Connect with us

INTERNAȚIONAL

În timp ce ExxonMobil și OMV Petrom solicită o legislație stabilă în România, Ungaria face apel la Statele Unite să sprijine exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră

Published

on

Pentru a doua oară în mai puţin de o săptămână, ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a cerut unui înalt oficial american să faciliteze o decizie finală a grupului energetic ExxonMobil pentru a produce gaze naturale în Marea Neagră, în condițiile în care companiile ExxonMobil și OMV Petrom au un parteneriat pentru exploatare a zăcămintelor de gaze din blocul Neptun Deep din apele teritoriale ale României în Marea Neagră, estimând că producţia ar putea ajunge la 6,3 miliarde de metri cubi pe an.

După discuțiile purtate săptămâna trecută la Washington cu secretarul american al Energiei, Rick Perry, șeful diplomației maghiar a reluat subiectul și la Budapesta, prevalându-se de prilejul unei întrevederi bilaterale cu secretarul de Stat al SUA, Mike Pompeo, pentru a avansa din nou acest subiect.

La finalul întrevederii cu omologul american, oficialul ungar  a declarat că i-a cerut lui Pompeo să îndemne ExxonMobil să ia o decizie finală de investiţii în cel mai scurt timp posibil pentru a extrage gaze naturale în Marea Neagră, ceea ce ar permite Ungariei să îşi diversifice sursele de aprovizionare cu gaze naturale, scrie Agerpres.

Ungaria invocă un interes strategic pentru demararea producției de gaze naturale în Marea Neagră

Am făcut tot ce putem pentru a cumpăra gaze naturale din alte surse (…) A şteptăm pentru ca aliaţii noştri să ia o decizie astfel încât şi noi să putem cumpăra gaze naturale via o altă rută“, a spus Szijjarto, în timp ce a făcut recurs la argumentul unei ”enorme ipocrizii” a Occientului, care critică Rusia, dar colaborează altfel cu Moscova în sectorul energetic, într-o trimitere voalată la afacerea Nord Stream 2 dintre Federația Rusă și Germania, un acord despre care însuși președintele american Donald Trump a spus că Berlinul ”se predă” Moscovei.

Este în interesul strategic al Ungariei ca parteneriatul ExxonMobil-OMV să demareze producţia de gaze naturale în Marea Neagră, iar gazele extrase să fie disponibile pentru a putea fi cumpărate de Ungaria“, a mai spus Peter Szijjarto, făcând referire la faptul că gazele naturale ar putea fi livrate prin gazoductul BRUA pe care România a început deja să o construiască şi ar intra în Ungaria printr-un interconector care în prezent este făcut pentru a fi unul bidirecţional.

Peter Szijjarto și Ana Birchall, întâlniri la Washington cu secretarul american al Energiei

Precizăm că, săptămâna trecută, atât ministrul ungar Peter Szijjarto, cât și vicepremierul român Ana Birchall, s-au întâlnit la Washington cu secretarul american al Energiei Rick Perry.

În timp ce Szijjarto a menționat interesul strategic pentru ca parteneriatul ExxonMobil-OMV să funcționeze, Birchall a punctat angajamentul ferm al Guvernului României pentru asigurarea unui mediu investiţional transparent şi atractiv pentru companiile care investesc în domeniul energetic, prin proiecte de diversificare a surselor şi rutelor de transport al energiei.

Reamintim totodată că, în apele teritoriale româneşti ale Mării Negre, companiile ExxonMobil şi OMV Petrom explorează împreună blocul Neptun, unde primele estimări arată existenţa unor zăcăminte de gaze între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi.

Recent, compania OMV Petrom, cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, a anunțat că amână investițiile în Marea Neagră din cauza volatilității legislative. Anterior, și compania americană ExxonMobil a cerut României o legislație stabilă și infrastructură pentru a începe exploatarea gazelor din Marea Neagră.

De asemenea, întârzierea în adoptarea legii offshore care reglementează exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră – promulgată în noiembrie 2018 – a determinat companiile de profil să amâne investițiile.

 

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

INTERNAȚIONAL

Premierul danez Mette Frederiksen, ”conversație constructivă” cu liderul american Donald Trump, după ce președintele SUA a anulat vizita în Danemarca, ofensat de refuzul privind vânzarea Groenlandei

Published

on

Premierul danez Mette Frederiksen a avut joi o ”conversație constructivă” cu liderul american Donald Trump, în cadrul căreia au discutat despre cooperarea privind politica de securitate, anunță agenția daneză Ritzau, citată de Reuters, după ce președintele american și-a anulat vizita în Danemarca  pentru că s-a simțit ofensat de refuzul danezilor de a discuta despre vânzarea Groenlandei, informează Agerpres.

”Cei doi lideri au discutat, printre altele, despre nevoia unei aprofundări a cooperării şi gestionării provocărilor comune privind politica de securitate”, a transmis guvernul danez.

La 21 august, liderul de la Casa Albă, Donald Trump, a anunțat într-o postare pe pagina sa de Twitter că și-a amânat vizita în Danemarca, ce urma să aibă loc la începutul lunii septembrie, după ce prim-ministrul danez Mette Frederiksen a calificat interesul său de a cumpăra Groenlanda drept ”absurd”.

”Danemarca este o ţară deosebită cu oameni încredibil, dar având în vedere comentariile primului-ministru Mette Frederiksen că nu o interesează deloc să discute despre vânzarea Groenlanda, îmi voi amâna vizita programată peste două săptămâni”, a scris președintele american într-o postare pe Twitter.

Decizia sa venea după ce premierul danez Mette Frederiksen a calificat interesul lui Trump pentru achiziționarea Groenlandei de la Danemarca, exprimat la 19 august, drept unul ”absurd”, completând că ”Groenlanda nu este de vânzare. Groenlanda nu este daneză. Groenlanda aparține Groenlandei. Sper cu tărie că acest lucru nu este luat în serios”.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen felicită statele baltice, la 30 de ani de la realizarea ”lanțului libertății”: Astăzi, o Europă întreagă este mândră de curajul și determinarea voastră

Published

on

© European Parliament/ Facebook

Viitorul președinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, salută gestul impresionant al țărilor baltice, care acum 30 de ani au format ”Lanțul Baltic”, numit și ”Lanțul Libertății” prin care aproximativ 2 milioane de oameni au format un lanț uman de peste 600 de km și au cerut  să le fie respectată libertatea.

”Felcitări statelor baltice! Ce demonstrație minunată ne-au oferit cetățenii Estoniei, Latviei și Lituaniei, care și-au apărat libertatea și viitorul democratic! Estonia, Latvia și Lituania reprezintă cu adevărat valori europene. Astăzi, o Europă întreagă este mândră de curajul și determinarea voastră”.

 

Lanțul Baltic, numit și Lanțul Libertății a fost o demonstrație politică pașnică ce a avut loc la 23 august 1989.

Aproximativ două milioane de oameni și-au dat mâinile formând un lanț uman lung de peste 600 km de-a lungul celor trei Țări Baltice – RSS Estonă, RSS Letonă și RSS Lituaniană, republici ale Uniunii Sovietice.

El a marcat comemorarea a 50 de ani de la semnaraea pactului Ribbentrop-Molotov dintre Uniunea Sovietică și Germania Nazistă. Pactul și protocolul său adițional secret au împărțit Europa de Est în sfere de influență și au dus la ocuparea Țărilor Baltice în 1940.

Evenimentul a fost organizat de mișcările baltice pro-independență. Protestul a fost gândit pentru a atrage atenția întregii lumi arătând dorința populară de independență în cele trei entități.

El a ilustrat și solidaritatea între cele trei popoare. A fost descris ca o campanie de publicitate eficientă și ca o scenă emoționantă și impresionantă vizual. Evenimentul a dat ocazia activiștilor baltici să mediatizeze ocupația sovietică ilegală și să pună problema independenței Țărilor Baltice nu ca chestiune politică, ci ca problemă de morală.

 În șase luni de la protest, Lituania a devenit prima republică sovietică ce și-a declarat independența.

Citiți și: Mesajul Comisiei Europene de Ziua Comemorării Victimelor Tuturor Regimurilor Totalitare și Autoritare: O Europă liberă nu este un dat, ci o alegere pe care o facem în fiecare zi

Citiți și: România a semnat alături de Estonia, Letonia, Lituania și Polonia o declarație comună la 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov

 

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

”Plămânii Planetei”, cuprinși de flăcări. Președintele Franței Emmanuel Macron: Pădurea Amazoniană, care produce 20% din oxigenul Terrei, arde. Această ”criză internațională” trebuie discutată de urgență la summitul G7

Published

on

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a cărui țară deține președinția rotativă a G7, a spus că numărul record de incendii din Pădurea Amazoniană reprezintă o ”criză internațională”, care trebuie să fie printre principalele subiecte abordate în cadrul summitului primelor șapte economii mondiale, ce va avea loc în periaoda 24-26 august în orașul francez Biarritz, anunță BBC, citat de Adevărul.ro.

”Casa noastră arde. La propriu. Pădurea Amazoniană, plămânii care produc 20% din oxigenul planetei noastre, ard”, a scris Emmanuel Macron pe Twitter.


El a avertizat că sănătatea Amazonului reprezintă o problemă care creează îngrijorare internațională.

O reacție a venit și din partea secretarului general al ONU, Antonio Guterres, care a spus că este ”profund preocupat” de incendiile din Amazon, potrivit Digi24.

”În mijlocul crizei climatice globale, nu ne putem permite mai multe daune unei surse majore de oxigen și biodiversitate. Amazonul trebuie protejat”, a spus el.

Replicându-i președintelui francez, preşedintele Braziliei l-a acuzat pe liderul de la Paris de mentalitate colonialistă. În fața dezastrului Jair Bolsonaro spune că nu are resurse şi îi acuză pe ecologişti de comploturi.

El a spus că este deschis la dialog despre incendii dacă ar fi ”bazat pe date obiective și respect reciproc”.

”Sugestia președintelui francez ca problemele amazoniene să fie discutate la G7, fără participarea țărilor din regiune, evocă o mentalitate colonialistă nepotrivită, care nu aparține în secolul XXI”, a scris preşedintele Braziliei.

Potrivit unor documente publicate de un ONG britanic, citat de The Independent, preluat de Digi24, air Bolsonaro, preşedintele extremist al Braziliei s-ar afla la originea dezastrului din pădurea amazoniană.

Guvernul brazilian intenţionează să construiască poduri, autostrăzi şi o centrală hidroelectrică în junglă pentru a ”contracara presiunea internaţională” pentru protejarea celei mai mari păduri tropicale din lume.

Pădurea amazoniană produce aprozimativ 20% din oxigenul Planetei și este adesea numită ”plămânul Lumii”. Conform WWF, dacă va fi distrusă irevocabil, ar putea să emită carbon în loc de oxigen, și asta ar duce la schimbarea majoră a climei globale.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending