Connect with us

INTERNAȚIONAL

În urma unui raport GRECO, Consiliul Europei solicită Poloniei să ia măsuri concrete pentru combaterea corupției

Published

on

Consiliul Europei a solicitat luni Poloniei, într-un comunicat, să ia măsuri concrete pentru a combate mai intens corupția funcționarilor săi, anunță AFP, citat de Agerpres.

Confrom unui Eurobarometru publicat în anul 2017, ”58% dintre polonezi apreciau că fenomentul corupției este unul generalizat și se manifesta inclusiv în rândul politicienilor și poliției”, este precizat în raportul publicat de Grupul Statelor împotriva Corupției (GRECO), unul dintre organismenele Consiliului Europei.

Printre recomandările principale, GRECO solicită Varșoviei să includă printre ”prioritățile sale absolute” crearea unui sistem ” de angajare, promovare și concediere pentru toate cadrele superioare din poliție și vămi”, sistem care este fondat pe ”criterii de obiectivitate, merit și proceduri transparente”.

În raport este deplâns ”fenomentul persistent de influență politică asupra activităților poliției”, în vreme ce funcționarii polonezi sunt ”numiți sau demiși din funcțiile lor în mod discreționar”.

Experţii europeni notează, de asemenea, că nu există ”reguli specifice şi clare relativ la cadourile făcute înalţilor funcţionari (…): oamenii au relativ puţine cunoştinţe în ceea ce priveşte cadourile şi avantajele acceptabile sau interzise”.

Polonia, membră a GRECO din 1999, a fost deja evaluată în patru rânduri. Experţii europeni salută cu toate acestea unele progrese, printre care punerea în aplicare a unui ”program anti-corupţie pentru 2018-2020′ şi ‘o ameliorare a transparenţei în interacţiunea cu lobby-urile”.

Amintim faptul că la 20 decembrie 2017, Comisia Europeană a propus Consiliului Uniunii Europene să adopte o decizie în virtutea Articolului 7 al Tratatului UE, care prevede posibilitatea suspendării drepturilor de vot ale Poloniei, din cauza situaţiei sistemului judiciar polonez.

De când a preluat puterea, cu aproape trei ani în urmă, partidul conservator Lege și Justiție (PiS) a adus în discuție o serie de propuneri controversate în domeniul justiției. Criticii vorbesc despre un adevărat asalt prin care se încearcă trecerea sistemului judiciar sub tutela Parlamentului. Unul dintre cele mai contestate proiecte prevede schimbarea a aproape tuturor judecătorilor Curții Supreme, dar și a felului în care aceștia sunt numiți.

Executivul comunitar a lansat acum doi ani, în luna iunie, o procedură de infringement pe tema respectării statului de drept în Polonia, urmată anul acesta, tot în iunie, de o alta privind neaplicarea cotelor obligatorii de refugiați. Ultima etapă a acestei proceduri este suspendarea dreptului de vot al Poloniei în UE, dar pentru aceasta este nevoie de acordul unanim al tuturor statelor membre, iar Ungaria a reafirmat că va bloca prin veto o asemenea decizie.

Denumit în media și ”opțiunea nucleară”, articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene prevede un mecanism de întărire a valorile UE. Conform 7(1), Consiliul poate stabili că există un risc clar de încălcare serioasă a valorilor UE de către un stat membru, prevenind o încălcare efectivă prin anumite recomandări specifice adresate respectivului stat membru.

Articolul 7 poate fi activat de o treime din statele membre, de Parlament sau de Comisie. Consiliul trebuie să adopte o decizie cu o majoritate de patru cincimi după ce a primit consimțământul Parlamentului, care trebuie dat cu două treimi din voturile exprimate și majoritatea absolută a deputaților.

Următoarea etapă este articolul 7(2) prin care Comisia sau Consiliul pot stabili o încălcare efectivă, la propunerea a unei treimi din statele membre. Consiliul trebuie să decidă în unanimitate și Parlamentul trebuie să își dea acordul. Articolul 7(3) prevede sancțiuni, cum ar fi suspendarea dreptului de vot.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

INTERNAȚIONAL

Guvernul german: “Relaţia germano-americană ar putea fi grav afectată” de decizia președintelui Trump de a retrage mii de soldați americani din Germania

Published

on

Autoritățile de la Berlin sunt îngrijorate de decizia președintelui Donald Trump de a retrage mii de soldați americani din Germania, care ar putea deterioria semnificativ relațiile germano-americane, relatează presa internațională și Agerpres.

“Relaţia germano-americană ar putea fi grav afectată de o astfel de decizie a preşedintelui american”, a declarat Coordonatorul guvernului german pentru relaţiile transatlantice, Peter Beyer.

