Connect with us

NATO

Înaintea summitului NATO, Donald Trump critică din nou aliaţii pentru că nu alocă destule fonduri pentru apărare: Nu este corect și nici acceptabil

Published

on

Preşedintele american, Donald Trump, a criticat din nou statele membre NATO pentru că nu alocă destule fonduri pentru apărare, înaintea unui summit al organizaţiei din această săptămână de la Bruxelles, scrie Politico Europe.

„Statele Unite cheltuie mult mai mult pentru NATO decât oricare altă ţară. Nu este corect şi nici acceptabil. Deşi aceste ţări şi-au mărit cheltuielile de când mi-am început mandatul, trebuie făcut mai mult. Germania este la 1%, SUA este la 4% iar NATO este mai benefic pentru Europa decât pentru SUA”, a afirmat Trump.

De asemenea, Trump a legat nemulţumirile sale legate de NATO de îngrijorări mai largi în legătură cu comerţul dintre SUA şi Europa, despre care a afirmat că favorizează Uniunea Europeană.

„După unele date, SUA plăteşte pentru 90% din NATO iar unele ţări nici nu se apropie de ţinta de 2%. În plus, Uniunea Europeană are un surplus de 151 de milioane de dolari pe piaţa de schimb cu SUA”, a precizat Trump pe Twitter.

Citiți și: Summitul ciocnirii sau al ultimei speranțe pentru relația transatlantică? Ce decizii se află pe agenda reuniunii de la Bruxelles la care iau parte Donald Trump, Klaus Iohannis și ceilalți lideri NATO

Misiunea dificilă a acestui summit va fi găsirea unui punct de convergență între aliați cu privire la chestiunea burden sharing-ului, o dimensiune care nu se referă strict la nivelul cheltuielilor militare, ci este explicat sub forma celor “3C”: cash, capabilități și contribuții. Cu alte cuvinte, un buget al Apărării de 2% din Produsul Intern Brut al unei țări membre reclamă investirea acestor bani în dezvoltare de capabilități (spending better, not just more), în vreme ce responsabilitățile aliaților sunt cuantificate și prin intermediul contribuțiilor pe care acestea le aduc la Alianță, de pildă disponibilitatea de a găzdui o facilitate NATO sau de a spori efectivele militare participante la misiunile și operațiile aliate internaționale.

Îngrijorările cu privire la unitatea aliaților intervin în contextul în care după summitul NATO, președintele SUA Donald Trump va participa la primul său summit bilateral cu omologul rus, Vladimir Putin, la Helsinki. 

 

 

.

NATO

Ministrul apărării salută un “moment istoric”: Forțele Navale Române au încheiat prima misiune maritimă NATO în care România a deținut comanda grupării navale a Alianței

Published

on

© Ministerul Apărării Naționale

Puitorul de mine şi plase “Viceamiral Constantin Bălescu” (PM-274), aflat în subordinea Comandamentului Flotei, a revenit vineri la Constanţa, după o misiune internaţională de şase luni ca navă comandant a Grupării navale permanente NATO de luptă contra minelor SNMCMG-2, informează Statul Major al Forţelor Navale (SMFN) și Ministerul Apărării Naționale într-un comunicat.

Conform surselor citate, în perioada 20 ianuarie – 5 iunie 2020, nava românească a executat misiuni specifice luptei contra minelor marine, pentru menţinerea capacităţii de luptă şi de reacţie imediată a NATO, conform răspunsului militar aliat rapid în situaţii de criză, în regiunea Mării Negre, Mării Egee şi Mării Mediterane.

La sosirea în Portul Militar Constanţa, echipajul navei PM-274 a fost primit de ministrul apărării naţionale, Nicolae Ciucă, şeful Statului Major al Apărării, general-locotenent Daniel Petrescu, şeful Statului Major al Forţelor Navale, viceamiral dr. Alexandru Mîrşu, precum şi de comandanţi ai unităţilor militare din Forţele Navale, în prezenţa cărora căpitan-comandorul Valentin Vlad, comandantul grupării navale permanente NATO SNMCMG-2, a raportat: Misiune îndeplinită!

“Am deosebita plăcere să fiu astăzi alături de dumneavoastră la un moment cu adevărat istoric pentru Marina Militară Română: încheierea cu succes a primei misiuni maritime NATO în care România a exercitat comanda grupării navale permanente a Alianței. În cele aproape 140 de zile petrecute pe apele Mării Negre, Mării Egee și ale Mării Mediterane, Puitorul de mine și plase „Viceamiral Constantin Bălescu”, comandat de căpitan-comandorul Daniel Gheorma, a fost în fruntea Grupării Permanente NATO de Luptă Contra Minelor Nr. 2 (Standing NATO Mine Counter Measures Group Two). A fost o misiune complexă, atât prin natura operațiunilor executate, cât și din punct de vedere al contextului generat de pandemia SARS-CoV-2″, a spus ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, conform unui mesaj publicat pe pagina sa de Facebook.

PM-274, aflat sub comanda căpitan-comandorul Daniel Gheorma, a plecat în misiune în urmă cu 137 de zile, cu un echipaj alcătuit din 68 de marinari şi 17 militari de stat major, dintre care 14 români, parcurgând, în cadrul misiunii recent încheiate, peste 9.440 de mile marine.

Pe parcursul celor şase luni, ca navă comandant a SNMCMG-2, puitorul de mine şi plase “Viceamiral Constantin Bălescu” a desfăşurat activităţi de monitorizare a traficului maritim, misiuni în sprijinul Operaţiei NATO Sea Guardian, precum şi acţiuni de descurajare a unor potenţiale ameninţări la adresa Alianţei, activităţi de instrucţie, integrare şi interoperabilitate, activităţi de reprezentare a Alianţei în porturile de refacere a capacităţii de luptă a grupării navale.

SNMCMG-2 este una din cele patru grupări navale permanente ale NATO, ce are rolul de a asigura prezenţa navală aliată pe timp de pace şi de a interveni rapid, în situaţia activării forţei de răspuns a NATO.

Conform comunicatului SMFN, România a asigurat, prin Forţele Navale Române, pentru prima dată, conducerea unei grupări navale NATO, fapt ce demonstrează recunoaşterea profesionalismului militarilor români de către partenerii din Alianţă, precum şi capacitatea naţiunii noastre de a fi un furnizor de securitate şi garant al stabilităţii în regiunea extinsă a Mării Negre şi în bazinul mediteranean. 

Continue Reading

NATO

Noua Strategie de Apărare a României definește “pre-eminența SUA” în fața Chinei drept element cheie pentru interesul național. Comportamentul agresiv al Rusiei, principala amenințare la adresa României

Published

on

© CaleaEuropeana.ro

O îndatorire constituțională a președintelui în funcție, noua Strategie Națională de Apărare a Țării (SNApT) pentru perioada 2020-2024, avizată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării și trimisă Parlamentului spre aprobare, a fost pregătită având pe agenda internațională nu scenarii, ci cea mai gravă provocare la adresa ordinii internaționale din ultimii 75 de ani – pandemia de coronavirus. Președintele Klaus Iohannis a prezentat săptămâna trecută, după o ședință CSAT, liniile directoare ale noii Strategii Naționale de Apărare a Țării, document pe care, potrivit Constituției, șeful statului trebuie să-l supună aprobării Parlamentului în termen de șase luni de la preluarea mandatului.

Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024, document consultat de CaleaEuropeană.ro, a fost pregătită în condițiile speciale și impredictibile generate de pandemia de coronavirus și de o stare de perturbare a relațiilor de putere dintre actorii globali. Dincolo de acestea, ea este dominată de un caracter de reafirmare și întărire a opțiunilor strategice ale României și operează cu o legătură directă între comportamentul agresiv al Rusiei și decizia României de a-și întări postura de descurajare și apărare militară. Documentul definește drept risc de securitate contrabalansarea Republicii Moldova din parcursul său european către o direcție eurasiatică. 

