Connect with us

G7

Înainte de a prelua președinția G7, Italia anunță China că părăsește Inițiativa Noului Drum al Mătăsii după ce devenise prima și singura țară occidentală care se alăturase proiectului

Published

on

© European Union, 2023

Italia a informat oficial China că va părăsi Iniţiativa Noul Drum al Mătăsii (BRI) şi a dezminţit astfel temerile că decizia sa ar putea afecta semnificativ relaţiile bilaterale şi economia italiană, au declarat miercuri surse guvernamentale, citate de Reuters, potrivit Agerpres.

Italia, care va prelua la 1 ianuarie președinția grupului G7, a devenit în 2019 prima şi până acum singura ţară occidentală importantă care s-a alăturat acestei iniţiative comerciale şi de investiţii, ignorând avertismentul Washingtonului conform căruia acest lucru i-ar permite Chinei să preia controlul asupra tehnologiilor sensibile şi infrastructurii esenţiale. Totuşi, atunci când Giorgia Meloni a devenit prim-ministru, anul trecut, ea a spus că doreşte să retragă Italia din BRI, afirmând că această iniţiativă nu aduce câştiguri semnificative ţării sale.

Acordul încheiat în 2019 expiră în martie anul viitor şi, potrivit unei surse guvernamentale de la Roma, Italia i-a trimis ”în ultimele zile” o scrisoare Beijingului în care îl informează că nu va reînnoi pactul.

Ministerul de Externe chinez a declarat joi că Iniţiativa Noul Drum al Mătăsii are ”atracţie şi influenţă globală enorme”, fără ca Beijingul să facă vreo referire la decizia Italiei.

O a doua sursă guvernamentală italiană a afirmat că Roma intenţionează să menţină ”relaţii excelente cu China” chiar dacă Italia nu va mai lua parte la BRI. ”Alte ţări din G7 au relaţii mai strânse cu China decât avem noi, în pofida faptului că nu au fost niciodată în BRI”, a adăugat sursa.

Italia va asigura preşedinţia G7 în 2024.

De la lansarea BRI în 2013, peste 100 de ţări au semnat acorduri cu China pentru a coopera în proiecte de infrastructură şi construcţii. Când a semnat participarea Italiei în 2019, premierul de la acea vreme Giuseppe Conte spera ca ţara lui să obţină profituri comerciale substanţiale, însă principalii beneficiari au fost companiile chineze.

În 2022 exporturile italiene către China au totalizat 16,4 miliarde de euro, comparativ cu 13 miliarde de euro în 2019. În schimb, exporturile chineze spre Italia au fost anul trecut de 57,5 miliarde de euro, faţă de 31,7 miliarde de euro în 2019, potrivit datelor furnizate de guvernul italian.

Franţa şi Germania, principalii parteneri comerciali ai Italiei din zona euro, au exportat către China semnificativ mai mult anul trecut, în pofida faptului că ele nu participă la BRI, adaugă agenţia de presă britanică. 

Liderii țărilor G7, în frunte cu inițiatorul Joe Biden, au lansat în 2022 Parteneriatul pentru infrastructura globală și investiții (PGII) prin care vor mobiliza 600 de miliarde de dolari pentru a furniza o infrastructură durabilă și de calitate și să consolideze și să diversifice lanțurile de aprovizionare. Parteneriatul este menit să contrabalanseze inițiativa Belt and Road a Chinei și să rivalizeze cu modelul de infrastructură promovat de Beijing. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

G7

Șase țări din UE solicită Comisiei Europene să reducă plafonul de preț al G7 pentru petrolul rusesc: Este momentul să sporim și mai mult impactul sancțiunilor noastre

Published

on

© Lithuanian Ministry of Foreign Affairs/ Flickr

Șase țări din Uniunea Europeană au solicitat Comisiei Europene să reducă plafonul de 60 de dolari pe baril impus petrolului rusesc de țările G7, susținând că acest lucru ar reduce veniturile Moscovei pentru continuarea războiului din Ucraina, fără a provoca un șoc pe piață, informează Reuters.

Plafoanele de preț pentru țițeiul rusesc transportat pe mare, precum și pentru produsele petroliere rafinate au fost stabilite de țările G7 pentru a reduce veniturile Moscovei din comerțul cu petrol și, în acest fel, pentru a limita capacitatea țării de a-și finanța invazia din Ucraina.

”Măsurile care vizează veniturile din exportul de petrol sunt cruciale, deoarece reduc cea mai importantă sursă de venit a Rusiei”, au declarat Suedia, Danemarca, Finlanda, Letonia, Lituania și Estonia într-o scrisoare adresată executivului european.

”Credem că acum este momentul să sporim și mai mult impactul sancțiunilor noastre prin reducerea plafonului G7 pentru prețul petrolului”, se arată în scrisoare.

G7 a stabilit un plafon de 60 de dolari pentru barilul de țiței rusesc, 100 de dolari pe baril pentru produsele petroliere premium-to-crude și 45 de dolari pe baril pentru produsele discount-to-crude.

Aceste prețuri maxime nu s-au modificat din decembrie 2022 și februarie 2023, când au fost introduse, în timp ce prețurile țițeiului rusesc pe piață au fost sub acest nivel în medie în 2023 și 2024.

”Piața internațională a petrolului este mai bine aprovizionată astăzi decât în 2022, reducând riscul ca un preț plafon mai scăzut să provoace un șoc al aprovizionării”, se arată în scrisoarea celor șase țări.

”Având în vedere capacitatea limitată de stocare și dependența sa foarte mare de exporturile de energie pentru obținerea de venituri, Rusia nu are nicio alternativă pentru a continua exporturile de petrol chiar și la un preț substanțial mai mic”, mai este precizat în scrisoare.

Statele Unite au impus recent noi sancțiuni contra Rusiei care vizează sectorul energetic, mai precis peste 200 de entități și persoane fizice implicare în acest domeniu.

Și Uniunea Europeană a luat măsuri suplimentare pentru a slăbi capacitatea de război a Moscovei, adoptând la mijlocul lunii decembrie cel de-al 15-lea pachet de măsuri punitive.

Pachetul adaugă mai multe persoane și entități pe lista de sancțiuni deja existente și vizează entități din Rusia și din țări terțe, care contribuie indirect la consolidarea militară și tehnologică a Rusiei prin eludarea restricțiilor la export.

Sancțiunile adoptate limitează activitatea navelor suplimentare ale statelor terțe care operează pentru a contribui la acțiuni sau politici de sprijinire a acțiunilor Rusiei împotriva Ucrainei.

Continue Reading

G7

UE plătește Ucrainei primele 3 miliarde de euro din contribuția sa la împrumutul G7, rambursat din veniturile generate de activele rusești înghețate

Published

on

© European Union, 2024/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a virat vineri Ucrainei prima tranșă de 3 miliarde de euro din împrumutul excepțional de asistență macrofinanciară destinat acestei țări, care va fi rambursat din veniturile provenite din înghețarea activelor rusești.

Acest împrumut, a cărui valoare se ridică până la 18, 1 miliarde de euro, reprezintă contribuția Uniunii Europene la împrumutul convenit de G7, în valoare de aproximativ 45 de miliarde de euro, menit să ajute Kievul să facă față invaziei ilegale a Rusiei și să mențină stabilitatea macroeconomică și fiscală a țării, să reconstruiască infrastructura vitală, inclusiv sistemele energetice, și să investească în infrastructura de apărare.

”La aproape 3 ani de la războiul de agresiune al Rusiei, Ucraina poate conta în continuare pe prietenii și partenerii săi. Astăzi trimitem Ucrainei 3 miliarde de euro ca primă plată a părții UE din împrumutul G7. Oferim Ucrainei puterea financiară de a continua să lupte pentru libertatea sa – și de a învinge. Până în prezent, Europa a oferit Ucrainei un sprijin de aproape 134 de miliarde de euro. Și vor mai veni și altele. La fel ca și curajoasa rezistență ucraineană, sprijinul nostru va fi neclintit”, a transmis președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un comunicat al instituției pe care o conduce. 

La rândul său, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, a subliniat că agresorul, adică Rusia, trebuie să plătească prețul războiului pe care l-a declanșat.

”În fiecare zi, timp de peste o mie de zile, Rusia a distrus casele ucrainenilor și a țintit în mod deliberat infrastructura critică, inclusiv aprovizionarea cu energie. Astăzi, Ucraina va primi trei miliarde de euro din împrumutul G7 pentru a-și sprijini economia și a efectua reparații vitale în întreaga țară. Acest lucru va permite, de asemenea, Ucrainei să elibereze bani pentru apărare. Împrumutul va fi rambursat cu veniturile provenite din activele rusești înghețate din UE. Rusia a început acest război, așa că trebuie să plătească prețul lui”, a arătat Kallas.

Citiți și: SUA au deblocat 20 de miliarde de dolari pentru Ucraina, contribuția lor la împrumutul G7 de 50 de miliarde de dolari rambursat din veniturile generate de activele rusești înghețate

Instrumentul de asistență macrofinanciară oferă Ucrainei flexibilitate ridicată și condiții foarte favorabile, cu scadențe foarte lungi care se pot extinde până la 45 de ani.

Este important de reținut faptul că nu se așteaptă ca Ucraina să ramburseze direct împrumutul din resurse proprii.

În schimb, rambursarea va fi asigurată prin profiturile extraordinare din activele rusești blocate colectate prin Mecanismul de cooperare pentru împrumutul Ucrainei (ULCM), trimițând un semnal clar că povara reconstrucției Ucrainei va fi suportată de cei responsabili de distrugerea acesteia. 

Această contribuție a UE în cadrul împrumutului G7 este completată de finanțarea pe termen mai lung acordată de Uniunea Europeană Kievului prin Facilitatea pentru Ucraina, care va pune la dispoziția Ucrainei 50 de miliarde de euro între 2024 și 2027. 

Se preconizează că plățile viitoare către Ucraina în cadrul instrumentului de asistență macrofinanciară vor continua între martie și noiembrie, cu 1 miliard de euro pe lună, restul de 6,1 miliarde de euro fiind prevăzuți pentru luna decembrie. 

Continue Reading

G7

Canada: După 10 ani la putere, premierul Justin Trudeau își anunță demisia, dar rămâne la putere până la alegerea unui nou lider al Partidului Liberal

Published

on

© Justin Trudeau/ Flickr

Premierul canadian Justin Trudeau şi-a anunţat luni demisia, dar a precizat că va rămâne în funcţie până când Partidul Liberal, al cărui lider actual este, îi va desemna succesorul, transmite Reuters.

“Intenţionez să demisionez din funcţiile mele de şef al partidului şi de prim-ministru odată ce partidul îşi va fi ales viitorul lider”, a spus Trudeau într-o declaraţie de presă la Ottawa, după aproape 10 ani în care a fost prim-ministru al Canadei, țara care în 2025 deține președinția G7.

Justin Trudeau (53 de ani) se afla sub o puternică presiune de mai multe săptămâni din partea parlamentarilor liberali, pe fondul sondajelor care prognozează o înfrângere categorică a partidului la viitoarele alegeri.

Guvernul său minoritar, deja profund nepopular, a suferit o lovitură puternică prin demisia ministrului de finanţe şi vicepremier Chrystia Freeland luna trecută, după divergenţe cu Trudeau în privinţa politicii economice.

Trudeau a devenit prim-ministru în noiembrie 2015 şi a fost reales de două ori, însă popularitatea sa a început să scadă acum doi ani, într-un context de furie a publicului din cauza creşterii preţurilor şi a deficitului de locuinţe.

Potrivit sondajelor, liberalii vor fi înfrânţi la scor de opoziţia conservatoare condusă de Pierre Poilievre, indiferent cine va fi liderul lor, la viitoarele alegeri ce trebuie să aibă loc cel târziu la sfârşitul lunii octombrie.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
U.E.14 hours ago

Ungaria ar putea urma exemplul SUA de a părăsi Organizația Mondială a Sănătății: „Cu siguranță merită luat în considerare”, anunță biroul premierului Viktor Orban

SUA15 hours ago

Trump reiterează că Fâșia Gaza va fi predată de Israel Statelor Unite, dar exclude prezența trupelor americane la fața locului

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI15 hours ago

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

INTERNAȚIONAL15 hours ago

Kalla Kallas, laureata premiului ”Ewald von Kleist” al Conferinței de Securitate de la München pentru mobilizarea sprijinului pentru Ucraina după invazia Rusiei

U.E.16 hours ago

Franța livrează Ucrainei primul lot de avioane de luptă Mirage 2000-5

ROMÂNIA16 hours ago

ICI București a participat la reuniunea de lansare a proiectului IAMI, care își propune să transforme modul în care sunt identificate și gestionate entitățile în domeniul securității, intelligence-ului și investigațiilor

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

39 de proiecte inovatoare din UE, două din România, beneficiază de sprijin financiar de 422 de milioane de euro din partea Comisiei Europene pentru implementarea infrastructurii pentru combustibili alternativi

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Comisia Europeană solicită platformei Shein să furnizeze informații referitoare la produsele ilegale și la sistemul său de recomandare

ROMÂNIA17 hours ago

Guvernul adoptă mecanismul de actualizare a salariului minim în funcție de rata inflației și productivitatea muncii. Ciolacu: Este un mecanism de calcul european, asumat prin PNRR

ROMÂNIA17 hours ago

Misiunea FMI în România. Barna: Am reafirmat angajamentul de a reduce deficitul bugetar și de a crea un stat mai suplu în următorii 7 ani

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI15 hours ago

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

POLITICĂ5 days ago

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

ROMÂNIA6 days ago

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!

U.E.7 days ago

Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali

COMISIA EUROPEANA1 week ago

“Este timpul să repornim motorul inovării din Europa”: Comisia von der Leyen a lansat Busola competitivității, axată pe inovare, decarbonizare, securitate, simplificare, piața unică, finanțare și competențe

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

PE marchează Ziua Internațională a Comemorării Holocaustului printr-o ședință solemnă dedicată celor șase milioane de victime. Povestea violoncelistului Pál Hermann, ucis de naziști, a răsunat în hemiciclu

COMISIA EUROPEANA1 week ago

În fața Curții de Justiție a UE, Ursula von der Leyen se angajează să exploreze noi căi pentru a proteja tratatele și valorile atemporale ale Uniunii într-o lume aflată în schimbare

ROMÂNIA2 weeks ago

MNIR, detalii despre furtul artefactelor din tezaurul dacic: Jaful nu este comun, fiind primul incident din Europa în care s-a folosit explozibil în cazul unui muzeu

Trending