Preşedintele Donald Trump a ordonat armatei americane retragerea a aproximativ 9.500 de soldaţi din Germania, a declarat vineri un înalt oficial american sub protecţia anonimatului, o decizie luată la o săptămână distanță după ce Angela Merkel a anunțat că nu va participa la summitul G7 de la Washington, transmite Reuters și Agerpres.

Citiți și: Preşedintele Donald Trump a ordonat armatei americane retragerea a aproximativ 9.500 de soldaţi din Germania

Numărul militarilor americani dislocaţi în Germania ar urma să se reducă la 25.000, de la 34.500 cât sunt în prezent.

Continue Reading

SUA

SUA: Joe Biden, contracandidatul președintelui Trump, promite să lupte împotriva rasismului și în favoarea reformării poliției

Published

on

© Biography.com

Democratul Joe Biden, fost vicepreşedinte al SUA care candidează împotriva republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale din noiembrie, a promis să lupte împotriva rasismului şi în favoarea reformelor în rândurile poliţiei după moartea afro-americanului George Floyd, informează duminică dpa și Agerpres.

Floyd, în vârstă de 46 de ani, a murit luna trecută, în Minneapolis (Minnesota) după ce un poliţist alb l-a ţintuit la pământ cu genunchiul timp de aproape 9 minute.

Într-un articol de opinie publicat sâmbătă în cotidianul Los Angeles Times, Biden a vorbit despre nevoia de “politici concrete şi de mult timp necesare pentru a combate rasismul sistemic”.

“Dacă voi fi ales, în 100 de zile de la preluarea mandatului mă angajez să înfiinţez o comisie de supraveghere a poliţiei naţionale”, a promis Biden.

“Trebuie să implementăm reglementări poliţieneşti orientate cu adevărat spre comunitate şi să ne asigurăm că fiecare departament de poliţie din ţară trece printr-o revizuire comprehensivă a practicilor privind angajarea, pregătirea şi detensionarea, în timp ce guvernul federal trebuie să ofere instrumentele şi resursele necesare pentru punerea în aplicare a reformelor”, a continuat Biden, în vârstă de 77 de ani.

Manifestările împotriva brutalităţii poliţiştilor şi a rasismului în SUA au avut loc, la sfârşitul săptămânii în Marea Britanie, Germania, Canada şi luni în Noua Zeelandă. Tot luni, mii de oameni s-au adunat la Dublin şi Amsterdam şi câteva zeci la Paris. 

La o săptămână după moartea George Floyd, afro-americanul în vârstă de 46 de ani asfixiat de un ofiţer de poliţie alb în Minneapolis, New York, Los Angeles şi zeci de alte oraşe americane şi-au consolidat măsurile de securitate, decretând sau extinzând interdicţiile de circulaţie pe timpul nopţii.

Continue Reading

NEWS

OMS recomandă purtarea măștilor de protecție și în locurile publice pentru a nu permite răspândirea coronavirusului

Published

on

© WHO/ Twitter

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă purtarea măștilor de protecție în public pentru a  nu permite răspândirea coronavirusului, deoarece măștile pot reprezenta o „barieră” pentru picăturile cu agenți patogeni care pot infecta persoanele din jur. Inițial, OMS susținea că nu există suficiente dovezi potrivit cărora oamenii sănătoși ar trebui să-și acopere fețele cu măști, în public, informează BBC, potrivit Digi24.

De asemenea, OMS recomandă purtarea măștilor de protecție în zonele în care virusul se răspândește și distanțarea socială nu este posibilă, precum transportul public sau magazine.

Cu toate acestea, agenţia ONU cu sediul la Geneva a subliniat că purtatul măştilor poate creşte riscurile pentru sănătate dacă oamenii le contaminează atingându-le cu mâinile murdare, relatează Agerpres.

“Măştile pot crea, de asemenea, un fals sentiment de securitate”, a declarat directorul general al OMS Tedros Adhanom Ghebreyesus într-un briefing de presă online.

Oficialul OMS a avertizat că purtatul măştilor nu poate înlocui igiena mâinilor, distanţarea fizică şi nici ţinerea sub urmărire a  şi a contactelor lor sociale. “Nu pot spune acest lucru suficient de clar: doar măştile singure nu vă vor proteja de COVID-19”, a subliniat Tedros.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat că, totodată, persoanele de peste 60 de ani sau cu afecțiuni medicale ar trebui, de asemenea, să poarte măștile atunci când distanțarea socială nu poate fi menținută, conform Mediafax.

OMS recomandase anterior ca doar lucrătorii din domeniul sănătății, persoanele infectate cu noul  și îngrijitorii lor să poarte măștile de protecție.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending