Connect with us

INTERNAȚIONAL

În timp ce ExxonMobil și OMV Petrom solicită o legislație stabilă în România, Ungaria face apel la Statele Unite să sprijine exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră

Published

on

Pentru a doua oară în mai puţin de o săptămână, ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a cerut unui înalt oficial american să faciliteze o decizie finală a grupului energetic ExxonMobil pentru a produce gaze naturale în Marea Neagră, în condițiile în care companiile ExxonMobil și OMV Petrom au un parteneriat pentru exploatare a zăcămintelor de gaze din blocul Neptun Deep din apele teritoriale ale României în Marea Neagră, estimând că producţia ar putea ajunge la 6,3 miliarde de metri cubi pe an.

După discuțiile purtate săptămâna trecută la Washington cu secretarul american al Energiei, Rick Perry, șeful diplomației maghiar a reluat subiectul și la Budapesta, prevalându-se de prilejul unei întrevederi bilaterale cu secretarul de Stat al SUA, Mike Pompeo, pentru a avansa din nou acest subiect.

La finalul întrevederii cu omologul american, oficialul ungar  a declarat că i-a cerut lui Pompeo să îndemne ExxonMobil să ia o decizie finală de investiţii în cel mai scurt timp posibil pentru a extrage gaze naturale în Marea Neagră, ceea ce ar permite Ungariei să îşi diversifice sursele de aprovizionare cu gaze naturale, scrie Agerpres.

Ungaria invocă un interes strategic pentru demararea producției de gaze naturale în Marea Neagră

Am făcut tot ce putem pentru a cumpăra gaze naturale din alte surse (…) A şteptăm pentru ca aliaţii noştri să ia o decizie astfel încât şi noi să putem cumpăra gaze naturale via o altă rută“, a spus Szijjarto, în timp ce a făcut recurs la argumentul unei ”enorme ipocrizii” a Occientului, care critică Rusia, dar colaborează altfel cu Moscova în sectorul energetic, într-o trimitere voalată la afacerea Nord Stream 2 dintre Federația Rusă și Germania, un acord despre care însuși președintele american Donald Trump a spus că Berlinul ”se predă” Moscovei.

Este în interesul strategic al Ungariei ca parteneriatul ExxonMobil-OMV să demareze producţia de gaze naturale în Marea Neagră, iar gazele extrase să fie disponibile pentru a putea fi cumpărate de Ungaria“, a mai spus Peter Szijjarto, făcând referire la faptul că gazele naturale ar putea fi livrate prin gazoductul BRUA pe care România a început deja să o construiască şi ar intra în Ungaria printr-un interconector care în prezent este făcut pentru a fi unul bidirecţional.

Peter Szijjarto și Ana Birchall, întâlniri la Washington cu secretarul american al Energiei

Precizăm că, săptămâna trecută, atât ministrul ungar Peter Szijjarto, cât și vicepremierul român Ana Birchall, s-au întâlnit la Washington cu secretarul american al Energiei Rick Perry.

În timp ce Szijjarto a menționat interesul strategic pentru ca parteneriatul ExxonMobil-OMV să funcționeze, Birchall a punctat angajamentul ferm al Guvernului României pentru asigurarea unui mediu investiţional transparent şi atractiv pentru companiile care investesc în domeniul energetic, prin proiecte de diversificare a surselor şi rutelor de transport al energiei.

Reamintim totodată că, în apele teritoriale româneşti ale Mării Negre, companiile ExxonMobil şi OMV Petrom explorează împreună blocul Neptun, unde primele estimări arată existenţa unor zăcăminte de gaze între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi.

Recent, compania OMV Petrom, cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, a anunțat că amână investițiile în Marea Neagră din cauza volatilității legislative. Anterior, și compania americană ExxonMobil a cerut României o legislație stabilă și infrastructură pentru a începe exploatarea gazelor din Marea Neagră.

De asemenea, întârzierea în adoptarea legii offshore care reglementează exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră – promulgată în noiembrie 2018 – a determinat companiile de profil să amâne investițiile.

