Connect with us

COMISIA EUROPEANA

În ultimul său discurs susținut în Parlamentul European în calitate de președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker îndeamnă cetățenii să iubească Europa: Altfel este imposibil să mergem mai departe. Trăiască Europa

Published

on

© Mina Andreeva/ Twitter

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a susținut miercuri ultimul său discurs în plenul reunit al Parlamentului European, care încheie joi ultima sesiune înainte de alegerile europarlamentare, unde a lansat un apel ”să iubim Europa”, anunță agenția EFE, citată de Agerpres.

”Vreau să spun ce am spus din prima zi: trebuie să iubim Europa, altfel este imposibil să mergem mai departe. Trăiască Europa!”, au fost ultimele cuvinte ale lui Juncker în faţa Parlamentului European, care îşi desfăşoară ultima sesiune plenară de dinaintea alegerilor europarlamentare din luna mai.

Şeful executivului comunitar va rămâne în funcţie până pe 31 octombrie, dar nu este prevăzută vreo nouă intervenţie a sa în hemiciclul de la Strasbourg, deşi primele sesiuni plenare ulterioare scrutinului din 26 mai vor fi dedicate alegerii preşedinţilor viitorului Parlament European şi viitoarei Comisii Europene.

”Aceasta este ultima mea intervenţie în faţa acestei camere, apoi mă voi retrage. O să mă doară, dar mi-a plăcut mult munca depusă aici şi sunt mulţumit de ceea ce am realizat”, a mai spus Juncker la finalul intervenţiei sale, în cadrul unei dezbateri cu premierul leton Krisjanis Karins.

Citiți și: INTERVIU SPECIAL. Ce declara Jean-Claude Juncker înainte de a deveni președintele Comisiei Europene. Planul său, soluția unui viitor fără datorii

Parlamentul European s-a renit în această săptămână la Strasbourg, pentru ultima sesiune parlamentară înainte de alegerile europene, având pe agendă, printre altele, adoptarea de noi măsuri de consolidare a poliţiei de frontieră şi gărzii de coastă la nivel european şi respectiv pentru asigurarea unei mai bune protecţii a avertizorilor de integritate.

Viitoarele alegeri europarlamentare se vor desfășura în perioada 23-26 mai 2019, care vor avea drept rezultat în Parlament European. În urma acestora se va decide noua conducere a instituțiilor europene (Comisia Europeană, Consiliu European, Parlamentul European).

Miza acestora este mai mare ca niciodată.

Potrivit unui studiu al European Council on Foreign Relations (ECFR) publicat în februarie, partidele anti-europene se îndreaptă către un drum sigur în câștigarea unui număr cât mai mare de locuri în Parlamentul European, în urma alegerilor europarlamentare din 2019, mai mult de o treime din numărul total de locuri, acest lucru ar putea ”submina și provoca daune ireparabile” în domenii precum comerțul, securitatea și apărarea, potrivit unui studiu publicat luni.

European Council on Foreign Relations (ECFR), a avertizat că alegerile ar putea să se confrunte ”cu un grup de partide politice naționaliste anti-europene care susțin o revenire la o Europă a națiunilor” în Parlamentul European.

Mișcări în acestă direcție pot fi deja observate.

Formațiunea naționalistă austriacă Partidul Libertății (FPOe), care guvernează alături de conservatorii din Partidul Popular Austriac (OeVP) anunța la 10 aprilie adeziunea la alianța partidelor eurosceptice lansată de liderul Ligii din Italia, vicepremierul Matteo Salvini.

Noul grup parlamentar se va numi Alianţa Europeană a Popoarelor şi Naţiunilor (EAPN) – a precizat Joerg Meuthen, într-o conferinţă de presă alături de Matteo Salvini.

Noua mișcare a lui Salvini urmărește să aducă împreună eurosceptici din trei grupuri din Parlamentul European: Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), Europa Libertății și Democrației Directe (EFDD) și Grupul Națiunilor și Libertăților (ENF).

