Connect with us

U.E.

Înaintea summitului Consiliului European, Franța a demarat discuții bilaterale cu țările care și-au exprimat rezerve cu privire la planul de relansare economică, propus de Comisia Europeană

Published

on

Franța a demarat vineri, în Austria, discuții bilaterale cu țările care și-au exprimat rezerve cu privire la planul european de relansare, pentru a găsi un teren fertil pentru consens, înainte de următorul summit al Consiliului European, care urmează să fie organizat în regim de videoconferință, și a obține un acord în luna iulie, lună la începutul căreia Germania va prelua președinția la Consiliul Uniunii Europene, informează AFP, citat de Agerpres.

”Viena refuză ca unele ţări să-şi plătească funcţionarii, să-şi finanţeze sistemul de pensii sau deficitul cu subvenţii europene”, a constatat secretarul de stat francez pentru Afaceri europene, Amélie de Montchalin, aflată într-o vizită la Salzburg.

”Austria refuză, de asemenea, ca planul de relansare să dureze mai mult de trei ani”, a adăugat ea într-o discuţie cu jurnaliştii. După ce s-a întâlnit cu omoloaga sa austriacă, Karoline Edtstadler, ea şi-a exprimat satisfacţia că niciun stat membru ”nu refuză în bloc principiul subvenţiilor”.

Parisul insistă ca partea de ajutoare directe prevăzută în planul iniţial să nu fie redusă. ”China ca şi Statele Unite investesc în masă şi noi nu trebuie să întârziem”, a explicat Amélie de Montchalin prin videoconferinţă de la Salzburg, unde s-a deplasat, de asemenea, ca să mulţumească Austriei că a îngrijit şi vindecat pacienţi francezi bolnavi de COVID-19.

Secretarul de stat francez pentru Afaceri europene a anunţat că luni va efectua o vizită în Ţările de Jos pentru a continua să sondeze un posibil teren de înţelegere în privinţa proiectului de relansare.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat în plenul Parlamentului European, planul economic de 1.850 de miliarde de euro, format dintr-un buget multianual de 1.100 de miliarde și un plan de redresare economică post-pandemie care se ridică la 750 de miliarde de euro ce vizează pe trei piloni: sprijin pentru statele membre cu investiții și reforme, pornirea inițială a economiei UE prin stimularea de investiții private, abordarea lecțiilor crizei. Instrumentul Next Generation EU prevede să distribuie cei 750 de miliarde de euro după următoarea schemă: 500 de miliarde sub formă de subvenţii şi 250 de miliarde sub formă de împrumuturi. 

Dacă planul de redresare economică a fost salutat de Italia și Spania, state puternic afectate de pandemia de coronavirus, principale beneficiare ale acestui pachet financiare, Austria, Danemarca, Olanda și Suedia, țări recunoscute pentru rigorile bugetare, înclină mai curând spre o redresare economică fundamentată pe împrumutiri și nu pe subvenții bugetare, fapt care anticipează discuții îndelungate pe acest subiect care necesită unanimitatea celor 27 de state membre ale Uniunii Europene. 

De altfel, Angela Merkel, cancelarul Germaniei, stat care va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene, de la Croația, la 1 iulie, s-a arătat sceptică cu privire la șansele obținerii unui consens la viitorul summit al Consiliului European și a atenționat că este nevoie ca până în toamnă aceste discuții să fie finalizate pentru a lăsa timp suficient Parlamentului European pentru a vota acest pachet. 