 

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Donald Trump: Crearea unei zone de securitate în Siria este un mare succes

Published

on

© Youtube/ White House

Preşedintele american Donald Trump a calificat miercuri drept un ,,mare succes” crearea unei zone de securitate în Siria, precizând că urmează să facă o declaraţie de la Casa Albă pe această temă mai târziu în cursul zilei, relatează AFP, dpa şi Reuters, preluat de Agerpres.

,,Mare succes la frontiera dintre Turcia şi Siria. Zona de securitate a fost creată!”, a transmis pe Twitter preşedintele american.

Trump a mai precizat că ,,acordul de încetare a focului a fost respectat şi operațiunile armate au luat sfârşit”, iar ,,kurzii sunt în siguranţă şi au lucrat foarte bine cu noi”, adăugând că şi ,,prizonierii Statului Islamic capturaţi se află siguranţă”.

Anunțul șefului de la Casa Albă vine după ce președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a ajuns marți la o înțelegere cu Rusia pentru ca luptătorii kurzi să se retragă din „zona de securitate” supravegheată de Turcia în nord-estul Siriei în 150 de ore, la finalul cărora care Ankara și Moscova vor avea patrule comune în jurul zonei.

Anunțul a fost făcut după discuțiile de la maraton de la Sochi între Erdogan și președintele rus Vladimir Putin, marți, cu câteva ore înainte ca armistițiul de cinci zile între forțele conduse de Turcia și milițiile kurde YPG, mediat de Statele Unite, să expire.

Turcia și-a lansat ofensiva împotriva forțelor conduse de kurzi la 9 octombrie, după ce președintele american Donald Trump a anunțat că va retrage cea mai mare parte a trupelor americane din nord-estul Siriei, o mișcare echivalată cu o trădare din partea americanilor care au sprijinit forțele kurde în lupta cu Statul Islamic și forțele regimului de la Damasc. 

Turcia consideră milițiile kurde YPG din Siria teroriste, deși aceste forțe au fost instrumentale în înfrângerea grupării extremiste a Statului Islamic (IS) din Siria la începutul acestui an împreună cu forțele americane.

Zona de securitate pe care președintele turc a dorit să o instituie în nord-estul Siriei, pe o distanță de 120 de km, la granița cu Turcia, ar trebui să fie destinația pentru aproximativ 2 milioane refugiați pe care îi adăpostește în taberele de pe teritoriul său, unde au ajuns în urma războiului civil sirian. 

Continue Reading

NATO

Miniștrii Apărării din NATO se reunesc la Bruxelles pentru a pregăti summitul de la Londra. Jens Stoltenberg: Toți aliații trebuie să aibă sisteme de telecomunicații fiabile în timp de pace, criză și conflict, inclusiv pentru 5G

Published

on

© NATO

Miniștrii Apărării din țările membre ale NATO se reunesc joi și vineri la Bruxelles pentru a pregăti summitul șefilor de stat și de guvern din NATO, care avea loc în perioada 3-4 decembrie, la Londra, pentru a marca 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice.

Într-o conferință de presă în care a prefațat mizele reuniunii, secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a afirmat miercuri că temele de pe agendă vor viza ”misiunile și operațiunile aliate, consolidarea pregătirii forțelor noastre, progresul înregistrat în ce privește partajarea echilibrată a sarcinilor și reziliența sistemelor noastre de telecomunicații”.

”Vom discuta și situația din nord-estul Siriei”, a spus Stoltenberg, referindu-se apreciativ la diminuarea violențelor din această zonă în urma declarației comune semnate de Statele Unite și de Turcia.

Înaltul oficial aliat a pus accentul pe adaptarea și răspunsurile NATO în raport cu amenințările hibride, subiectul urmând să se regăsească pe agenda miniștrilor.

Infrastructura civilă este o responsabilitate națională. Dar, în conformitate cu articolul 3 din Tratatul nostru fondator, a fi rezilient face parte din angajamentul fiecărui aliat față de Alianță și unul față de celălalt. Acesta este motivul pentru care miniștrii apărării NATO vor fi de acord cu o actualizare a cerinței noastre de bază pentru telecomunicațiile civile. Cerința este ca toți aliații să aibă sisteme de telecomunicații fiabile în timp de pace, criză și conflict, inclusiv pentru 5G”, a mai declarat Stoltenberg.

