Președintele Consiliului European Charles Michel aduce din nou în discuție ideea de „unitate europeană” înaintea reuniunii liderilor din statele membre (21-22 octombrie), care are la vârful agendei teme presante precum criza prețurilor la energie, gestionarea pandemiei COVID-19 și pregătirea pentru reuniunile ONU pentru climă (COP26) și biodiversitate (COP15), după cum reiese din scrisoarea tradițională de invitație pe care înaltul oficial o transmite șefilor de stat și de guvern din Uniunea Europeană. 

„Sunt convins că vom avea o reuniune productivă, în spiritul încrederii și al dialogului. După cum s-a demonstrat în trecut, unitatea este cel mai puternic atu al nostru. Aștept cu nerăbdare să ne vedem la Bruxelles”, precizează Charles Michel, în scrisoarea trimisă liderilor europeni. 

Potrivit președintelui Consiliului European, reuniunea la nivel înalt va fi deschisă joi cu o discuție despre creșterea actuală a prețurilor la energie, care pune în dificultate redresarea post-pandemică și afectează grav cetățenii și întreprinderile noastre. Pornind de la recenta comunicare a Comisiei, liderii europeni vor analiza îndeaproape ce se poate face la nivelul UE și la nivel național, atât în ceea ce privește reducerea pe termen scurt pentru cei mai afectați, cât și măsurile pe termen mediu și lung.

Aceștia vor discuta, de asemenea, situația actuală a COVID-19.

„Pandemia nu s-a încheiat încă, iar cifrele sunt în creștere în mai multe state membre. Vaccinarea a adus progrese semnificative în lupta împotriva COVID-19, dar mai sunt încă multe de făcut, în special în ceea ce privește reticența față de vaccinare și dezinformarea. Se va vorbi despre solidaritatea internațională, pentru a asigura livrarea rapidă a vaccinurilor către țările care au cea mai mare nevoie de ele. De asemenea, trebuie să luăm măsuri pentru a ne asigura că suntem mai bine pregătiți pentru pandemiile din viitor”, transmite Charles Michel. 

De asemenea, în cadrul sesiunii de lucru vor fi abordate evoluțiile recente legate de statul de drept.

„În timpul cinei de lucru vom avea o discuție strategică privind comerțul. În ceea ce privește influența globală a UE, comerțul rămâne cel mai eficient instrument din setul nostru de instrumente. Vom discuta despre cum să folosim cel mai bine acest instrument, atât în ceea ce privește obiectivele pe care le urmărim, cât și în ceea ce privește procesul de implicare a statelor membre, în lumina experiențelor din ultimii ani”, mai informează președintele Consiliului European.

Un alt subiect va fi reprezentat de pregătirile pentru viitoarele summituri importante, cum ar fi COP26 și COP15 privind biodiversitatea, dar și pregătirile pentru viitoarele summituri ASEM și Parteneriatul Estic.

„Privind în perspectiva summitului COP26, avem nevoie de un răspuns global ambițios la schimbările climatice. Toate marile economii ar trebui să stabilească obiective ambițioase și să își îndeplinească angajamentele privind finanțarea pentru climă”.

Citiți și: 

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

Uniunea Europeană și SUA anunță un acord global în vederea reducerii emisiilor de gaz metan. Inițiativa va fi lansată în cadrul COP26

Comisia pentru Mediu din PE solicită tuturor țărilor să își mărească obiectivele climatice pentru a obține rezultate puternice în cadrul Conferinței COP26

Vineri, liderii din UE vor reveni la subiectul migrației, pentru a urmări punerea în aplicare a concluziilor Consiliului European din iunie privind dimensiunea externă a migrației, în special în ceea ce privește finanțarea.

„Frontierele noastre externe trebuie să fie controlate în mod eficient. Ar trebui, de asemenea, să ne susținem eforturile de reducere a mișcărilor colaterale”, mai precizează șeful Consiliului European. 

În cele din urmă, pe agenda discuțiilor se află și transformarea digitală a Europei, care este un motor esențial pentru creșterea economică, crearea de locuri de muncă și competitivitate.

„Vom oferi orientări suplimentare privind agenda digitală, inclusiv securitatea și conectivitatea cibernetică, și vom da un impuls politic pentru a lucra la propunerile și inițiativele existente și viitoare”, încheie Charles Michel cu referire la subiectele de pe agenda Consiliului European. 

Prețul mediu al electricității pentru consumatorii casnici din UE a înregistrat o creștere ușoară în prima jumătate a acestui an, ajungând la 21,9% euro/kWh, de la 21,3 euro/kWh, cât era anul trecut în aceeași perioadă, arată cele mai recente date publicate de Eurostat, citat de Agerpres.

Prețul mediu al gazelor naturale  a înregistrat o evoluție inversă, scăzând ușor până la 6,4 euro/100 kWh în prima jumătate a anului 2021. Recent, prețurile pentru energie electrică și gaze naturale cresc substanțial în întreaga UE. Statisticile europene oficiale pentru a doua jumătate a anului 2021 vor fi disponibile în aprilie 2022.

Prețurile la energie electrică

Prețurile electricității pentru consumatorii casnici au crescut în 16 state membre ale UE în prima jumătate a anului 2021, comparativ cu prima jumătate a anului 2020, cele mai semnificative creșteri, exprimate în moneda națională, fiind observate în Slovenia (+15%), Polonia (+8%) și  România (+7%).

Cele mai mari scăderi s-au constatat în Țările de Jos (-10%), urmate de Cipru (-7%) și Lituania (-6%). Scăderile de impozite au determinat în principal reducerea din Țările de Jos, unde rambursarea (indemnizația) a crescut.

Exprimate în euro, prețurile medii la electricitate pentru consumatorii casnici în prima jumătate a anului 2021 au fost cele mai mici în Ungaria (10,0 euro pentru 100 kWh), Bulgaria (10,2 euro) și Malta (12,8 euro) și cele mai mari în Germania (31,9 euro), Danemarca (29,0 euro), Belgia (27,0 euro) și Irlanda (25,6 euro).

Taxele și impozitele au reprezentat 39% din valoarea facturată în prima jumătate a anului 2021.                                                                                                                                                                  

Prețurile la gaze naturale

Între prima jumătate a anului 2020 și aceeași perioadă a anului 2021, prețul gazelor naturale a scăzut în 20 din cele 23 de state membre ale UE care raportează situația prețurilor gazelor naturale pentru consumatorii casnici. Cele mai mari scăderi ale prețurilor la gazele naturale pentru gospodării, exprimate în moneda națională, au fost observate în Lituania (-23%), Slovacia (-10%) și Polonia (-9%).

La polul opus, prețurile au crescut în Danemarca (19%), Germania (8%) și Luxemburg (6%). Costul energiei a fost principalul factor care a determinat creșterea prețurilor în Danemarca, în timp ce taxele au declanșat această creștere în Germania și Luxemburg.

Exprimate în euro, cele mai mici prețuri medii ale gazelor pentru gospodării în prima jumătate a anului 2021 s-au constatat în Lituania (2,8 euro pentru 100 kWh), Letonia (3,0 euro/ 100 kWh) Ungaria (3,1 euro/ 100 kWh) și România (3,2 euro/100 kWh), în vreme ce cele mai ridicate valori au fost observate în Olanda (9,6 euro / 100 kWh), Danemarca (9,0 euro/ 100 kWh ) și Portugalia (7,6 euro / 100 kWh). Eurostat menționează că datele pentru România sunt estimate.  

Taxele și impozitele au reprezentat 36% din valoarea facturii la gaze, în prima jumătate a anului 2021.   

În intervenția sa din plenul Parlamentului European, Daniel Buda a transmis că schimbările climatice reprezintă o realitate care nu poate fi contestată, iar omenirea întreagă se confruntă cu fenomene meteorologice severe, fie că vorbim de inundații, incendii sau secetă.

„Viețile și bunurile noastre, ale tuturor, sunt în pericol. Astăzi, ne confruntăm cu o criză a resurselor energetice care la rândul ei, afectează populația Uniunii Europene. Toate aceste lucruri sunt o consecință a neglijenței responsabililor politici care de-a lungul timpului au ignorat semnalele primite în acest sens. Ne revine astăzi, nouă tuturor, sarcina, deloc ușoară, de a face pași concreți în această direcție, iar Conferința de la Glasgow este o nouă etapă în acest demers”, a mai spus el.

De asemenea, eurodeputatul a mai subliniat „necesitatea ca înaintea oricărei decizii care va fi luată, să avem studiile de impact care să facă o evaluare asupra a ceea ce înseamnă acele decizii, astfel încât să nu afectăm sectoarele economice”.

El a amintit că planurile de redresare și reziliență reprezintă o bună oportunitate de a finanța aceste acțiuni, iar statele membre trebuie să se asigure de utilizarea eficientă a acestor resurse.

Potrivit acestuia, sectorul agricol trebuie văzut ca un partener serios în bătălia cu schimbările climatice, iar eforturile trebuie însă să fie făcute la nivel global și nu doar regional.

„Degeaba impunem fermierilor din Uniunea Europeană condiții de mediu, câtă vreme, în altă parte a globului, de unde importăm alimente, lucrurile au scăpat de sub control. Dacă vrem să reușim cu adevărat în acest domeniu și să atingem obiectivele Acordului de la Paris, atunci trebuie să fim serioși unii cu ceilalți, indiferent de ce parte a globului ne aflăm”, a punctat Daniel Buda.

În final, acesta a reamintit că Virginijus Sinkevicus, comisar european pentru mediu, a transmis următoarele idei: „Știința ne demonstrează că temperaturile mondiale vor depăși 2,5 grade Celsius creștere în toate scenariile. Limitarea încălzirii globale la 1,5 grade până la finele secolului este posibilă cu reduceri drastice ale emisiilor. Eforturile globale de atenuare crescute semnificativ vor avea un impact. Creșterea ambițiilor, îmbunătățirea rezilienței și intensificarea finanțării reprezintă obiectivele noastre la COP26. S-a făcut apel constant la cele mai mari economii ale lumii pentru a-și intensifica eforturile înaintea conferinței. Contribuțiile stabilite la nivel național trebuie să ne pună pe toți pe drumul spre emisii 0. Ambiție nu înseamnă doar acțiuni de atenuare. UE va contribui la atingerea obiectivului de la Paris prin îmbunătățirea rezilienței atât acasă, cât și în afara Uniunii”.

Citiți și: Daniel Buda, mesaj din Parlamentul European: Green Deal frământă sectorul agricol. UE trebuie să garanteze durabilitatea fermierilor