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, promisiune fermă: Nu va exista niciun compromis din partea Comisiei Europene în ce privește apărarea statului de drept

Published

on

© European Parliament

Ursula von der Leyen, candidata propusă de Consiliul European pentru a deveni prima femeie președintă a Comisiei Europene, și-a asumat un angajament ferm pentru apărarea statutul de drept în Uniunea Europeană, în primul său discurs în fața plenului Parlamentului European în urma căruia speră să devină prima femeie președintă a Comisiei Europene.

Făcând referire la originile Europei – civilizația greacă și legislața romană – von der Leyen a arătat că, timp de secole, europenii s-au luptat pentru câștigarea libertății și a democrației.

Statul de drept este instrumentul cel mai puternic pe care îl avem la dispoziție pentru a ne apăra valorile. De aceea nu putem face compromis în ce privește apărarea statului de drept. Nu va exista niciun compromis din partea Comisiei Europene”, a spus Ursula von der Leyen, în aplauzele eurodeputaților

”De aceea, propun un mecanism european privind statul de drept. Acest instrument nu este o alternativă, ci un instrument suplimentar. Comisia va fi întotdeauna gardianul Tratatelor. Statul de drept este fundamental”, a mai spus ea.

Anterior dezbaterii din plen, ce va fi urmată de un vot marți seară, Ursula von der Leyen a promis că va adopta măsuri în spiritul solicitărilor pe care le-a primit de la grupurile S&D și Renew Europe în Parlamentul European pentru ca cele două formațiuni din hemiciclu să îi acorde votul pentru a deveni prima femeie președintă a Comisiei Europene.

În scrisorile către S&D și Renew Europe, ministrul german al Apărării a promis că dacă va fi validată în funcția de președinte al Comisiei Europene, ea va propune revizuirea modului în care este monitorizată respectarea statului de drept în ţările UE.

Ea a promis reformarea modului în care UE monitorizează respectarea statului de drept în țările membre”, scrie Reuters, în condițiile în care Comisia Europeană a propus un mecanism de condiționare a acordării fondurilor UE de statul de drept, iar țări precum România și Bulgaria sunt monitorizate sub Mecanismul de Cooperare și Verificare, prevăzut în tratatele de aderare ale celor două state. Deși o temă de actualitate, propunerea nu este una inovatoare, Comisia Europeană publicând în 2014, pentru prima și singura dată, rapoarte anti-corupție în fiecare țară UE, evaluări ale căror publicări au fost ulterior sistate.

Propunerea unui mecanism european privind statul de drept a venit din partea grupului Renew Europe condus de Dacian Cioloș și a fost formulată de eurodeputații Alianței USR PLUS.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, în discursul de candidatură la șefia Comisiei Europene: ”Dacă vrem să alegem calea europeană, trebuie să ne redescoperim unitatea”

Published

on

© European Parliament/ Facebook

Ursula von der Leyen, candidata Consiliului European la șefia Comisiei Europene, a făcut marți un apel la unitatea europenilor pentru alegerea căii europene și la apărarea ordinii internaționale bazate pe reguli și multilateralism, în primul său discurs în fața plenului Parlamentului European în urma căruia speră să devină prima femeie președintă a Comisiei Europene.

Acum exact 40 de ani, prima președintă a Parlamentului European, Simone Veil, a fost aleasă și și-a prezentat viziunea unei Europe mai unite și mai echitabile. 40 de ani mai târziu, este cu mare mândrie să vă pot spune că o femeie este candidată la postul de președinte al Comisiei Europene. Sunt aici datorită tuturor celor care au trecut peste bariere și convenții”, a spus von der Leyen, în debutul discursului său, în aplauzele sălii.

von der Leyen, care și-a început discursul în franceză, continuând ulterior în germană și în engleză, a făcut recurs la memoria integrării europene.

”Sunt aici datorită tuturor celor care au construit o Europă a păcii, o Europă a valorilor. Această convingere europeană este cea care m-a ghidat în toată cariera, ca mamă, ca medic și ca politician. Acesta va fi și spiritul care va ghida și Comisia pe care am intenția să o prezidez. Părinții fondatori au reușit să ridice Europa din cenușa războaielor mondiale”, a mai afirmat ea.