La rândul său, într-un mesaj care pare că era îndreptat către grupul statelor ”frugale”, președintele Consiliului European, Charles Michel, a făcut apel la țările membre să acționeze constructiv pentru obținerea unui compromis în interesul UE, reamintindu-le astfel liderilor europeni responsabilitatea pe care o au.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Sancțiuni europene împotriva Rusiei: Embargoul UE asupra cărbunelui rusesc a intrat oficial în vigoare

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP. Photographer: Philippe BUISSIN

După patru luni de la prezentarea celui de-al cincilea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei, în luna aprilie, embargoul european asupra cărbunelui rusesc a intrat în vigoare mierucuri la miezul nopții, relatează AFP și Agerpres

Acest embargo decretat în aprilie de statele membre devine efectiv la finalul unei perioade de tranziţie de 120 de zile. Numai contractele comerciale încheiate înainte de 9 aprilie au putut fi onorate în această perioadă. Este vorba despre prima sancţiune a UE care loveşte sectorul energetic rusesc. Europenii au decis apoi, la sfârşitul lui mai, un embargo progresiv până la sfârşitul lui 2022 asupra celei mai mari părţi din petrolul rusesc.

Cel de-al cincilea pachet de sancțiuni prezentat de Ursula von der Leyen în luna aprilie avea șase linii principale de acțiune, printre care sectorul energetic, dar și cel bancar. Astfel UE a decis atunci să interzică importul de cărbune din Rusia, a cărui valoare se ridică la 4 miliarde de euro anual, reducând astfel o sursă importantă de venituri pentru Moscova. 

Reamintim că la începutul lunii martie, Comisia Europeană a prezentat inițiativa “RePowerEU”, care reprezintă liniile generale ale unui plan menit să asigure independența Europei de combustibilii fosili din Rusia cu mult înainte de 2030, începând cu gazele naturale, măsura fiind accelerată ca urmare a agresiunii militare a Rusiei în Ucraina.

Prin această inițiativă, Comisia Europeană propune ca, până la data de 1 octombrie, stocurile de gaz din Uniunii Europene să fie la 90% din capacitatea lor pentru a avea rezerve și cantități suficiente de gaz. Printre alternativele luate în calcul de Bruxelles se numără diversificarea aprovizionării cu gaze prin importuri mai mari de gaz natural lichefiat sau de la alți furnizori în afară de Rusia și punerea în aplicare a pachetului de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 care ar diminua consumul anual de gaze cu 30%.

Continue Reading

U.E.

Premierul Poloniei cere o ”reformă profundă care să readucă egalitatea printre principiile fundamentale” ale UE

Published

on

© Kancelaria Premiera/ Flickr

Premierul polonez, Mateusz Morawiecki, a acuzat Uniunea Europeană că are un comportament imperialist față de statele mai mici din blocul european, în contextul în care Varșovia a fost acuzată în repetate rânduri de către Bruxelles că încalcă statul de drept, informează Agerpres.

”Practica politică a arătat că poziţiile Germaniei şi Franţei contează mai mult decât toate celelalte”, a scris Morawiecki într-un articol de opinie publicat pe site-ul Welt, citat de Reuters, pledând pentru o abordare care să se bazeze într-un grad mai ridicat pe consens.

”Avem deci de a face cu o democraţie formală şi o oligarhie de facto în care cei mai puternici deţin puterea”, a spus oficialul polonez, adăugând că imperialismul UE trebuie combătut la fel ca imperialismul rusesc, în condițiile în care acesta din urmă este răspunzător pentru revenirea războiului pe continentul european, împotriva unui stat suveran și independent, conflict soldat cu moartea a mii de persoane, printre care și copii.

Morawiecki a adus în discuție, de asemenea, nevoie de ”reformă profundă care să readucă binele general și egalitatea printre principiile fundamentale ale Uniunii”.

Bruxelles-ul critică de mai mult timp recentele reforme ale sistemului judiciar din Polonia, care, în opinia sa, nu garantează imparţialitatea şi independenţa sistemului juridic polonez şi, prin urmare, încalcă legislaţia UE.

Într-o recentă recidivă a răzvrătirii, Varșovia a amenințat Uniunea Europeană că îşi va exercita dreptul de veto pentru a bloca iniţiative europene dacă nu va primi banii din Planul Național de Redresare și Reziliență, în valoare de 35,4 miliarde de euro.

Acesta a fost aprobat deja de Comisia Europeană la începutul lunii iunie, dar nu a parcurs și celelalte etape ale procesului de aprobare, astfel încât primele tranșe din fondurile Mecanismului de Redresare și Reziliență să intre în vistieria Poloniei. 

Continue Reading

U.E.

Atena închide ”un capitol dificil” și ”nu va mai fi o excepție în zona euro”. După 12 ani, Grecia va ieși de sub supravegherea extinsă a Comisiei Europene

Published

on

© European Union, 2022

Grecia va ieși, în data de 20 august, din așa-numitul cadru de supraveghere extinsă impuse de Uniunea Europeană, a anunțat miercuri ministrul de Finanțe de la Atena, o măsură care va da o mai mare libertate în elaborarea politicii economice, anunță Reuters, citat de Agerpres.

”După 12 ani, un capitol dificil pentru ţara noastră se va încheia. Grecia revine la o normalitate europeană şi nu va mai fi o excepţie în zona euro”, a declarat ministrul grec al Finanţelor, Christos Staikouras.

Potrivit acestuia, faptul că autorităţile de la Atena şi-au îndeplinit cea mai mare parte a angajamentelor şi promisiunilor asumate faţă de Bruxelles a fost confirmat într-o scrisoare trimisă de vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, şi comisarul european pentru Economie, Paolo Gentiloni.

Conform aceluiași oficial de la Atena, ieșirea Greciei de sub supravegherea extinsă a Comisiei Europene va permite acestei țări un spațiu mai mare în implementarea politicii economice și va duce țara mai aproape de obiectivul să de a recâștiga ratingul ”recomandat pentru investiții”.

La începutul lunii aprilie, statul elen a reușit să ramburseze ultima tranșă din împrumuturile acordate de Fondul Monetar Internațional, cu doi ani mai devreme decât era programat.

Între 2010 şi 2015, Grecia a avut nevoie de trei pachete internaţionale de asistenţă de la Uniunea Europeană şi FMI, cu o valoare totală de peste 260 de miliarde de euro.

Începând cu 2018, când s-au finalizat programele de asistenţă, Grecia şi-a asigurat necesităţile de finanţare exclusiv de pe piaţă. Tot în același ani, evoluţiile şi politicile economice ale Greciei au fost monitorizate de Comisia Europeană, în regim de supraveghere extinsă.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL5 mins ago

ONU: După semnarea acordului internațional de la Istanbul, primele exporturi de grâu din Ucraina sunt așteptate săptămâna viitoare

COMISIA EUROPEANA27 mins ago

Sancțiuni europene împotriva Rusiei: Embargoul UE asupra cărbunelui rusesc a intrat oficial în vigoare

INTERNAȚIONAL17 hours ago

Miniștrii de externe ai G7 și UE solicită Rusiei să restituie imediat autorităților ucrainene controlul deplin aspura centralei nucleare de la Zaporojie

U.E.17 hours ago

Premierul Poloniei cere o ”reformă profundă care să readucă egalitatea printre principiile fundamentale” ale UE

ROMÂNIA17 hours ago

Dezvoltare durabilă: Guvernul a aprobat proiectul de lege privind ratificarea acordului de împrumut de 600 milioane de euro dintre România și BIRD

ROMÂNIA18 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

U.E.20 hours ago

Atena închide ”un capitol dificil” și ”nu va mai fi o excepție în zona euro”. După 12 ani, Grecia va ieși de sub supravegherea extinsă a Comisiei Europene

ROMÂNIA20 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: Nu există date care să justifice niciun fel de îngrijorare cu privire la centrala nucleară de la Zaporojie

ROMÂNIA21 hours ago

Marcel Boloș: În ultimele trei luni am lansat măsuri de 1,5 miliarde de euro pentru sprijinirea mediului de afaceri

ROMÂNIA21 hours ago

Președintele Adunării Naționale a Coreei de Sud a discutat cu Marcel Ciolacu despre exportul de reactoare nucleare şi despre cooperare în domeniul sănătății

ROMÂNIA18 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL7 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

Team2Share

Trending