Connect with us

CONSILIUL UE

În umbra discuțiilor SUA-Rusia, miniștrii apărării și de externe din UE se reunesc în Franța pentru a definitiva Busola Strategică a securității și apărării europene

Published

on

©️ European Parliament

Miniștrii apărării și de externe ai statelor membre ale Uniunii Europene se vor întruni joi și vineri la Brest, în Franța, pentru a discuta “subiecte fundamentale pentru consolidarea suveranității europene pe scena internațională”, o temă centrală a președinției franceze a Consiliului UE, care a debutat la 1 ianuarie, însă marcată în acest moment și de dialogul strategic dintre Statele Unite, Rusia și NATO privind arhitectura de securitate europeană.

Reuniunile de la Brest vor închide o săptămână de discuții intense pe plan european, care a început cu tratativele strategice dintre SUA și Rusia la Geneva, cu o reuniune a Comisiei NATO-Ucraina, cu discuții la Bruxelles între secretarul de stat adjunct al SUA și ambasadorii țărilor NATO și UE, precum și cu o reuniune a Consiliului NATO – Rusia și o întrunire la nivelul OSCE la Viena.

Întruniți sub formatul de tip “Gymnich” – denumire a acestui stil de reuniune pentru discuții informale, deschise și strategice despre prioritățile politicii externe a Uniunii Europene, miniștrii de externe ai statelor membre ale UE vor pune accentul pe Busola Strategică pentru o Uniune mai suverană, pe o politică reînnoită privind Parteneriatul Estic, pe o relație mai echilibrată cu China și pe un parteneriat reformat între Uniunea Europeană și Uniunea Africană.

Busola Strategică a UE: o carte albă pentru securitate și apărare până în 2030

Discuțiile privind Busola Strategică a UE, așteptată a fi andosată de liderii europeni la Consiliul European din 24-25 martie, vor fi precedate de o discuție pe aceeași temă a miniștrilor apărării din țările UE. 

“Pentru prima dată, Uniunea Europeană va elabora o carte albă care va stabili foaia de parcurs pentru securitate și apărare până în 2030”, a transmis președinția franceză a Consiliului.

Amploarea deciziei ce va fi asumată este dată de faptul că Busola Strategică va fi dezbătută și într-o sesiune comună a miniștrilor de externe și ai apărării.

Busola Strategică va combina o definiție europeană a amenințărilor, consolidarea capacității operaționale și industriale europene și apărarea intereselor și a libertății de acțiune a Uniunii Europene în domenii disputate, cum ar fi mările și oceanele, spațiul, spațiul cibernetic și informațiile. Acesta va defini acțiunile care trebuie întreprinse în patru domenii-cheie: gestionarea crizelor, consolidarea capacităților, reziliența și parteneriatele.

La Brest, Președinția franceză a Consiliului Uniunii Europene dorește să impulsioneze lucrările în vederea elaborării unei Busole Strategice pentru a asigura o apărare europeană mai puternică și mai operațională.

În umbra tatonărilor dintre SUA și Rusia: care sunt propunerile Europei pentru propria sa securitate

Dialogul strategic pe această temă va fi intensificat astfel sub umbra propunerilor și discuțiilor recente privind securitatea europeană formulate de Rusia și dezbătute în această săptămână.

Întâlnirea va reprezenta “o oportunitate de a decide împreună cu privire la următoarele etape pe care dorim să le urmăm în implicarea noastră în dialogul cu Rusia”, a declarat marţi o sursă diplomatică franceză, după ce preşedintele francez Emmanuel Macron, preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și președintele Consiliului European au insistat asupra necesităţii ca europenii să fie la masa negocierilor pentru a-şi prezenta propria viziune asupra securităţii în Europa.

Macron i-a primit la Palatul Elysee pe Ursula von der Leyen, vinerea trecută, și pe Charles Michel, cu o zi în urmă. Poziția Franței este că europenii trebuie să contribuie și mai mult la acest dialog, în timp ce propunerile europene se vor referi în special la “transparenţa activităţilor militare convenţionale” şi la “previzibilitatea exerciţiilor” din partea NATO şi Rusia, relatează AFP, potrivit Agerpres.

SUA i-a informat pe aliații europeni despre discuțiile cu Rusia

Aflată la Bruxelles pentru a participa și la Consiliul NATO-Rusia după ce a purtat discuții strategice cu Rusia la Geneva, secretarul de stat adjunct al SUA, Wendy Sherman, i-a informat marți pe aliații europeni din NATO și UE cu privire la aceste evoluții. În cadrul NATO, SUA și aliații au afirmat “o poziție unificată a NATO față de Rusia, realizând echilibrul între descurajare și dialog” și au “subliniat sprijinul de nezdruncinat pentru Ucraina”.

Sherman s-a întâlnit și cu ambasadorii Comitetului politic și de securitate al UE pentru a discuta despre consolidarea militară neprovocată a Rusiei de-a lungul graniței cu Ucraina și pentru a prezenta o sinteză a dialogului strategic de stabilitate dintre SUA și Rusia.

“Reuniunea a subliniat angajamentul SUA de a lucra îndeaproape cu UE și cu statele sale membre pentru a aborda împreună această provocare urgentă. Aceștia au afirmat sprijinul neclintit al Statelor Unite și al UE pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Secretarul adjunct a mulțumit Comitetului pentru activitatea depusă pentru a se asigura că orice nouă invazie militară rusă în Ucraina va avea drept rezultat costuri severe, inclusiv măsuri economice coordonate, pentru Federația Rusă”, a comunicat Departamentul de Stat.

Discuțiile dintre Occident și Rusia vor continua miercuri și joi la Bruxelles și la Viena, în formatul Consiliului NATO – Rusia și la nivelul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa.

Atât reuniunea Consiliului NATO-Rusia, cât și întrunirea din cadrul OSCE, vor avea rolul de a-i include și pe europeni în tratative, după ce SUA, aliații europeni și Uniunea Europeană și-au armonizat pozițiile și și-au ranforsat unitatea în cadrul unei videoconferințe extraordinare a miniștrilor de externe din NATO și în cursul unei convorbiri telefonice între șeful diplomației americane și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate. Un moment separat de consultări a avut loc și între SUA, România, Polonia și ceilalți aliați de pe flancul estic al NATO, într-o convorbire telefonică a miniștrilor de externe ai formatului București 9 cu secretarul de stat american. Mai mult, într-o fișă informativă făcută publică în ajunul tratativelor cu Rusia, Casa Albă a prezentat eforturile diplomatice ale SUA de a implica aliații europeni în aceste discuții, arătând că președintele Joe Biden a vorbit în acest răstimp cu 16 lideri aliați din Europa, precum și cu președintele Ucrainei, în timp ce secretarul de stat Antony Blinken a purtat consultări la nivelul G7, NATO și cu partenerii din Uniunea Europeană.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

UE prelungește până în 2025 sancțiunile împotriva atacurilor cibernetice care amenință statele membre

Published

on

© European Union 2021 - EP

Consiliul Uniunii Europene a decis luni să prelungească cu încă trei ani, până la 18 mai 2025, cadrul pentru măsurile restrictive împotriva atacurilor cibernetice care amenință Uniunea Europeană și statele membre.

Potrivit unui comunicat al instituției, acest cadru permite UE să impună măsuri restrictive specifice persoanelor sau entităților implicate în atacuri cibernetice care au un impact semnificativ și constituie o amenințare externă la adresa UE sau a statelor sale membre.

De asemenea, pot fi impuse măsuri restrictive ca răspuns la atacuri cibernetice împotriva unor state terțe sau organizații internaționale, în cazul în care astfel de măsuri sunt considerate necesare pentru atingerea obiectivelor politicii externe și de securitate comune (PESC).

În prezent, sancțiunile se aplică în cazul a opt persoane și patru entități și includ înghețarea activelor și o interdicție de călătorie. În plus, persoanelor și entităților din UE le este interzis să pună fonduri la dispoziția celor care figurează pe listă. Aceste liste individuale vor continua să fie revizuite la fiecare 12 luni.

Decizia de a prelungi măsurile restrictive cu trei ani arată angajamentul ferm al UE de a-și spori reziliența și capacitatea de a preveni, descuraja și răspunde la amenințările cibernetice și la activitățile cibernetice rău intenționate, pentru a proteja securitatea și interesele europene.

În iunie 2017, UE a stabilit un cadru pentru un răspuns diplomatic comun al UE la activitățile cibernetice rău intenționate (”set de instrumente de diplomație cibernetică”).

Cadrul permite UE și statelor sale membre să utilizeze toate măsurile PESC, inclusiv măsuri restrictive, dacă este necesar, pentru a preveni, descuraja și răspunde la activitățile cibernetice rău intenționate care vizează integritatea și securitatea UE și a statelor sale membre.

Cadrul UE pentru măsuri restrictive împotriva atacurilor cibernetice care amenință Uniunea și statele sale membre a fost instituit în mai 2019.

UE își menține angajamentul față de un spațiu cibernetic global deschis, stabil, pașnic și sigur și, prin urmare, reiterează necesitatea de a consolida cooperarea internațională pentru a promova ordinea bazată pe norme în acest domeniu.

Continue Reading

CONSILIUL UE

TEN-E: Consiliul UE dă undă verde noilor norme pentru infrastructura energetică transfrontalieră

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul UE a adoptat luni, 16 mai, un regulament revizuit privind rețelele transeuropene pentru energie (TEN-E). Noile norme vizează modernizarea, decarbonizarea și interconectarea infrastructurilor energetice transfrontaliere ale statelor membre pentru a ajuta Uniunea Europeană să își atingă obiectivele de neutralitate climatică pentru 2050, informează comunicatul oficial.

Regulamentul revizuit urmărește, de asemenea, să asigure în continuare integrarea pieței, competitivitatea și securitatea aprovizionării.

Adoptarea are loc în urma unui acord provizoriu încheiat cu Parlamentul European în decembrie 2021 și reprezintă etapa finală a procedurii de adoptare.

Printre altele, noile norme vor pune capăt sprijinului pentru noi proiecte de gaze naturale și petrol și vor introduce criterii obligatorii de durabilitate pentru toate proiectele. Acestea vor simplifica și accelera procedurile de autorizare și de eliberare a permiselor.

Normele revizuite pun accentul pe rolul energiei din surse regenerabile în ceea ce privește toate activele, inclusiv rețelele inteligente de gaze. Acestea vor crea posibilitatea unei cooperări fără caracter obligatoriu în domeniul planificării rețelelor offshore.

Comisia Europeană și-a prezentat propunerea privind TEN-E revizuită la 15 decembrie 2020. Revizuirea Regulamentului privind TEN-E identifică 11 coridoare prioritare și 3 domenii tematice prioritare care trebuie dezvoltate și interconectate. Acesta actualizează categoriile de infrastructură eligibile pentru acordarea sprijinului, punând accent pe decarbonizare, și acordă o atenție sporită rețelelor offshore de energie electrică, infrastructurii de hidrogen și rețelelor inteligente. Acest lucru se va realiza preponderent prin proiecte de interes comun care sunt eligibile pentru finanțare prin Mecanismul pentru interconectarea Europei pentru perioada 2021-2027.

Lista proiectelor de interes comun este adoptată de Comisie sub forma unui regulament delegat bazat pe o evaluare efectuată de așa-numitele grupuri regionale. Proiectele de interes comun beneficiază de o serie de avantaje, dar nu există nicio garanție de finanțare din partea UE pentru proiectele de pe lista proiectelor de interes comun.

Continue Reading

CONSILIUL UE

România susține o decizie “cât mai curând posibil” pentru ca R. Moldova, Ucraina și Georgia să devină simultan state candidate la UE

Published

on

© European Union 2022

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a pledat luni, la începutul reuniunii de la Bruxelles a miniștrilor de externe din UE, pentru o decizie “cât mai curând posibil” pentru acordarea statutului de candidat la UE pentru pentru toate cele trei țări – Ucraina, Republica Moldova și Georgia.

“România este unul dintre cei mai mari susținători ai perspectivei europene și euro-atlantice a Georgiei și am sprijinit Georgia destul de mult, inclusiv în timpul pregătirii răspunsului la chestionarul Comisiei. Și credem că locul Georgiei, ca și locul Ucrainei, ca și locul Republicii Moldova, este în cadrul Uniunii Europene, pentru că fac parte din familia europeană”, a spus șeful diplomației române, în cadrul unor scurte declarații de presă, unde a fost întrebat despre perspectiva europeană a Georgiei.

El a insistat asupra faptului că este important ca avizele Comisiei Europene, care vor fi elaborate în baza chestionarelor de aderare completate de autoritățile de la Kiev, Chișinău și Tbilisi, să fie “emise în același timp”.

 

Totodată, potrivit șefului diplomației de la București, aceste avize vor reprezenta punctul de plecare e din cadrul discuțiilor ce vor avea loc la summitul Consiliului European din 23-24 iunie.

“Cred că acordarea statutului de candidat pentru toate cele trei țări – Ucraina, Republica Moldova și Georgia – este importantă, pentru că nu este sfârșitul procesului. Este doar începutul unui proces foarte important, iar aceste țări au nevoie de o foaie de parcurs pentru reforme. Bineînțeles, după aceea, va depinde de fiecare țară implicată în acest proces să meargă pe această cale și să performeze”, a indicat acesta

Ministrul de externe a reafirmat că România este pregătită să sprijine acest proces: Credem că aceste decizii sunt necesare și că nu trebuie pierdut elanul”.

Întrebat suplimentar dacă aceste decizii ar putea fi luate în marja summitului european din iunie, Aurescu a răspuns că este important “să avem o decizie cât mai curând posibil și, după aceea, va fi la latitudinea acestor țări să meargă mai departe pe această cale foarte importantă și noi vom fi acolo, împreună, alături de ele, pentru a le sprijini”.

Ucraina, Republica Moldova și Georgia așteaptă un aviz pozitiv din partea Comisiei Europene, după ce au parcurs sau încă parcurg procesul de completare a chestionarului de aderare, demers în urma căruia executivul de la Bruxelles va putea să recomande sau nu statelor membre să ofere Kievului, Chișinăului și Tbilisiului statut de candidate la aderarea la UE.

Afirmațiile pronunțate de Aurescu vin după ce președintele francez Emmanuel Macron a indicat că procedura de aderare a Ucrainei la UE nu se va produce cu rapiditate.

Astfel, prin propunerea sa de creare a unei ”comunităţi politice europene” noi ca alternativă la o procedură de aderare pentru țări ca Ucraina care ar putea dura câteva decenii, Macron a spulberat visul Ucrainei că o eventuală aderare la Uniunea Europeană s-ar realiza rapid. La Strasbourg, de Ziua Europei, președintele francez a închis lucrările Conferinței privind viitorul Europei, lansând un apel la crearea unei “comunități politice europene” care să primească în special Ucraina, în paralel cu o procedură de aderare la UE care ar dura “decenii” și s-a arătat “favorabil” unei “revizuiri a tratatelor” Uniunii Europene, propunând ca liderii celor 27 de țări să discute despre aceasta la summitul lor din iunie.

Continue Reading

Facebook

PARLAMENTUL EUROPEAN12 hours ago

Maia Sandu merge la Bruxelles și Paris. Va deveni primul președinte al R. Moldova care va susține un discurs în plenul Parlamentului European

ROMÂNIA13 hours ago

Nicolae Ciucă o felicită pe Elisabeth Borne, prima femeie prim-ministru al Franței din ultimii 30 de ani: Să consolidăm legăturile istorice dintre România și Franța

ROMÂNIA16 hours ago

Ministrul de interne Lucian Bode, vizită de lucru la Washington, la aniversarea a 25 ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România-SUA

ROMÂNIA16 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

ROMÂNIA16 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu vicepreședintele companiei Lockheed Martin despre consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA

NATO17 hours ago

Klaus Iohannis: România salută decizia Suediei de a adera la NATO și susține un proces rapid de extindere. Alianța noastră va fi mai puternică ca niciodată

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

UE pregătește un plan care să permită plata gazului rusesc în ruble fără a încălca sancțiunile impuse Rusiei

NATO18 hours ago

Decizie istorică la Stockholm: Suedia a decis să depună cererea de aderare la NATO, punând capăt unei perioade de două secole de neutralitate

ROMÂNIA18 hours ago

Ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja: România trebuie să achite „minim 60 de milioane de euro” din datoria pe care o are la Agenția Spațială Europeană

CONSILIUL UE18 hours ago

UE prelungește până în 2025 sancțiunile împotriva atacurilor cibernetice care amenință statele membre

ROMÂNIA16 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO2 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO2 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL2 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO2 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE7 days ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

ROMÂNIA7 days ago

Nicolae Ciucă a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni

REPUBLICA MOLDOVA7 days ago

De la Chișinău, secretarul general al ONU mulțumește R. Moldova pentru ”exemplul de umanitate” în criza refugiaților ucraineni

Team2Share

Trending