Arătând că 500 de milioane de europeni trăiesc între Riga și Limassol și între Lisabona și Atena, von der Leyen a spus că ”trebuie să ne ridicăm pentru această Europă a noastră”.

Candidata susținută de liderii europeni la capătul unor negocieri europeni a făcut referire și la spectrul global, precizând că ”întreaga lume este provocată să facă față unor unor schimbări disruptive. 

”Niciuna din aceste provocări nu va dispărea. Unii se îndreaptă spre regimuri autoritare. Alții își creează dependență globală, investind în timp ce alții se întorc spre protecționism”, a afirmat ea, referindu-se la Rusia, China sau SUA, fără a le nominaliza.

”Niciuna din aceste opțiuni nu sunt pentru noi. Noi susținem multilateralismul și apărăm o ordine bazată pe reguli. Trebuie să alegem calea europeană. Dar dacă vrem să alegem calea europeană, trebuie să ne redescoperim unitatea. Dacă noi suntem uniți în interior, nimeni nu ne poate dezbina”, a mai spus Ursula von der Leyen.

Citiți și Sesiune plenară// Toate privirile spre Parlamentul European: Eurodeputații decid marți dacă Ursula von der Leyen va fi prima femeie președintă a Comisiei Europene

Citiți și Ursula von der Leyen susține monitorizarea respectării statului de drept în toate țările UE. Ce reforme le mai promite eurodeputaților în schimbul alegerii sale la șefia Comisiei Europene

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen susține monitorizarea respectării statului de drept în toate țările UE. Ce reforme le mai promite eurodeputaților în schimbul alegerii sale la șefia Comisiei Europene

Published

on

© European Parliament/ Facebook

Ursula von der Leyen, candidata Consiliului European la șefia Comisiei Europene, a promis luni că va adopta măsuri în spiritul solicitărilor pe care le-a primit de la grupurile S&D și Renew Europe în Parlamentul European pentru ca cele două formațiuni din hemiciclu să îi acorde votul pentru a deveni prima femeie președintă a Comisiei Europene.

von der Leyen le-a transmis două scrisori deputaților europeni socialiști și liberal-centriști după ce liderii celor două grupuri, Iratxe Garcia și Dacian Cioloș, i-au formulat acesteia condiții pentru ca eurodeputații S&D și Renew Europe să îi dea un vot favorabil în plenul Parlamentului European.

În scrisorile către S&D și Renew Europe, ministrul german al Apărării promite că dacă va fi validată în funcția de președinte al Comisiei Europene, ea va propune salarii minime garantate pentru toţi lucrătorii europeni, o schemă de asistenţă pentru şomaj, reformarea politicii de azil pentru migranţi în sensul împărţirii poverii între statele UE, revizuirea modului în care este monitorizată respectarea statului de drept în ţările UE, precum şi susţinerea reducerii emisiilor de carbon cu 55% până în anul 2030, relatează agenţiile Reuters și DPA și publicația The Guardian.

Ea a promis reformarea modului în care UE monitorizează respectarea statului de drept în țările membre”, scrie Reuters, în condițiile în care Comisia Europeană a propus un mecanism de condiționare a acordării fondurilor UE de statul de drept, iar țări precum România și Bulgaria sunt monitorizate sub Mecanismul de Cooperare și Verificare, prevăzut în tratatele de aderare ale celor două state. Deși o temă de actualitate, propunerea nu este una inovatoare, Comisia Europeană publicând în 2014, pentru prima și singura dată, rapoarte anti-corupție în fiecare țară UE, evaluări ale căror publicări au fost ulterior sistate.

În scrisorile transmise celor două grupuri politice, Ursula von der Leyen se mai declară în favoarea acordării Parlamentului European a dreptului de iniţiativă legislativă, scrie și Agerpres. În prezent, doar Comisia Europeană are dreptul să propună legi aplicabile la nivelul UE

Mai mult, pentru a contracara acuzațiile privind modul ”în culise” în care ea a fost propusă de șefii de stat sau de guvern pentru a-i succeda lui Jean-Claude Juncker la șefia Comisiei Europene, Ursula von der Leyen promite să îmbunătățească procesul Spitzenkandidat, procedura candidaților cap de listă prin care favoriți la președinția executivului european erau Manfred Weber (PPE) și Frans Timmermans (S&D).

Cât despre Brexit, ea s-a arătat dispusă să ofere Regatului Unit mai mult timp pentru negocierea retragerii din UE. De asemenea, Ursula von der Leyen a susţinut ca pentru deciziile de politică externă ale UE să se renunţe la regula unanimităţii şi aceste decizii să fie luate prin majoritate calificată.

Citiți și Sesiune plenară// Toate privirile spre Parlamentul European: Eurodeputații decid marți dacă Ursula von der Leyen va fi prima femeie președintă a Comisiei Europene

Prin aceste scrisori, von der Leyen depune eforturi să își securizeze o majoritate în votul prevăzut marți, în plenul de la Strasbourg, și unde are nevoie de cel puțin 374 de voturi (50% + unul) din totalul membrilor Parlamentului European. În prezent, candidata propusă de Consiliul European în fruntea unui pachet de nume pentru mai multe instituții ale UE beneficiază doar de susținerea grupului PPE (182 de membri), ea provenind din CDU-ul Angelei Merkel, cea mai mare formațiune națională afiliată Partidului Popular European.

Promisiunea susţinerii reducerii emisiilor de carbon cu 55% până în anul 2030 făcută de von der Leyen ar putea fi îndeptată și către grupul Verzilor din Parlamentul European, care deja a anunțat că nu o va vota pe von der Leyen la plenara din 15-18 iulie.

Tabloul politic este însă întregit de poziții prudente în rândul celor două grupuri politice care pot înclina decisiv balanța – S&D (154 de eurodeputați) și Renew Europe (108 europarlamentari). După discuțiile cu von der Leyen, liderii ambelor grupuri menționate i-au transmis scrisori ministrului german al Apărării în care i-au formulat condiții pentru a-i da un vot favorabil în plenul Parlamentului European.

Scrisorile semnate de Iratxe Garcia (S&D) și Dacian Cioloș (Renew Europe) relevă o abordare inflexibilă a celor două grupări politice, sugerând că cei 262 europarlamentari S&D (154) și Renew Europe (108) nu vor vota favorabil numirea Ursulei von der Leyen dacă ea nu acceptă cererile formulate.

În scrisoarea sa, grupul lui Cioloș i-a transmis lui von der Leyen că un mecanism european pentru statul de drept, Conferința privind viitorul Europei propusă de Renew Europe, atribuirea unei poziții ”pe picior de egalitate” cu Frans Timmermans (S&D) lui Margrethe Vestager (ALDE/ Renew Europe) și realizarea unui echilibru geografic în distribuția portofoliilor de la nivelul Comisiei Europene sunt condițiile pe care al treilea grup politic din PE i le impune pentru a-i acorda votul prin care aceasta are șansa de a deveni prima femeie președinte din istoria Comisiei Europene.

Scrisoarea celor de la Renew Europe a fost urmată de un gest similar din partea grupului S&D, care îi cere ministrului german al Apărării angajamente în scris privind dezvoltarea durabilă, schimbările climatice, bugetul UE, politica de azil pentru migranţi, statul de drept şi politica externă a UE pentru a decide dacă îi acordă sau nu votul la sesiunea plenară de la Strasbourg din 15-18 iulie.

Ursula von der Leyen este numele de vârf din pachetul agreat de Consiliul European după un summit cu negocieri maraton și încheiat cu respingerea candidaților instituiți prin intermediul principiului Spitzenkandidat, lui Manfred Weber fiindu-i reproșată lipsa de experiență executivă la nivel înalt, iar Frans Timmermans întâmpinând opoziția țărilor grupului de la Vișegrad, a Italiei, dar și a liderilor PPE care nu au fost de acord ca popularii europeni să cedeze șefia Comisiei Europene. Din acest pachet mai fac parte Charles Michel (ALDE) – ales președinte al Consiliului European, Josep Borrell (S&D) – propus pentru poziția de Înalt Reprezentant și Christine Lagarde (Franța, PPE) – pentru șefia Băncii Centrale Europene. 

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending