Uniunea Europeană și Statele Unite au organizat miercuri cea de a patra reuniune ministerială a Consiliului UE-SUA pentru comerț și tehnologie (CCT) la Lulea, Suedia.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, această reuniune a fost coprezidată de vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Margrethe Vestager, de vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, de secretarul de stat al Statelor Unite, Antony Blinken, de secretara de stat a Statelor Unite pentru comerț, Gina Raimondo, și de Reprezentanta pentru comerț a Statelor Unite, Katherine Tai, cărora i s-a alăturat comisarul european Thierry Breton și a fost organizată de Președinția suedeză a Consiliului Uniunii Europene.

UE și SUA rămân parteneri geopolitici și comerciali de prim plan. Schimburile lor comerciale bilaterale au atins un nivel maxim istoric, depășind 1 550 miliarde de euro în 2022, din care peste 100 miliarde de euro numai din comerțul digital.

Cu ocazia acestei reuniuni ministeriale, UE și SUA au convenit asupra unei liste de puncte esențiale pentru promovarea cooperării transatlantice în domeniile tehnologiilor emergente, comerțului durabil, securității și prosperității economice, conectivității securizate și drepturilor omului în mediul digital. Ambele părți și-au reafirmat, de asemenea, angajamentul ferm de a sprijini Ucraina.

Principalele rezultate ale celei de a 4-a reuniuni ministeriale a CCT

Cooperarea transatlantică privind tehnologiile emergente, conectivitatea și infrastructura digitală

UE și SUA împărtășesc înțelegerea comună potrivit căreia tehnologiile bazate pe inteligență artificială (IA) oferă oportunități remarcabile, dar ele pot prezenta și riscuri pentru societățile noastre.

Cele două părți au prezentat primele rezultate obținute în punerea în aplicare a unei Foi de parcurs comune a CCT pentru o IA de încredere și pentru gestionarea riscurilor prin intermediul unor grupuri de experți specializate, care lucrează în special la identificarea standardelor și a instrumentelor pentru o IA de încredere. În viitor, activitatea lor va pune accentul inclusiv pe sistemele de IA generative.

UE și SUA au obținut progrese în domeniul semiconductorilor, punând în aplicare acorduri privind un mecanism de alertă timpurie în cadrul lanțului de aprovizionare și transparența în ceea ce privește subvențiile. Cele două părți au instituit un mecanism care vizează să prevină competiția pentru subvenții, și-au aprofundat cooperarea cu privire la actele lor legislative privind cipurile și își vor uni forțele în domeniul cercetării pentru a înlocui substanțele perfluoroalchilate și polifluoroalchilate (PFAS) în lanțurile de aprovizionare cu semiconductori.

UE și SUA și-au intensificat activitatea vizând domeniul electromobilității. Acești parteneri au convenit asupra unui standard internațional comun privind sistemele de încărcare în megawați pentru reîncărcarea vehiculelor grele de marfă electrice. Acest lucru va facilita schimburile comerciale și investițiile transatlantice prin reducerea costurilor de producție și de implementare. De asemenea, ei au elaborat recomandări pentru implementarea infrastructurii de reîncărcare a vehiculelor electrice finanțată de stat.

Ambele părți și-au intensificat cooperarea în direcția adoptării unei viziuni și a unei foi de parcurs comune a industriei privind sistemele de comunicații fără fir 6G și au publicat o perspectivă privind tehnologia 6G, care stabilește principiile directoare și etapele următoare pentru dezvoltarea acestei tehnologii critice.

UE și SUA își continuă eforturile de a accelera implementarea unor proiecte de conectivitate sigure și reziliente în țări terțe și au anunțat astăzi noi inițiative în Costa Rica și în Filipine.

Valorile și drepturile omului într-un mediu geopolitic digital în schimbare

UE și SUA consideră că platformele online ar trebui să își asume o mai mare responsabilitate în materie de protecție și de capacitare a minorilor. Este esențial ca cercetătorii să aibă acces la date dacă vrem să înțelegem riscurile prezente pe platformele online și pentru a îmbunătăți înțelegerea ecosistemului digital. UE și SUA au elaborat o listă de principii de înalt nivel privind protecția și capacitarea minorilor și privind accesul cercetătorilor la date, în conformitate cu Regulamentul privind serviciile digitale.

Ambele părți sunt, de asemenea, profund îngrijorate de utilizarea strategică de către Rusia a discursurilor de dezinformare și de acțiunile străine de manipulare a informațiilor și ingerințele străine în țări terțe. UE și SUA au publicat astăzi o declarație comună care stabilește măsuri de combatere a acțiunilor străine de manipulare a informațiilor și ingerințelor străine în țările terțe, inclusiv un standard pentru informații structurate privind amenințările cibernetice și pentru consolidarea capacităților, în special în Africa și America Latină.

Cooperarea transatlantică pentru un comerț mai simplu, mai ecologic și mai sigur

UE și SUA depun eforturi pentru a spori și mai mult valoarea schimburilor comerciale bilaterale, care se ridică la 1 500 miliarde de euro, prin simplificarea schimburilor comerciale, și au luat astăzi măsuri pentru a facilita comerțul în sectoare-cheie.

Acești parteneri au extins recunoașterea reciprocă a produselor farmaceutice pentru a include produsele medicinale veterinare și au actualizat normele de recunoaștere reciprocă a echipamentelor maritime existente între UE și SUA. Vor continua lucrările de facilitare a procedurilor de evaluare a conformității în anumite sectoare-cheie, cum ar fi sectorul mașinilor.

Ca parte a angajamentului lor în favoarea unui comerț mai ecologic și mai echitabil, UE și SUA au convenit asupra unui program de lucru pentru inițiativa transatlantică privind comerțul durabil.

Acest lucru va duce la o cooperare mai strânsă în ceea ce privește promovarea în comun a tranziției verzi. Recent lansat, Dialogul privind stimulentele pentru energia curată, va contribui la asigurarea faptului că programele de stimulare ale UE și SUA în favoarea unei economii ecologice se consolidează reciproc.

Cea de a doua sesiune a Dialogului privind comerțul și munca la nivel de responsabili a aprofundat discuția privind eradicarea muncii forțate din lanțurile de aprovizionare globale, pe baza recomandărilor comune ale partenerilor sociali.

UE și SUA își continuă eforturile de combatere a provocărilor care le afectează securitatea. Aceste eforturi include alinierea reglementărilor lor respective referitoare la restricțiile la exportul de produse sensibile către Rusia și Belarus. Ele continuă să coordoneze adaptările listelor de control, să discute subiecte legate de tehnologiile emergente și să coopereze pentru a asigura neproliferarea armelor de distrugere în masă.

CCT a reiterat importanța unei examinări riguroase a investițiilor străine pentru a contracara riscurile specifice în materie de securitate națională și a unei coordonării în vederea diversificării lanțurilor noastre de aprovizionare, pentru a combate politicile și practicile care nu sunt bazate pe piață, precum și constrângerile economice.

UE și SUA continuă să pledeze în favoarea soluțiilor digitale care să faciliteze comerțul și să promoveze principiile comerțului digital adoptate în cadrul G7.

Corespondență din Bulboaca

Insistența României de a sancționa, la nivelul UE, persoanele care întreprind acțiuni de destabilizare a situației din R. Moldova a avut rezultatul scontat în circa două luni, fapt apreciat la Chișinău, președinta Maia Sandu arătându-se “uimită” de viteza cu care au fost aplicate sancțiunile pe numele lui Ilan Șor, Vlad Plahotniuc, Marina Tauber Gheorghe Cvacaliuc și alții, și a apreciat aportul României în acest proces.

“Este un exemplu pe care nu l-am mai văzut în Uniunea Europeană, pentru că atunci când România a venit și a făcut această propunere să se creeze un mecanism de sancționare a celor care destabilizează R. Moldova, eu m-am gândit că asta o să ia vreo doi ani, pentru că știu cât durează procedurile în UE. Acum eu sunt uimită că s-a reușit în două luni de la momentul în care s-a făcut propunerea să se aprobe un mecanism de sancționare. Asta vorbește și despre insistența României și despre faptul că mecanismul a fost pregătit foarte bine și vorbește și despre o transformare la nivelul instituțiilor europene, când un asemenea mecanism a fost aprobat atât de rapid. E clar și de ce. În doi ani de zile, destabilizarea produce aici efecte și daune majore procesului democratic. Dar, în același timp, faptul că România a venit cu propunerea și că a reușit să insiste și să se aprobe așa repede este foarte și foarte util”, a declarat în președinta Maia Sandu miercuri seară la TVR Moldova, relatează Ziarul Național.

Șefa statului moldovean a adăugat că relațiile R. Moldova cu România “sunt mai bune ca oricând”.

“Relațiile între R. Moldova și România sunt mai bune ca oricând și apreciem acest lucru, vocea României este foarte și foarte puternică în susținerea R. Moldova pe calea integrării europene”, a continuat ea

Maia Sandu își dorește ca Republica Moldova să se poată mișcă mai repede pe anumite proiecte comune cu România.

“Avem proiecte pe poduri, avem alte proiecte de infrastructură, există totuși o oportunitate politică, care noi credem și sperăm că o să continue, dar trebuie să fim conștienți de moment – oricât de greu este, să folosim pe cât de mult se poate această oportunitate politică și să interconectăm pe cât de mult se poate. Aceasta este nu doar important din punct de vedere politic sau simbolic, aceasta este foarte important din punct de vedere economic. Agenții economici vorbitori de limbă rusă mă întreabă când o să se construiască celelalte poduri, e foarte important pentru noi ca să putem să ieșim pe piața europeană mai ușor și mai repede, pentru că altfel sunt costuri de producție, dacă stăm la vamă și asta înseamnă că și competitivitatea noastră se reduce. Dacă avem tranziție mai ușoară, dacă sunt mai multe poduri, mai multe drumuri, dacă avem conectare mai rapidă, atunci este mult mai ușor. Deci ceea îmi doresc ca și la Chișinău, și la București să reușim să ne mișcăm mai repede pe proiecte, chiar dacă știu că sunt proiecte mari, cu proceduri sofisticate”, a conchis Maia Sandu.

Republica Moldova găzduiește joi, 1 iunie 2023, cel mai mare eveniment internațional din istoria sa, primind liderii europeni la cea de-a doua reuniune a Summit-ului Comunității Politice Europene (CPE).

47 de șefi de stat și de guvern sunt așteptați la Castelul Mimi din Bulboaca, o podgorie situată la aproximativ 35 km de capitala moldovenească Chișinău, pentru a participa la acest eveniment.

Aceasta reprezintă o creștere față de cei 44 de lideri care au fost invitați la primul summit CPE din octombrie, la Praga. Acestora li se vor alătura șefii instituțiilor UE. Cu aproximativ 50 de lideri prezenți, summitul din această săptămână este una dintre cele mai mari reuniuni ale liderilor mondiali din acest an, după Adunarea Generală a ONU și COP.

Urmăriți și VIDEO Summitul CPE din R. Moldova: “Ne-am obișnuit să credem că suntem mici și că de noi nu depinde nimic, dar pe 1 iunie, Europa va veni la noi acasă”

Summitul de joi a fost precedat de adoptarea sau anunțarea unor decizii importante pentru viitorul european al Republicii Moldova. Pe lângă lansarea MPUE și furnizarea de echipamente pentru apărare, UE a decis să suplimenteze cu 145 de milioane de euro sprijinul său macro-financiar pentru R. Moldova, a inclus primele șapte persoane pe lista de sancțiuni în cadrul regimului de măsuri restrictive creat la propunerea României pentru a sancționa pe cei care încearcă să destabilizeze ordinea democratică din R. Moldova și a încheiat cu autoritățile de la Chișinău un acord pentru reducerea tarifelor de roaming începând cu data de 1 ianuarie 2024.

Corespondență din Chișinău

Republica Moldova nu este singură, ci reprezintă un partener strategic al Uniunii Europene și un viitor membru al Uniunii Europene, a declarat miercuri, la Chișinău, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

Șeful diplomației europene a participat, în ajunul summitului Comunității Politice Europene de la Castel Mimi, la ceremonia de inaugurare a Misiunii de parteneriat a Uniunii Europene în Moldova și la ceremonia de înmânare a noilor echipamente furnizate de UE pentru forțele armate ale Republicii Moldova.