Dimensiunea telecomunicațiilor și implementarea tehnologiilor 5G reprezintă o sursă de tensiune la nivel aliat, în contextul în care mai mulți aliați europeni sunt tentați să își dezvolte infrastructura 5G în parteneriat cu compania chineză Hauwei, gigant aflat sub restricții în Statele Unite. 

De altfel, SUA au semnat în ultimele luni două memorandumuri cu doi aliați importanți din est – România și Polonia – privind implementarea tehnologiei 5G. Memorandumurile vizează condițiile privind organizarea licitațiilor pentru edificarea infrastructurii 5G în țările menționate cu scopul unei ”evaluări riguroase” a furnizorilor. 

La nivelul NATO, fostul comandant suprem al forțelor aliate în Europa, generalul Curtis Scaparrotti, a avertizat Germania că o dezvoltare a tehnologiei 5G cu compania Hauwei ar putea prejudicia comunicațiile militare cu aliații.

Potrivit lui Jens Stoltenberg, cerința ca aliații NATO să aibă sisteme de telecomunicații fiabile necesită ca țările membre să aibă la dispoziție mai multe opțiuni : 1) opțiuni solide de restabilire a sistemelor în caz de perturbare a lor și de întrerupere; 2) acces prioritar pentru autoritățile naționale la rețelele de comunicații aflate în criză; 3) planuri minuțioase de gestionare a riscurilor și măsuri de atenuare; 3) schimbul de informații în timp util între guverne și cu sectorul privat.

”Mă aștept ca miniștrii să fie de acord să țină seama de aceste cerințe atunci când iau decizii naționale privind proiectarea, construirea și operarea rețelelor lor de telecomunicații”, a adăugat Jens Stoltenberg, precizând că aceste subiecte vor fi discutate și cu partenerii prezenți la reuniune, UE, Finlanda și Suedia.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Studiu GfK: România, spre coada clasamentului european al puterii de cumpărare medii/cap de locuitor. Bucureștenii, cei mai potenți financiar dintre români

Published

on

© Eurobarometru 2018 (Democracy on the move)

Românii au o putere de cumpărare medie pe cap de locuitor de trei ori mai mică decât alți europeni care locuiesc în Liechtenstein, Elveția sau Luxemburg, se arată într-un studiu lansat recent de GfK, relatează Agerpres.

Puterea de cumpărare medie pe cap de locuitor este, în România, de 5.881 de euro, în timp ce suma medie pe care un european din state vestice o are la dispoziţie pentru cheltuieli şi economii este de aproape trei ori mai mare, respectiv 14.739 de euro.

Studiul, care a luat în calcul 42 de țări europene, plasează România spre coada clasamentului, pe locul 32 al puterii de cumpărare pe cap de locuitor, situându-se astfel cu aproximativ 60% sub media europeană.

De asemenea, acesta a evidențiat diferențe majore privind puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor între statele vizate, cu țări precum  Liechtenstein( 67.550 de euro), Elveţia (42.067 de euro) şi Luxemburg (35.096 de euro) situându-se pe prime locuri ale clasamentului european, în timp ce Republica Moldova, Kosovo şi Ucraina se situează la polul opus.

În medie, la nivel european, puterea de cumpărare pe cap de locuitor a fost evaluată în 2019 la 14.739 euro, mai puțin de jumătate din țările incluse în studiu, mai exact 16 dintre ele, având o putere de cumpărare peste medie, iar restul de 26 situându-se sub pragul european.

În ceea ce privește România, capitala conduce în clasament, cu o putere de cumpărare medie/cap de locuitor de 10.452 de euro, sumă cu 78% mai mare decât în restul ţării. Bucureștiul este urmat în ierarhie de judeţul Timiş, cu o medie de 7.564 de euro şi judeţul Cluj, cu 7.457 de euro.

La polul opus, se situează judeţul Vaslui, cu o medie a puterii de cumpărare pe cap de locuitor de 3.706 de euro, cu circa 37% sub media naţională şi cu aproximativ 75% sub media europeană.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending