Forța de muncă din domeniul sănătății și îngrijirii pe termen lung în UE va trebui să crească cu 11 milioane de lucrători între 2018 și 2030 pentru a răspunde cerințelor unei populații care îmbătrânește, potrivit unui raport al Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene (JRC).

Raportul, care analizează demografia în schimbare a UE și impactul asupra cererii din domeniul sănătății și îngrijirii pe termen lung, constată că sporirea numărului persoanelor în vârstă a crescut cererea pentru acest tip de servicii, generând o cerere în creștere pentru o forță de muncă calificată.

O mare parte din această cerere este satisfăcută prin educația și formarea internă, în timp ce migrația din țări terțe și mobilitatea intra-UE au de asemenea un rol din ce în ce mai important de jucat.

În 2018, în UE erau aproape două milioane de lucrători în domeniul sănătății și îngrijirii pe termen lung care lucrau într-o țară diferită de cea în care s-au născut.

În timp ce numărul acestor lucrători născuți în străinătate a crescut în ultimii ani, ca procent din totalul lucrătorilor din domeniul sănătății (13,2%), este semnificativ mai mic decât în ​​alte țări, cum ar fi Marea Britanie sau SUA. De asemenea, acești lucrători nu sunt răspândiți uniform, mai mult de două treimi din angajați regăsindu-se în doar cinci țări ale UE: Germania, Italia, Suedia, Franța și Spania.

Raportul identifică mai multe provocări care, dacă sunt abordate, pot contribui la încurajarea mobilității și la deblocarea întregului potențial al migrației din țările terțe pentru a contribui la atenuarea presiunii deficitului de forță de muncă din aceste sectoare. Aceste provocări includ:

• În prezent, nu există un instrument sectorial specific pentru migrația forței de muncă din UE sau un instrument care să atragă lucrători străini din domeniul sănătății și îngrijirii pe termen lung. Acest lucru înseamnă că lucrătorii potențiali trebuie să navigheze între diversele competențe și profiluri de ocupare a forței de muncă care există în întreaga UE și că nu există canale specifice de migrație pentru lucrătorii din domeniul îngrijirii pe termen lung;
• Cerințele privind migrația includ adesea recunoașterea calificărilor ca o condiție prealabilă pentru exercitarea profesiilor reglementate din domeniul sănătății. Procedurile complexe asociate cu aceasta reprezintă o provocare într-un context în care programele de educație și formare în domeniul sănătății diferă considerabil de cele din UE;
• Lucrătorii din domeniul îngrijirii pe termen lung, deși uneori nu au nevoie de calificări formale, îndeplinesc sarcini care implică un set de abilități informale greu de evaluat. Absența instrumentelor de evaluare specifice poate, de asemenea, descuraja recrutarea;
• Parteneriatele internaționale pentru recrutarea personalului medical și de îngrijire pe termen lung rămân în continuare limitate ca număr și acoperire.

Autorii raportului recomandă integrarea canalelor actuale de migrație a forței de muncă cu considerații mai specifice pentru sănătatea și sistemele de îngrijire pe termen lung, rămânând în același timp în conformitate cu Codul de practică global al OMS.

Acest lucru ar putea favoriza migrația înainte și înapoi, producând beneficii atât pentru țările de origine, cât și pentru cele de destinație. Ar implica, de asemenea, facilitarea recunoașterii calificărilor și activarea deplină a competențelor forței de muncă migrante și mobile din UE.

• solicităm alocarea a minim 10% din instrumentul de redresare și reziliență pentru educație și a 20% pentru transformare digitală;
• definim educația digitală de calitate și setăm instrumentele pentru aplicarea unor standarde în domeniu: metode, instrumente, platforme, dispozitive, practici, materiale educaționale;
• fixăm obiectivul accesibilizării pentru toți a educației digitale și combaterea activă a inegalităților și discrepanțelor de orice natură: programe de formare pentru profesori, elevi, studenți și părinți; definim accesul la educația digitală și infrastructura digitală ca fiind un drept universal; solicităm alocarea de resurse financiare suplimentare; menționăm programele care pot sau au avut succes; vorbim de nevoia de adaptare a învățământului tehnic, a educației continue sau a învățământului pentru persoane cu dizabilități; subliniem importanța corelării educației digitale cu grupa de vârstă sau tipul de educație;
• susținem dezvoltarea unor huburi dedicate educației digitale și a unui dialog permanent cu actorii relevanți din educație pentru a deveni co-creatori ai educației;
• lansăm proiectul Universității Online Europene, o platformă ce permite digitalizarea învățământului superior;
• inițiem un proiect privind educația despre inteligența artificială și robotică, cu scopul de a fi accesibil la nivel european;
• întărim nevoia creșterii competențelor digitale și media și atragem atenția asupra nevoii de a preîntâmpina riscurile existente online;

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European a participat joi la lansarea planului european pentru combaterea diabetului până în 2030.

”În calitate de raportor al Programului de Sănătate al UE am făcut tot posibilul ca lupta împotriva bolilor netransmisibile, precum diabetul, să aibă parte de o finanțare consistentă. Împreună cu colegii mei, am reușit ca 20% din bugetul EU4Health să fie direcționat pentru prevenirea bolilor și promovarea sănătății”, a amintit europarlamentarul român.

Cristian Bușoi a apreciat că UE va reuși să își atingă scopul și să învingă diabetul dacă ”vom folosi acest buget, împreună cu sumele din Programul de Cercetare Orizont Europa și oportunitățile pe care ni se oferă digitalizarea, pentru care există, de asemenea, o finanțare extrem de generoasă”.

Programul EU4Health, al cărui buget se ridică la 5,1 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, își propune să completeze politicile naționale ale statelor membre, să promoveze coordonarea dintre acestea, să protejeze cetățenii împotriva amenințărilor transfrontaliere grave asupra sănătății, să ofere garanția resurselor necesare pentru ca statele membre să facă față crizelor sanitare, să consolideze sistemele de sănătate, să sprijine utilizarea instrumentelor și serviciilor digitale în domeniul sănătății.

În același timp, Programul va finanța misiuni pentru prevenirea și gestionarea bolilor cronice, susține și promovează vaccinarea și, cel mai important, contribuie la reducerea inegalităților în materie de sănătate.