“Moldova este una dintre țările cele mai direct afectate de invazia rusă în Ucraina. Toată lumea este afectată – mai ales ucrainenii, dar și moldovenii. În plus, Rusia încearcă să destabilizeze Moldova, prin interferențe și prin acțiuni hibride. Mă aflu aici pentru a transmite un mesaj clar: Moldova nu este singură. Sunteți partenerul nostru strategic. Sunteți un viitor membru al Uniunii Europene. Astăzi, desfășurarea acestei misiuni este un alt semn politic important al sprijinului Uniunii Europene în aceste circumstanțe dificile actuale”, a spus Borrell, în cadrul unei ceremonii la care au participat ministrul de externe moldovean, Nicu Popescu, și ministrul de interne al R. Moldova, Ana Revenco.

Consiliul Uniunii Europene a lansat săptămâna trecută Misiunea de parteneriat al UE în Republica Moldova (MPUE Moldova) în cadrul politicii de securitate și apărare comune pentru a spori reziliența sectorului de securitate din această țară.

Scopul misiunii, instituită oficial la 24 aprilie 2023 la cererea autorităților din Republica Moldova și la propunerea României, este de a contribui la consolidarea structurilor de gestionare a crizelor din Republica Moldova și de a spori reziliența acesteia la amenințările hibride, inclusiv la securitatea cibernetică, și de a combate manipularea și interferența informațiilor străine (FIMI). Șeful misiunii va fi diplomatul român Cosmin Dinescu. Comandantul operațiunii civile va fi Stefano Tomat, director general al SEAE pentru capacitatea civilă de planificare și conducere (CPCC).

Ulterior, în prezența ministrului moldovean al apărării, Anatolie Nosatîi, Înaltul Reprezentant al UE a înmânat oficial echipamentul nou livrat Forțelor Armate ale Republicii Moldova, finanțat în cadrul Instrumentului european pentru pace.

Sprijinul militar nu este letal, ci include drone, laptopuri, costume de neutralizare a munițiilor explozive, aparate cu ultrasunete, truse de protecție individuală și seturi chirurgicale.

“Acesta este doar începutul. Face parte dintr-o primă etapă a sprijinului nostru în cadrul Facilității europene pentru pace, care se ridică la 87 de milioane de euro. Dar în lunile următoare vor veni mai multe echipamente, ambulanțe, roboți de deminare mobili, detectoare de metale, radiouri, radare. Sprijinul nostru va continua să reflecte provocările cu care se confruntă Moldova”, a promis Borrell.

Republica Moldova găzduiește joi, 1 iunie 2023, cel mai mare eveniment internațional din istoria sa, primind liderii europeni la cea de-a doua reuniune a Summit-ului Comunității Politice Europene (CPE).

47 de șefi de stat și de guvern sunt așteptați la Castelul Mimi din Bulboaca, o podgorie situată la aproximativ 35 km de capitala moldovenească Chișinău, pentru a participa la acest eveniment.

Aceasta reprezintă o creștere față de cei 44 de lideri care au fost invitați la primul summit CPE din octombrie, la Praga. Acestora li se vor alătura șefii instituțiilor UE. Cu aproximativ 50 de lideri prezenți, summitul din această săptămână este una dintre cele mai mari reuniuni ale liderilor mondiali din acest an, după Adunarea Generală a ONU și COP.

Urmăriți și VIDEO Summitul CPE din R. Moldova: “Ne-am obișnuit să credem că suntem mici și că de noi nu depinde nimic, dar pe 1 iunie, Europa va veni la noi acasă”

Summitul de joi a fost precedat de adoptarea sau anunțarea unor decizii importante pentru viitorul european al Republicii Moldova. Pe lângă lansarea MPUE și furnizarea de echipamente pentru apărare, UE a decis să suplimenteze cu 145 de milioane de euro sprijinul său macro-financiar pentru R. Moldova, a inclus primele șapte persoane pe lista de sancțiuni în cadrul regimului de măsuri restrictive creat la propunerea României pentru a sancționa pe cei care încearcă să destabilizeze ordinea democratică din R. Moldova și a încheiat cu autoritățile de la Chișinău un acord pentru reducerea tarifelor de roaming începând cu data de 1 ianuarie 2024.