În ce privește ambițiile de politică externă și obiectivele de securitate și de apărare, Strategia afirmă că pre-eminența SUA în fața Chinei la nivelul sistemului internațional de putere este un element cheie pentru interesul național al României, iar creșterea prezenței militare a Statelor Unite pe teritoriul țării noastre este, de asemenea, un obiectiv important.

Strategia operează cu o relație solidă în cadrul triunghiului de “valori, interese, obiective”. Astfel, valori precum democrația, drepturile și libertățile cetățenilor și statul de drept se regăsesc în interesul național definit prin garantarea suveranităţii, apărarea şi consolidarea democraţiei constituţionale şi a statului de drept sau protejarea, apărarea şi garantarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale tuturor cetățenilor şi asigurarea securității și siguranţei lor individuale şi colective și în obiective precum buna funcţionare a justiţiei şi asigurarea ordinii de drept. De asemenea, interese strategice precum consolidarea Uniunii Europene, a NATO și a relației transatlantice în ansamblu sunt regăsite în obiectivele naționale de securitate. 

Reafirmarea și întărirea opțiunilor strategice: Triada de acțiune UE-NATO-SUA. Pre-eminența SUA în fața Chinei, element cheie pentru interesul național al României

Strategia este așezată “predictibilitatea opţiunilor strategice, principialitatea şi valabilitatea poziţiilor” politicii externe a României, precum și îndeplinirea responsabilă a angajamentelor asumate. Astfel, este reafirmat principiul că politica externă şi de securitate a țării noastre va fi fundamentată pe “triadă de acțiune” care prevede creșterea rolului şi eforturilor României în Uniunea Europeană, consolidarea profilului strategic în NATO, precum și aprofundarea și extinderea Parteneriatului Strategic cu SUA. 

Documentul recunoaște riscurile și amenințările generate de faptul că, pentru prima dată în secolul al XXI-lea, lumea se confruntă cu o pandemie care a afectat toate statele şi care a declanşat o criză economică ce va afecta serios relaţiile de putere dintre actorii globali. Potrivit strategiei realizate de președintele Iohannis, efectele acestei pandemii vor spori volatilitatea şi impredictibilitatea mediului de securitate internațional.

De asemenea, documentul subliniază că “pre-eminența SUA în sistemul internațional va rămâne incontestabilă pentru viitorul previzibil”, iar această realitate strategică este considerată un element cheie din perspectiva interesului național al României.

Pe de altă parte, SNApT admite că “doctrina și obiectivele de etapă multi-deceniale ale Chinei vor influența din ce în ce mai mult modul în care SUA percep rolul sistemic al acestui stat și îi răspund”.

România “membru activ în UE și NATO și pol regional de stabilitate”: Creșterea prezenței militare a SUA în România și consolidarea securității la Marea Neagră

SNApT definește ambițiile de politică externă ale României ca membru activ al Uniunii Europene și al NATO, ca stat rezilient și ca pol regional de stabilitate.

Documentul arată că România îşi construieşte strategia de securitate pornind de la premisa că principalele sale garanţii sunt apartenenţa la NATO şi relaţia privilegiată cu SUA, ca partener strategic care îi împărtăşeşte percepţia asupra nivelului ameninţărilor în zona frontierei estice a Alianţei. Potrivit Strategiei, România îşi propune să consolideze cooperarea militară cu SUA și să consolideze parteneriatului transatlantic şi coerenţa de acţiune NATO-UE, invocând argumentul că o comunitate unică şi funcţională de securitate transatlantică este superioară unor actori care acţionează separat.

De altel, obiectivele naționale de securitate cuprinse în strategie pe linie corespunzătoare cu acest palier evocă consolidarea securității în regiunea Mării Negre, consolidarea profilului României în NATO şi UE şi derularea în acord cu interesele României și consolidarea parteneriatului strategic cu SUA şi a prezenţei militare americane pe teritoriul României. Totodată, sprijinirea parcursului european al Republicii Moldova este reafirmată ca obiectiv național de securitate al României.

Ambiția de a fi un pol regional de stabilitate cuprinde și obiective precum consolidarea formatelor regionale de cooperare: Formatului București (B9), Inițiativa celor Trei Mări sau la trilaterala în domeniul securității și apărării Turcia-România-Polonia.

Comportamentul agresiv al Rusiei și militarizarea Mării Negre determină România să își consolideze capabilitățile de descurajare și apărare. Care sunt amenințările, riscurile și vulnerabilitățile

De asemenea, Strategia Naţională de Apărare a Țării propune o gestionare integrată a riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor la adresa securității naționale, documentul operând cu acelaşi concept de securitate naţională extinsă introdus şi definit în precedentul document.  Acest management are o dublă valență, una internă – națională și a doua valență europeană, euro-atlantică şi internaţională.

Spre deosebire de actuala Strategie pentru perioada 2015-2020, noul document programatic pentru politica externă, de securitate și de apărare a României creează o legătură de cauzalitate între “comportamentul agresiv al Federației Ruse” și “acțiunile sale de militarizare a regiunii Mării Negre” și acțiunea țării noastre, atitudinea Rusiei “determinând România să continue cu fermitate procesul amplu de construire de capabilități robuste de descurajare și apărare, început din anul 2015″.  

Postura militară agresivă a Rusiei în vecinătatea României se regăsește în primele trei amenințări identificate de Strategie, alături de relațiile tot mai ostile la nivel internațional între actori statali și criza economică cauzată de pandemia de coronavirus, care va afecta sever economia mondială și va pune la încercare coeziunea transtlantică și la nivelul UE.

“Consolidarea potenţialului militar în vecinătatea României, inclusiv pe flancul estic, respectiv pe frontiera NATO generează provocări majore la adresa intereselor strategice naţionale vizând securizarea frontierelor UE şi NATO şi, respectiv, asigurarea securităţii energetice şi a stabilităţii în Regiunea Mării Negre”, subliniază documentul,  făcând trimitere la militarizarea Crimeii şi a bazinului Mării Negre.

SNapT invocă și acţiunile constante ale Rusiei de consolidare a propriilor capabilităţi militare ofensive în Marea Neagră şi de creare a unui sistem de interdicţie regională şi restricţionare a accesului care să asigure controlul asupra bazinului pontic şi contrabalansarea acţiunilor de dezvoltare a capabilităţilor militare aliate pe flancul estic al NATO.

Acestea reclamă o “postură naţională de apărare consolidată şi continuarea atitudinii active a României în scopul consolidării posturii aliate de descurajare şi apărare în regiune”, se arată în document.

În acest context, SNapT afirmă că potențialul de escaladare a tensiunilor existente în regiune, pe fondul consolidării posturii ofensive şi agesivităţii Federaţiei Ruse din ultimii ani şi al perfecţionării instrumentarului hibrid pe care îl utilizează, reprezintă o preocupare majoră de securitate în context național.

Astfel, pentru România rămâne prioritară reconfirmarea relevanţei Mării Negre, cu importanţă strategică în configuraţia regională de securitate. Tocmai de aceea, în condițiile unui mediu de securitate dinamic și cu un grad mare de impredictibilitate, adaptarea narativului folosit pentru a menține și spori atenția SUA, NATO și UE asupra importanței strategice a Mării Negre este un proces permanent și important pentru România.

Evoluția Republicii Moldova, definită drept risc de securitate

Alte amenințări identificate sunt temporizarea proceselor de adaptare a Alianţei la ameninţările din vecinătatea estică şi sudică, volatilitatea stării de securitate din Balcanii de Vest, instabilitatea din Orientul Mijlociu, terorismul, dezinformarea și atacurile cibernetice.

Iliberalismul din Europa Centrală și de Est și evoluția Republicii Moldova, din cauza contrabalansării orientării sale europene cu orientarea pe direcția eurasiatică, sunt identificate ca principale riscuri la adresa securității naționale.

Principala vulnerabilitate identificată de SNapT vizează funcționalitatea instituțiilor statului.

Capacitatea instituţiilor statului de a evalua şi diminua impactul riscurilor şi ameninţărilor este limitată de persistenţa unor vulnerabilităţi în: alocarea şi gestionarea fondurilor publice, respectiv în accesarea fondurilor europene (inclusiv a celor subsecvente Cadrului Financiar Multianual 2021-2027); normarea și organizarea unor domenii esenţiale precum sănătatea şi educaţiea; elaborarea şi implementarea politicilor publice”, se arată în Strategie.


După ce va fi aprobată de Parlament, Strategia Națională de Apărare a Țării va acoperi toată perioada celui de-al doilea mandat prezidențial al lui Klaus Iohannis.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat la 27 mai noua Strategie Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024, document care trebuie supus aprobării Parlamentului și care reafirmă pilonii de bază ai politicii externe și ai politicii de securitate a României, anume Parteneriatul Strategic cu SUA și apartenența la Uniunea Europeană și la NATO. Șeful statului a precizat că noua strategie a fost pregătită în condițiile speciale și impredictibile generate de pandemia de coronavirus și a subliniat că strategia va continua să opereze cu același concept de “securitate națională extinsă” și în beneficiul cetățenilor români. De asemenea, noua strategie prevede constituirea unui Grup de Reflecție Strategică, astfel încât schimbările din mediul internațional să fie analizate și evaluate într-un cadru comun inter-instituțional, iar președintele Klaus Iohannis a transmis că un obiectiv prioritar este modernizarea cadrului legislativ destinat domeniului securității naționale.

 

Continue Reading

NATO

Astăzi începe exercițiul militar “Allied Spirit”: 6.000 de militari polonezi și americani, implicați în manevre comune pentru consolidarea securității flancului estic al NATO

Published

on

© US Army Europe/ Facebook

Aproximativ 6.000 de militari americani și polonezi încep vineri exercițiul militar Allied Spirit/ Defender Europe 20 Plus, o adaptare a exercițiului Defender Europe 20 care a fost anulat pe fondul pandemiei de coronavirus și care urma să fie cea mai amplă desfășurare de forțe militare americane în Europa din ultimii 25 de ani.

“După o evaluare atentă și planificare între Armata SUA în Europa și Ministerul Apărării din Polonia, exercițiul Allied Spirit, un exercițiu legat DEFENDER-Europe 20, inițial programat pentru luna mai, va avea loc în zona de instruire Drawsko Pomorskie, în Polonia, în perioada 5-19 iunie”, se arată într-un comunicat al Armatei SUA în Europa.

Potrivit Ministerului Apărării polonez, obiectivul exerciţiilor este de a consolida securitatea Poloniei şi a altor ţări din flancul estic al NATO.

Din cei 6.000 de soldați, 4.000 sunt americani și 2.000 sunt polonezi.

Cei 4.000 de soldaţi americani care vor lua parte la aceste manevre militare sosiseră deja în Europa pentru a participa la exerciţiul Defender-Europe 20, cea mai mare desfăşurare militară americană în Europa în ultimii 25 de ani, când pandemia de COVID-19 a determinat Pentagonul să îngheţe toate mişcările militare în lume.

În momentul în care desfăşurarea americană a fost întreruptă la începutul lunii martie, peste 90% din echipamentele prevăzute pentru Defender-Europe 20 fuseseră deja încărcate la bordul avioanelor şi navelor pentru a pleca spre Europa.

La exercițiul militar din Polonia va fi desfășurată tehnică grea a armatei americane, inclusiv 85 de tancuri M1 Abrams, 110 tancuri M113 MED, 14 tancuri M109 Paladin și 20 de tancuri M113.

Armata americană planificase pentru acest exerciţiu cea mai mare desfăşurare militară în Europa din ultimii 25 de ani, cu 20.000 de soldaţi trimişi din Statele Unite pentru a se alătura celor 9.000 de militari aflaţi deja pe continent.

La manevrele militare urmau să participe în total 37.000 de militari aliaţi, în mai şi iunie, în 10 ţări europene. Între cei 37.000 de militari preconizați să participe se aflau și 350 de militari români.

Puteți citi pe larg despre Defender Europe 20 aici.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending