Connect with us

COMUNICATE DE PRESĂ

INACO: Companiile românești sunt abia pe locul 26 în UE în activarea rețelei SOLVIT, un mecanism gratuit și rapid de apărare a drepturilor europene

Published

on

Nerecunoașterea calificărilor profesionale, securitatea socială și taxarea sunt cele mai dese probleme adresate de români centrului SOLVIT, dar prea puțini cetățeni și companii românești cunosc acest mecanism gratuit și rapid de apărare a drepturilor europene. De la aderarea României la UE până în prezent, 2007-iulie 2018, SOLVIT România a gestionat peste 3.130 de cazuri de nerespectare a dreptului european în Piața Internă Unică, din care a soluționat 1.301 de cazuri, a calculat think-tank-ul INACO – Inițiativa pentru Competitivitate, potrivit unui comunicat remis Calea Europeană.

„SOLVIT este o rețea europeană pragmatică, fără proceduri birocratice, gratuită și rapidă în soluționare problemelor cetățenilor sau companiilor legate de aplicarea incorectă sau neaplicarea drepturilor europene, coordonată de Comisia Europeană. Pe înțelesul tuturor, atunci când o autoritate publică dintr-un alt stat membru ne încalcă drepturile stabilite de legislația europeană, poate fi activată rețeaua SOLVIT. Este creată din anul 2002. În fiecare stat membru al UE funcționează un centru SOLVIT, inclusiv în România din anul 2007, dar și în țări non-UE: Norvegia, Islanda, Liechtenstein. Termenele de soluționare sunt scurte, de până la 10 săptămâni, și soluțiile sunt practice”, declară Andreea Paul, președintele INACO și conferențiar universitar doctor la Facultatea REI din ASE în domeniul guvernanței economice europene.

„Nerecunoașterea calificărilor profesionale, securitatea socială (pensii, alocații pentru copii, indemnizații de creștere a copiilor, ajutoare de șomaj) și taxarea sunt cele mai dese probleme adresate de români centrului SOLVIT de la înființarea sa. Așadar, sunt aspecte ce țin direct de libera circulație a persoanelor și dreptul lor la ședere pe teritoriul statelor membre UE, dar și de libera circulație a lucrătorilor. În afaceri, companiile reclamă cu prioritate probleme la rambursările de TVA; la libera circulație a serviciilor (prestare transfrontalieră sau stabilire) – autorizații suplimentare sau cerințe nejustificate pentru prestatori autorizați în alte state UE; sau la libera circulație a mărfurilor – solicitarea unor autorizații suplimentare la introducerea pe piață a unor produse, comercializate legal în alte state UE. Dar prea puțini cetățeni și companii românești cunosc acest mecanism rapid de apărare a drepturilor europene, care nu presupune costuri și care este ușor accesibil printr-un formular online”, declară Andreea Paul.

Ungaria, Marea Britanie, Polonia, Bulgaria, Germania, Spania, Italia și Franța sunt țările cele mai active în sesizările depuse la SOLVIT în ultimii trei ani, iar România e abia pe locul 13. 

În schimb, Germania, Franța, Italia, UK, Irlanda și Spania sunt țările cel mai des vizate pentru nerespectarea drepturilor europene în această rețea în ultimii trei ani. România este pe locul 11 în UE. 

„România este tot pe locul 11 în UE ca recipient net de cazuri în rețeaua SOLVIT, ceea ce înseamnă că sunt depuse mai multe acuzații de nerespectare a drepturilor europene de către autoritățile publice românești, decât semnale venite dinspre cetățenii și companiile românești în relație cu autoritățile europene”.

„La polul opus, ungurii, polonezii și bulgarii sunt cei mai activi emitenți net de sesizări la SOLVIT”, susține președintele INACO.

În anul 2018, SOLVIT România a gestionat, până în luna iunie, 203 de cazuri concrete și a soluționat 64 dintre ele, restul fiind respinse sau încă nesoluționate. O sesizare primită din partea unui cetățean sau a unei întreprinderi cu sediul în UE trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele criterii pentru a fi admisă și gestionată de rețeaua europeană SOLVIT: 

-să fie vorba despre neaplicarea sau aplicarea necorespunzătoare a dreptului UE de către administraţia unui stat membru;

-să existe un element transfrontalier european;

-foarte important: să nu existe deja o acţiune în justiţie pentru soluţionarea sa.

Nu mai mult de unul din 10 cazuri rămân anual nesoluționate, iar 9 din 10 cazuri admise sunt soluționate în medie în România, informează organizația neguvernamentală INACO.

Solicitările pot fi adresate SOLVIT printr-un formular online disponibil pe pagina web http://ec.europa.eu/solvit/index_ro.htm, prin e-mail solvit@mae.ro, prin telefon TelVerde SOLVIT 0800 672 507 sau 0374 300 270 (număr apelabil din străinătate).

Desigur, sunt situații în care cetățenii sau companiile europene reclamă nerespectarea legislației UE de către autoritățile române. De pildă, este cazul unei societăți de transport rutier cu sediul fiscal în Bulgaria care a achiziționat servicii în România – combustibil, taxe rutiere de acces și taxa de utilizare a drumurilor, cazare, plătind inclusiv TVA-ul aferent. Neavând rezidența fiscală în RO, societatea a depus, prin intermediul portalului electronic pus la dispoziţie de către Bulgaria o cerere de rambursare a TVA-ului. 6 luni mai târziu, societatea încă nu primise nicio decizie privind sumele aprobate pentru rambursare. SOLVIT BG a contactat SOLVIT RO și a indicat faptul că în concordanță cu prevederile Directivei europene privind TVA-ul, rambursarea ar fi trebuit făcută în termen de 4 luni de la depunerea cererii (art.19 din Directiva 2008/9/CE de stabilire a normelor detaliate privind rambursarea taxei pe valoare adăugată, prevăzută în Directiva 2006/112/CE, către persoane impozabile stabilite în alt stat membru decât statul membru de rambursare). SOLVIT RO a contactat ANAF, iar în 4 săptămâni a fost emisă decizia privind rambursarea TVA-ului solicitat, în acord cu prevederile Codului Fiscal și a Normelor sale de aplicare. Situații similare au fost soluționate și pentru societăți din Cehia sau Danemarca.

„Când vine vorba de afaceri, companiile românești sunt abia pe locul 26 în UE în activarea rețelei SOLVIT în ultimii trei ani. Cele mai active companii care apelează la rețeaua SOLVIT provin din Germania, UK, Belgia, Spania, Danemarca, Polonia, Slovenia, Olanda, Finlanda și Portugalia”, conchide președintele INACO.

.

COMUNICATE DE PRESĂ

Infografic Monitorul Social: Media abandonului școlar timpuriu în România, cu 6% mai mare decât media europeană și departe de obiectivele asumate prin Strategia Europa 2020

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Monitorul Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România, lansează un nou infografic părăsirea timpurie a școlii și rețeaua școlară deficitară, în care avertizează că una dintre cele mai mari probleme cu care se confrută România este părăsirea timpurie a școlii, adică numărul mare al persoanelor care nu își continuă studiile după finalizarea ciclului gimanzial inferior (cel mult clasa a VIII-a).

Media României (16,4%) este mult peste cea europeană (10,6%) și departe de ținta pe care ne-am asumat-o la începutul deceniului trecut, prin Agenda Europa 2020 – 11,3%.

“Când ne uităm însă la date în funcție de mediu de rezidență, observăm cât de inegal este sistemul de învățământ românesc: în vreme ce persoanele din orașele mari au o rată a parăsirii școlii de două ori mai mică decât media europeană (4,2% vs. 9,8%), persoanele din mediul rural au o rată de peste două ori mai mare decât media europeană (25,4% vs. 11%) și de șase ori mai mare decât cea a persoanelor din mediul urban (25,4% vs. 4,2%)”, informează FES România într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

© Infografic Monitorul Social

De ce renunță la școală după finalizarea celor opt clase atât de multe persoane din mediul rural, spre deosebire de cei din mediul urban? O parte din explicație este lipsa infrastructurii școlare: în rural nu există suficiente licee, astfel că cei care vor să continue să învețe după ce finalizează clasa a VIII-a trebuie să facă un efort suplimentar să meargă la un liceu din cel mai apropiat oraș.

Infrastructura școlară din mediul rural nu a mai fost dezvoltată de pe vremea când învățământul obligatoriu se limita la opt clase. Numărul elevilor care învață în mediul rural nu este cu mult diferit față de cel al celor care învață la oraș: anul acesta, din cei 172.531 de elevi înscriși la Evaluarea Națională (examen susținut la finalul clasei a VIII-a), 59% proveneau din mediul urban, iar 41% din mediul rural, diferența numerică fiind de aproape 32 mii de elevi.

Dacă ne uităm însă la infrastructura școlară, în mediul rural sunt de cinci ori mai puține licee decât în mediul urban (262 vs. 1297). Astfel, fără un transport public accesibil asigurat pentru toți elevii, costul poate deveni prea mare, în special pentru familiile din comunitățile marginalizate, ceea ce poate împinge foarte mulți elevi din mediul rural să abandoneze școala.

Continue Reading

COMUNICATE DE PRESĂ

Peste 200 de organizații europene, dintre care 46 din România, scrisoare deschisă către liderii europeni și naționali: Nu tăiați fondurile europene pentru societatea civilă

Published

on

© European Union, 2018

Peste 200 de organizații europene, dintre care 46 din România, au înaintat în aceste zile liderilor europeni și naționali un mesaj de profundă îngrijorare despre cum rolul societății civile nu este reflectat în bugetul planificat pentru Uniunea Europeană 2021-2027. Din România, mesajul a ajuns la Președinție, Guvern, precum și la toți reprezentanții noștri din Parlamentul European, informează în comunicat al Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile remis CaleaEuropeană.ro.

Scrisoarea apreciază cum deseori societatea civilă este lăudată drept un partener important al UE. Cu toate acestea, programul Rights and Values, așteptat ca un instrument flexibil care să permită organizațiilor din statele membre să continue să acționeze viguros pentru apărarea drepturilor fundamentale în fața abuzurilor de orice fel, a fost redus, conform documentului CE 2020/442. Scăderea propusă de Comisia Europeană este de peste 20% față de valoarea propusă tot de CE în 2018, și aceea oricum cu mult mai mică decât valoarea solicitată de Parlamentul European, și de societatea civilă din întreaga Europă.

Scrisoarea disponibilă AICI este inițiată de European Civic Forum, cu ajutorul Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile și a altor organizații naționale.

Anticipând următoarea ședință a Consiliului European programată pentru 19 iunie, le solicităm astfel autorităților susținerea activă pentru a rectifica ceea ce pare a fi o greșeală politică semnificativă, cu potențial de a afecta milioane de cetățeni europeni, precum și creșterea bugetului programului Rights and Values la nivelul solicitat prin votul Parlamentului European, acela de 1.83 miliarde EUR.

Lista semnatarilor din România se regăsește mai jos:

  1. Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile
  2. ActiveWatch
  3. Agenda 21
  4. Apador-CH
  5. Asociația Academia de Advocacy
  6. Asociația ACCEPT
  7. Asociația Divina Providența
  8. Asociația Ecopolis
  9. Asociația E-Romnja
  10. Asociația Eurolife
  11. Asociația Formare, Dezvoltare, Asistență FORDA
  12. Asociația Grup de Acțiune Locală Berceni
  13. Asociația Help Autism
  14. Asociația Human Catalyst
  15. Asociația pentru Relații Comunitare
  16. Asociația pentru Sprijinirea Pacienților cu Tuberculoză Multidrog Rezistență
  17. Asociația Pro Democrația
  18. Asociația Transcena
  19. Centrul de Resurse pentru participare publică – CeRe
  20. CENTRAS
  21. Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi
  22. Centrul FILIA
  23. Centrul pentru Inovare Publică
  24. Centrul pentru Resurse Civice
  25. Centrul Român pentru Politici Europene CRPE
  26. CIVICA
  27. Declic
  28. ECPI-Euroregional Center for Public Initiatives
  29. Europuls
  30. FECED Leul Albastru
  31. FONPC Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil
  32. FONSS
  33. Fundația Centrul Parteneriat pentru Egalitate
  34. Fundația Comunitară București
  35. Fundația Corona
  36. Fundația de Abilitare Speranța
  37. Fundația Inimă de Copil
  38. Fundația PACT – Parteneriat pentru Acțiune Comunitară și Transformare
  39. Fundația Tineri pentru Tineri
  40. Fundația Viață și Lumină
  41. Funky Citizens
  42. Opportunity Associates
  43. RO TSA Rețeaua Organizațiilor în Autism
  44. Romani CRISS
  45. Societatea Academică din România
  46. TERRA Milleniul III

Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) este o organizație neguvernamentală, independentă, înființată în anul 1994, la inițiativa Comisiei Europene. FDSC promovează o societate civilă puternică și sustenabilă, care contribuie la apărarea valorilor democratice, prin sprijinirea actorilor societății civile, mobilizarea de resurse, încurajarea unui mediu favorabil și întărirea cooperării cu celelalte sectoare. Pentru mai multe informații, accesați www.fdsc.ro.

European Civic Forum este o reţea transnaţională care reuneşte peste 100 de organizaţii din 27 de ţări europene, lucrând activ pentru apărarea drepturilor omului, promovarea democraţiei şi a educaţiei civice. Pentru mai multe informaţii, vizitați www.civic-forum.eu.

Continue Reading

COMUNICATE DE PRESĂ

ICDE face apel pentru organizarea unui summit UE-SUA, ca semnal de unitate a Occidentului pe scena internațională

Published

on

© The White House/ Facebook

Asociația Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE), think-tank dedicat promovării valorilor europene și culturii democratice și a apartenenței României la Uniunea Europeană și la NATO, face apel către liderii comunității occidentale să demareze pregătirile politico-diplomatice pentru organizarea unui summit cu participarea șefilor de state sau de guverne din cele 27 de țări membre ale Uniunii Europene și a președintelui Statelor Unite ale Americii.

“La 75 de ani de ani distanță de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și la șapte decenii de la apariția marilor proiecte de integrare euro-atlantică și europeană suntem în fața unor transformări epocale care vor determina reașezarea ordinii globale. Evoluțiile recente de pe scena politicii internaționale, determinate de pandemia COVID-19, efectele sale economice și implicațiile sale strategice și de securitate, au condus la o deteriorare a cooperării internaționale și au amplificat, pe alocuri, tensiunile transatlantice între aliați și parteneri strategici. Aceste semnale reclamă, în opinia noastră, un dialog și o reînnoire a angajamentului comun între cele două maluri ale Atlanticului de Nord, atât în cadrul NATO, cât și la nivelul parteneriatului strategic dintre UE și SUA“, se arată într-un comunicat ICDE publicat pe pagina sa.

ICDE amintește faptul că precedenta reuniune la nivel înalt în format extins între Uniunea Europeană și SUA a avut loc în luna mai a anului 2017, la Bruxelles, între Președinții Comisiei Europene și Consiliului European de la vremea respectivă, Jean-Claude Juncker și Donald Tusk, și Președintele Statelor Unite, Donald Trump. De atunci, o serie de alte întâlniri între Președinții Trump și Juncker și alte reuniuni ministeriale au oferit numai soluții punctuale pentru provocări strategice pe termen lung, precum comerțul internațional sau poziționarea față de alți actori statali precum China, Iran sau Federația Rusia. Totodată, întâlnirile de la începutul acestui an între Președintele Donald Trump și Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și între Secretarul de Stat Mike Pompeo și Înaltul Reprezentant Josep Borrell au indicat necesitatea unui summit UE-SUA.

De asemenea, ICDE amintește faptul că Uniunea Europeană a programat, pentru luna septembrie, un summit între cei 27 de șefi de state sau de guverne și președintele Chinei, în timpul Președinției Germaniei la Consiliul Uniunii Europene.

Pozițiile și deciziile recente ale administrației Statelor Unite privind politica față de China sau Organizația Mondială a Sănătății și dezbaterea din interiorul Uniunii Europene privind autonomia sa strategică sau politica pe termen lung privind China sunt doar câteva dintre exemplele unor acțiuni cu implicații majore pentru viitorul relației transatlantice.

ICDE consideră că România, stat a cărui politică externă este definită de triada conceptuală a Parteneriatului Strategic cu SUA și a apartenenței la UE și la NATO, ar trebui să se implice activ pentru înfăptuirea unui demers care să contribuie la unitatea transatlantică în fața provocărilor globale actuale și viitoare.

Prin urmare, ICDE subliniază necesitatea reafirmării angajamentului comun pentru valorile occidentale și coordonării pe plan global între cei doi parteneri strategici – Uniunea Europeană și Statele Unite – și solicită decidenților politici să demareze cât mai curând un astfel de proces politico-diplomatic.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending