Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, vicepreședinte al Comisiei Europene, atrage atenția asupra ascensiunii Rusiei, Chinei și Turciei care ”încearcă să revitalizeze memoria marilor imperii apuse”.
În cadrul unui editoriul publicat în cotidianul francez Journal du Dimanche, Borrell semnalează că acestea doresc să ”schimbe regulile jocului” la nivel global.
În acest context, oficialul european face apel la nașterea unei ”Europe geopolitice”. ”Pentru a putea negocia și identifica o soluție pașnică la conflicte, trebuie să învățăm și noi, de asemenea, să folosim limbajul puterii”, a punctat Înaltul Reprezentat al UE în editorialul mai sus amintit.
Editorialul șefului diplomației europene vine pe un fondul unor relații tensionate între Turcia și mai multe state europene, cu precădere Grecia, ca urmare a situației din Mediterana de Est după o escaladare declanșată la 10 august de trimiterea unei nave de cercetare turce în apele revendicate de Ankara.
Într-un nou val de amenințări la adresa liderilor unor state europene, președintele turc, Recep Tayyip Erdogan i-a calificat duminică pe președintele Franței și premierul Greciei, cu ocazia Zilei Victoriei, sărbătoare naţională ce marchează înfrângerea forţelor greceşti de armata lui Mustafa Kemal Ataturk în 1922, în timpul războiului de independenţă turc, drept ”lacomi și incompetenți”.
”Poporul grec acceptă ceea ce riscă să i se întâmple din cauza liderilor săi lacomi şi incompetenţi?”, a declarat Erdogan în timpul unei ceremonii de înmânare de diplome pentru ofiţeri la Ankara. ”Poporul francez ştie preţul pe care va trebui să-l plătească din cauza liderilor săi lacomi şi incompetenţi”, a completat acesta.
Amintim că Franța, într-un gest de susținere pentru Grecia, și-a întărit prezenţa militară în Mediterana de Est.
Vineri, președintele francez, Emmanuel Macron, a făcut apel la ”un dialog pozitiv” cu Turcia, dar cu ”condiții prealabile”. ”Este clar că există o serie de condiţii preliminare pentru reangajarea unui dialog de încredere”, a declarat preşedintele Macron, subliniind că ”în ultimii ani, strategia Turciei nu este strategia unui aliat NATO”.
Pe fondul acestor tensiuni care par că escaladează, Înaltul Reprezentat al UE a anunțat în urma unei reuniuni a miniștrilor de externe din UE că Uniunea Europeană pregăteşte sancţiuni împotriva Turciei care ar putea fi decise la Consiliul European din 24 septembrie, ca răspuns la diferendul între Atena şi Ankara privitor la Mediterana Orientală.
Măsurile respective, menite să limiteze capacitatea Turciei de a face explorări pentru gaz natural în apele disputate, ar putea viza persoane, nave sau utilizarea porturilor europene, a menţionat Borrell.
Uniunea Europeană se va concentra pe orice este legat de ”activităţi pe care le considerăm ilegale”, a completat acesta, după reuniunea informală a miniştrilor de externe europeni găzduită de Berlin, capitala ţării ce asigură în prezent preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene.
Referitor la tendințele Rusiei semnalate în editorial, Borrell a dat drept exemplu situația din Belarus, unde Moscova ”a intenționat să îi împiedice pe europeni să asigure sprijin societății civile care s-a revoltat împotriva unor alegeri prezidențiale fraudate”.
Aceste afirmații vin în completarea precedentei luări de poziție a Înaltului Reprezentant al UE de vineri, când a solicitat Moscovei să se abțină să intervină în Belarus și să ”respecte alegerile democratice” ale poporului din această țară.
”Dacă Rusia respectă independenţa şi suveranitatea unei naţiuni, ea trebuie să respecte dorinţele şi alegerile democratice ale poporului belarus”, a declarat Josep Borrell jurnaliştilor, după ce Vladimir Putin a declarat că este pregătit să desfăşoare forţe în ţara vecină dacă situaţia scapă de sub control.
”Am auzit de multe ori Rusia spunând că ceea ce se întâmplă în Belarus este o chestiune internă şi că nu doreşte amestec extern. Presupun că asta este valabil şi în ceea ce o priveşte”, a adăugat responsabilul UE, în cadrul unei conferinţe de presă, la încheierea unei reuniuni, la Berlin, a miniştrilor de externe europeni.
Avertismentul șefului diplomației europene venea în contextul în care președintele rus Vladimir Putin a anunțat joi că liderul din Belarus, Aleksandr Lukașenko, i-a cerut să creeze o forţă de poliţie de rezervă pentru un eventual sprijin care să fie acordat acestei țări, dar liderul de la Kremlin a promis că nu o va folosi decât în caz de necesitate.
Într-o primă reacție, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, au solicitat Rusiei să nu ”se amestece” în Belarus, care este ”un stat suveran și independent”.
O reacție similară a venit și din partea cancelarului german, Angela Merkel, care deține președinția Consiliului Uniunii Europene. ”Sper că o astfel de forţă nu va fi desfăşurată”, a spus Merkel.
Ca urmare a abaterilor de la principiile democratice, miniștrii de externe din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au ajuns vineri la un acord cu privire la instituirea de sancțiuni împotriva unui număr de oficiali apropiați liderului Belarusului Aleksandr Lukașenko.
Măsurile vor viza persoane de la ”nivel politic înalt”, care au fost implicate în fraudarea scrutinului electoral din data de 9 august și în reprimarea violente a protestelor care au urmat acestor alegeri în cadrul cărora Aleksandr Lukașenko, aflat la conducere de mai bine de un sfert de secol, a obținut 80% din voturi, potrivit datelor oficiale.
De altfel, Belarus tocmai ce a încheiat cea de-a treia săptămână de proteste împotriva liderului Aleksandr Lukașenko, în cadrul cărora manifestările cetățenilor nemulțumiți de rezultatul alegerilor prezidențiale din 9 august, despre care opoziția afirmă că au fost fraudate, au fost reprimate prin violență de forțele de ordine fidele încă lui Lukașenko, unele dintre persoane pierzându-și viața.
În viziunea Înaltului Reprezentant al UE, aceste ciocniri și-ar putea găsi rezolvarea în organizarea unor alte alegeri, dar de această dată sub monitorizarea Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).
Între timp, reprezentanta opoziţiei din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, se va adresa vineri, 4 septembrie, Consiliului de Securitate al ONU, informează luni Reuters, citat de Agerpres.
Tihanovskaia se va adresa Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite prin intermediul unei legături video, la invitaţia Estoniei, ţară care are în prezent statutul de membru nepermanent în organismul ONU, a declarat pentru agenţia de presă britanică un membru al echipei acesteia.
Alocuțiunea sa în Consiliul de Securitate al ONU vine după ce reprezentanta opoziției din Belarus a avut o intervenție similară și în cadrul reuniunii Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European (AFET), desfășurate săptămâna trecută.
”Revendicările noastre sunt simple: alegeri libere şi echitabile”, a accentuat Svetlana Tihanovskaia, care a reafirmat că este pregătită pentru ”negocieri cu autorităţile şi pentru a lua în considerare mediere din partea organizaţiilor internaţionale”, solicitând însă respectarea ”suveranităţii Belarusului”.
Același mesaj l-a transmis și Uniunea Europeană prin vocea Înaltului Reprezentat al UE.
”Tensiunea dintre Europa şi Rusia s-a reglat prin focuri de armă, violenţă şi o dezintegrare a teritoriul ucrainean care durează în continuare. Problema de astăzi a belaruşilor nu este de a alege între Rusia şi Europa, ci de a obţine libertatea şi democraţia”, a menționat Josep Borrell într-un interviu apărut duminica trecută în contidianul spaniol El Pais.