demarată o anchetă judiciară în Franța și așteptăm ca doamna Goulard și autoritățile franceze să ne aducă lămuriri în acest caz”, a precizat fostul premier, într-o postare pe Facebook.

Într-un articol Politico Europe intitulat ”Comisia de anchetă a Ursulei von der Leyen” comisarii desemnați din partea Franței, României și Poloniei sunt dați ca exemplu privind problemele de integritate din echipa președintelui ales al Comisiei Europene.

În context, Politico Europe menționează că Dacian Cioloș, liderul Renew Europe, a declarat că va vota împotriva candidaturii Rovanei Plumb pentru poziția de comisar european și că îi va sfătui astfel și pe colegii din grupul său politic.

Publicația de la Bruxelles precizează că ”Cioloș a spus că acceptă explicațiile lui Goulard, un membru din familia sa politică, referitoare la acuzațiile îndreptate împotriva ei și că va susține candidatura ei, pentru că în ultimă instanță este evident pentru el că ea respectă regulile UE, fapt dovedit prin rambursarea banilor europeni folosiți”.

”Săptămâna viitoare, la Strasbourg, vom avea o dezbatere în grupul parlamentar din care facem parte, Renew Europe, despre pregătirea audierilor comisarilor desemnați. Vă asigur că îi vom trata în mod egal pe toți candidații. Și pe cel român, și pe cel francez, și pe cel propus de Budapesta, si pe cel trimis de Varșovia, și pe oricare alt candidat pentru un post de comisar european. Vom folosi aceleași criterii de evaluare: raportarea la valorile Uniunii Europene și angajamentul de a respecta aceste valori, integritatea candidatului și posibilele conflicte de interese”, a mai scris Cioloș.

Controverse planează asupra comisarului Sylvie Goulard din partea Franțeiîn contextul unei anchete a justiției franceze și a Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) privind un dosar referitor la angajări fictive în cadrul cabinetului său de eurodeputat. Goulard a fost membru al Parlamentului European în perioada 2009-2017, în grupul ALDE, acum Renew Europe, condus de Dacian Cioloș și în cadrul căruia delegația USR PLUS reprezintă a treia cea mai mare delegație.

Dacian Cioloș a mai dat asigurări similare privind imparțialitatea grupului său politic și joi. ”Europarlamentarii USR PLUS îi vor trata în mod egal pe toți candidații. Și pe cel român, și pe cel francez, și pe oricare alt candidat pentru un post de comisar european”, a scris liderul Renew Europe, joi, pe Facebook

Poliţia judiciară din Franţa a audiat-o marţi pe Sylvie Goulard, viitor comisar european pentru piaţa internă, în dosarul angajărilor fictive, a declarat agenţiei France Presse o sursă apropiată de anchetă.

Goulard a fost audiată la Oficiul Central de Combatere a Corupţiei şi a Infracţiunilor Financiare şi Fiscale din Nanterre, în regiunea pariziană, a precizat sursa.

Sylvie Goulard a fost desemnată oficial marţi în Comisia Europeană de preşedinta Ursula von der Leyen, odată cu alţi 26 de comisari. Portofoliul ei urmează să acopere politica industrială, piaţa unică digitală, industria de apărare şi spaţială.

Goulard a fost nominalizată ca reprezentantă a Franţei în CE de preşedintele Emmanuel Macron în ciuda suspiciunilor că a fost implicată în angajări fictive, ca eurodeputată din partea partidului de centru Modem în perioada 2009-2017. Ca urmare a scandalului, în 2017, ea a demisionat după numai trei luni din funcţia de ministru al apărării în guvernul francez condus de premierul Edouard Philippe.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi, întâlnire la Sebeș cu reprezentanții asociațiilor Business Family din UE dedicată ”rolului întreprinderilor familiale ca bază pentru antreprenoriatul pe termen lung”

Published

on

© Cristian Bușoi/ Facebook

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European, s-a întâlnit vineri la Sebeș cu reprezentanții asociațiilor Business Family din Uniunea Europeană (EFB), organizații care promovează menținerea și dezvoltarea afacerilor de familie, într-un proiect frumos, bazat pe libertate, valori comune și prosperitate.

”EFB încurajează competitivitatea, economia durabilă și susține activ rolul întreprinderilor familiale ca baza pentru antreprenoriatul pe termen lung. A fost o întâlnire constructivă, într-un cadru prietenos, în care am discutat despre rezultatele alegerilor europarlamentare și lecțiile pe care trebuie să le învățăm după acest scrutin, provocările imediate din Parlamentul European: alegerile noilor comisari, Brexit, lupta împotriva schimbărilor climatice, încheierea negocierilor pe cadrul financiar multianual, precum și despre rolul global al Uniunii Europene în viața fiecăruia dintre noi”, a scris Bușoi, pe pagina sa de Facebook.

 

Desemnat printre cei mai influenți 19 români din Parlamentul European, Cristian Bușoi reprezintă România, la Bruxelles, din anul 2007.  În prezent, este vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European. La finalul lui 2018 a fost numit raportor din partea Comisiei de Mediu și Sănătate pentru Programul de Sănătate al Uniunii Europene și Programul de Cercetare și Inovare, Orizont Europa. A reușit să obțină astfel majorarea bugetului pentru Programul de Sănătate din cadrul Fondul Social European Plus de la 413 milioane de Euro, la 473 milioane de Euro, precum și creșterea finanțării pentru Cercetare în Sănătate de la 7,7 miliarde de Euro, la 9,1 miliarde de Euro.  În Parlamentul European a muncit în mod constant în numele pacienților pentru accesul egal la tratamente și pentru cauza medicinei  personalizate. Pentru activitatea sa, Cristian Bușoi a primit de la Alteța Sa Regală Principesa Astrid a Belgiei premiul EURORDIS pentru susținerea pacienților cu boli rare.

Mai mult despre activitatea europarlamentarului aici.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending