Connect with us

U.E.

Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, atrage atenția că Rusia, China și Turcia încearcă ”să revitalizeze memoria marilor imperii apuse”: Pentru a rezolva pașnic conflictele, și UE trebuie să învețe să folosească ”limbajul puterii”

Published

on

© European Union, 2020

Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, vicepreședinte al Comisiei Europene, atrage atenția asupra ascensiunii Rusiei, Chinei și Turciei care ”încearcă să revitalizeze memoria marilor imperii apuse”.

În cadrul unui editoriul publicat în cotidianul francez Journal du Dimanche, Borrell semnalează că acestea doresc să ”schimbe regulile jocului” la nivel global.

În acest context, oficialul european face apel la nașterea unei ”Europe geopolitice”. ”Pentru a putea negocia și identifica o soluție pașnică la conflicte, trebuie să învățăm și noi, de asemenea, să folosim limbajul puterii”, a punctat Înaltul Reprezentat al UE în editorialul mai sus amintit.

Editorialul șefului diplomației europene vine pe un fondul unor relații tensionate între Turcia și mai multe state europene, cu precădere Grecia, ca urmare a situației din Mediterana de Est după o escaladare declanșată la 10 august de trimiterea unei nave de cercetare turce în apele revendicate de Ankara.

Într-un nou val de amenințări la adresa liderilor unor state europene, președintele turc, Recep Tayyip Erdogan i-a calificat duminică pe președintele Franței și premierul Greciei, cu ocazia Zilei Victoriei, sărbătoare naţională ce marchează înfrângerea forţelor greceşti de armata lui Mustafa Kemal Ataturk în 1922, în timpul războiului de independenţă turc, drept ”lacomi și incompetenți”.

”Poporul grec acceptă ceea ce riscă să i se întâmple din cauza liderilor săi lacomi şi incompetenţi?”, a declarat Erdogan în timpul unei ceremonii de înmânare de diplome pentru ofiţeri la Ankara. ”Poporul francez ştie preţul pe care va trebui să-l plătească din cauza liderilor săi lacomi şi incompetenţi”, a completat acesta.

Amintim că Franța, într-un gest de susținere pentru Grecia, și-a întărit prezenţa militară în Mediterana de Est.

Vineri, președintele francez, Emmanuel Macron, a făcut apel la ”un dialog pozitiv” cu Turcia, dar cu ”condiții prealabile”. ”Este clar că există o serie de condiţii preliminare pentru reangajarea unui dialog de încredere”, a declarat preşedintele Macron, subliniind că ”în ultimii ani, strategia Turciei nu este strategia unui aliat NATO”.

Pe fondul acestor tensiuni care par că escaladează, Înaltul Reprezentat al UE a anunțat în urma unei reuniuni a miniștrilor de externe din UE că Uniunea Europeană pregăteşte sancţiuni împotriva Turciei care ar putea fi decise la Consiliul European din 24 septembrie, ca răspuns la diferendul între Atena şi Ankara privitor la Mediterana Orientală.

Măsurile respective, menite să limiteze capacitatea Turciei de a face explorări pentru gaz natural în apele disputate, ar putea viza persoane, nave sau utilizarea porturilor europene, a menţionat Borrell.

Uniunea Europeană se va concentra pe orice este legat de ”activităţi pe care le considerăm ilegale”, a completat acesta, după reuniunea informală a miniştrilor de externe europeni găzduită de Berlin, capitala ţării ce asigură în prezent preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Referitor la tendințele Rusiei semnalate în editorial, Borrell a dat drept exemplu situația din Belarus, unde Moscova ”a intenționat să îi împiedice pe europeni să asigure sprijin societății civile care s-a revoltat împotriva unor alegeri prezidențiale fraudate”.

Aceste afirmații vin în completarea precedentei luări de poziție a Înaltului Reprezentant al UE de vineri, când a solicitat Moscovei să se abțină să intervină în Belarus și să ”respecte alegerile democratice” ale poporului din această țară.

”Dacă Rusia respectă independenţa şi suveranitatea unei naţiuni, ea trebuie să respecte dorinţele şi alegerile democratice ale poporului belarus”, a declarat Josep Borrell jurnaliştilor, după ce Vladimir Putin a declarat că este pregătit să desfăşoare forţe în ţara vecină dacă situaţia scapă de sub control.

”Am auzit de multe ori Rusia spunând că ceea ce se întâmplă în Belarus este o chestiune internă şi că nu doreşte amestec extern. Presupun că asta este valabil şi în ceea ce o priveşte”, a adăugat responsabilul UE, în cadrul unei conferinţe de presă, la încheierea unei reuniuni, la Berlin, a miniştrilor de externe europeni.

Avertismentul șefului diplomației europene venea în contextul în care președintele rus Vladimir Putin a anunțat joi că liderul din Belarus, Aleksandr Lukașenko, i-a cerut să creeze o forţă de poliţie de rezervă pentru un eventual sprijin care să fie acordat acestei țări, dar liderul de la Kremlin a promis că nu o va folosi decât în caz de necesitate.

Într-o primă reacție, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, au solicitat Rusiei să nu ”se amestece” în Belarus, care este ”un stat suveran și independent”.

O reacție similară a venit și din partea cancelarului german, Angela Merkel, care deține președinția Consiliului Uniunii Europene. ”Sper că o astfel de forţă nu va fi desfăşurată”, a spus Merkel.

Ca urmare a abaterilor de la principiile democratice, miniștrii de externe din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au ajuns vineri la un acord cu privire la instituirea de sancțiuni împotriva unui număr de oficiali apropiați liderului Belarusului Aleksandr Lukașenko.

Măsurile vor viza persoane de la ”nivel politic înalt”, care au fost implicate în fraudarea scrutinului electoral din data de 9 august și în reprimarea violente a protestelor care au urmat acestor alegeri în cadrul cărora Aleksandr Lukașenko, aflat la conducere de mai bine de un sfert de secol, a obținut 80% din voturi, potrivit datelor oficiale.

De altfel, Belarus tocmai ce a încheiat cea de-a treia săptămână de proteste împotriva liderului Aleksandr Lukașenko, în cadrul cărora manifestările cetățenilor nemulțumiți de rezultatul alegerilor prezidențiale din 9 august, despre care opoziția afirmă că au fost fraudate, au fost reprimate prin violență de forțele de ordine fidele încă lui Lukașenko, unele dintre persoane pierzându-și viața.

În viziunea Înaltului Reprezentant al UE, aceste ciocniri și-ar putea găsi rezolvarea în organizarea unor alte alegeri, dar de această dată sub monitorizarea Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).

Între timp, reprezentanta opoziţiei din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, se va adresa vineri, 4 septembrie, Consiliului de Securitate al ONU,  informează luni Reuters, citat de Agerpres

Tihanovskaia se va adresa Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite prin intermediul unei legături video, la invitaţia Estoniei, ţară care are în prezent statutul de membru nepermanent în organismul ONU, a declarat pentru agenţia de presă britanică un membru al echipei acesteia.

Alocuțiunea sa în Consiliul de Securitate al ONU vine după ce reprezentanta opoziției din Belarus a avut o intervenție similară și în cadrul reuniunii Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European (AFET), desfășurate săptămâna trecută.

”Revendicările noastre sunt simple: alegeri libere şi echitabile”, a accentuat Svetlana Tihanovskaia, care a reafirmat că este pregătită pentru ”negocieri cu autorităţile şi pentru a lua în considerare mediere din partea organizaţiilor internaţionale”, solicitând însă respectarea ”suveranităţii Belarusului”.

Același mesaj l-a transmis și Uniunea Europeană prin vocea Înaltului Reprezentat al UE.

”Tensiunea dintre Europa şi Rusia s-a reglat prin focuri de armă, violenţă şi o dezintegrare a teritoriul ucrainean care durează în continuare. Problema de astăzi a belaruşilor nu este de a alege între Rusia şi Europa, ci de a obţine libertatea şi democraţia”, a menționat Josep Borrell într-un interviu apărut duminica trecută în contidianul spaniol El Pais. 

 

 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Dragoș Pîslaru

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, despre înscrierea pentru votul prin corespondență: Românii din străinătate ne-au demonstrat din nou că sunt foarte apropiați de „acasă”

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Românii din străinătate ne-au demonstrat din nou că sunt foarte apropiați de „acasă”, a transmis eurodeputatul Dragoș Pîslaru, în contextul în care aproape 40.000 de români din diaspora s-au înscris pentru votul prin corespondență.

„Comunitățile noastre din străinătate ne-au demonstrat din nou că, în ciuda kilometrilor care îi despart de România, sunt în continuare foarte apropiați de „acasă”. Să votezi din străinătate nu e deloc un exercițiu simplu, iar să votezi în pandemie e cu atât mai dificil. Le mulțumesc tuturor românilor care au răspuns apelului nostru de a înscrie pentru a vota prin corespondență”. 

Într-un mesaj anterior, Dragoș Pîslaru puncta că votul prin corespondență este metodea cea mai sigură și confortabilă pentru ca românii să contribuie la democrația din România în contextul pandemiei de coronavirus. 

Continue Reading

U.E.

Eurobarometru: Situația economică, principala preocupare a cetățenilor UE în contextul pandemiei de COVID-19

Published

on

© European Union, 2019/Source: EC - Audiovisual Service

Într-o perioadă dificilă marcată de pandemia de COVID-19, încrederea în UE rămâne stabilă, iar europenii au încredere în capacitatea Uniunii de a lua deciziile corecte pentru a face față pandemiei în viitor. În noul sondaj Eurobarometru standard publicat vineri, 23 octombrie, cetățenii europeni identifică situația economică, situația finanțelor publice ale statelor membre și imigrația ca fiind cele trei subiecte principale de preocupare la nivelul UE. Situația economică este, de asemenea, principala preocupare la nivel național, urmată de sănătate și de șomaj, potrivit unui comunicat

În noul sondaj Eurobarometru, desfășurat în iulie și august, preocuparea cu privire la situația economică se reflectă în percepția asupra situației actuale a economiei. 64 % dintre europeni consideră că situația este „proastă”, iar 42 % dintre europeni sunt de părere că economia țării lor se va redresa în urma efectelor negative ale pandemiei de COVID-19 „în 2023 sau mai târziu”.

Europenii sunt divizați (45 % „mulțumiți” față de 44 % „nemulțumiți”) în ceea ce privește măsurile luate de UE pentru a combate pandemia. Cu toate acestea, 62 % afirmă că au încredere în capacitatea UE de a lua deciziile corecte în viitor, iar 60 % rămân optimiști cu privire la viitorul UE.

  1. Încrederea și imaginea UE

Încrederea în Uniunea Europeană a rămas stabilă față de toamna anului 2019, la 43 %, în ciuda variațiilor percepției publice din timpul pandemiei. Încrederea în guvernele și parlamentele naționale a crescut (la 40 %, + 6 puncte procentuale și, respectiv, la 36 %, + 2 puncte procentuale).

În 15 state membre, majoritatea respondenților afirmă că au încredere în UE, cele mai ridicate niveluri fiind observate în Irlanda (73 %), Danemarca (63 %) și Lituania (59 %). Cele mai scăzute niveluri de încredere în UE sunt observate în Italia (28 %), Franța (30 %) și Grecia (32 %).

Proporția respondenților care au o imagine pozitivă despre UE este aceeași cu cea a respondenților care au o imagine neutră (40 %). 19 % dintre respondenți au o imagine negativă despre UE (- 1 punct procentual).

În 13 state membre ale UE, majoritatea respondenților au o imagine pozitivă despre UE, cele mai ridicate procente fiind observate în Irlanda (71 %), Polonia și Portugalia (55 % în ambele țări). În alte 13 state membre, imaginea despre UE predominantă în rândul respondenților este una neutră, cele mai ridicate procente fiind observate în Malta (56 %), Spania, Letonia și Slovenia (48 % în fiecare dintre aceste trei țări).

  1. Principalele preocupări la nivelul UE și la nivel național

Cetățenii consideră situația economică ca fiind cea mai presantă problemă cu care se confruntă UE: mai mult de o treime (35 %) din totalul respondenților și-a exprimat preocuparea în acest sens, o creștere considerabilă cu 16 puncte procentuale în comparație cu toamna anului 2019, acest aspect trecând astfel de pe al treilea loc pe primul loc în topul preocupărilor. Situația economică nu a mai fost un subiect de preocupare atât de presant din primăvara anului 2014.

Europenii sunt, de asemenea, din ce în ce mai preocupați de situația finanțelor publice ale statelor membre (23 %, + 6 puncte procentuale, cel mai înalt nivel din primăvara anului 2015), care trece de pe locul al cincilea pe locul al doilea, pe picior de egalitate cu imigrația (23 %, -13 puncte procentuale), aceasta din urmă fiind în prezent la cel mai scăzut nivel din toamna anului 2014.

În plină pandemie de COVID-19, sănătatea (22 %, element nou) este cel de al patrulea subiect de preocupare la nivelul UE. Problema mediului și a schimbărilor climatice a pierdut teren, înregistrând o scădere cu 8 puncte procentuale, ajungând la 20 %, aceasta fiind urmată de șomaj (17 %, + 5 puncte procentuale).

În mod similar, situația economică (33 %, + 17 puncte procentuale) a depășit sănătatea, ajungând de pe locul al șaptelea pe primul loc în topul celor mai importante probleme la nivel național. Deși ocupă a doua poziție, sănătatea a fost menționată mult mai mult ca subiect de preocupare comparativ cu toamna anului 2019 (31 %, + 9 puncte procentuale), atingând astfel cel mai înalt nivel din ultimii șase ani.

Șomajul este, de asemenea, un subiect a cărui importanță a crescut considerabil (28 %, + 8 puncte procentuale), fiind urmat de creșterea prețurilor/inflație/costul vieții (18 %, – 2 puncte procentuale), mediu și schimbările climatice (14 %, – 6 puncte procentuale) și datoria publică (12 %, + 4 puncte procentuale). Mențiunile privind imigrația (11 %, – 5 puncte procentuale) se situează la cel mai scăzut nivel din ultimii șase ani.

  1. Situația economică actuală

Comparativ cu toamna anului 2019, proporția europenilor care consideră că situația actuală a economiei lor naționale este „bună” (34 %, -13 puncte procentuale) a scăzut considerabil, în timp ce proporția respondenților care consideră că această situație este „proastă” a crescut semnificativ (64 %, + 14 puncte procentuale).

La nivel național, respondenții care afirmă că situația economică națională este bună sunt majoritari în 10 țări (față de 15 în toamna anului 2019). Proporția acestora variază de la 83 % în Luxemburg la 9 % în Grecia.

  1. Pandemia de COVID-19 și opinia publică în UE

Europenii sunt divizați în ceea ce privește măsurile luate de instituțiile UE pentru a combate pandemia de COVID-19 (45 % „mulțumiți” față de 44 % „nemulțumiți”). Cu toate acestea, majoritatea respondenților din 19 state membre sunt mulțumiți de măsurile luate de instituțiile Uniunii Europene pentru combaterea pandemiei de COVID-19. În acest sens, cele mai ridicate procente se înregistrează în Irlanda (71 %), Ungaria, România și Polonia (60 % în fiecare dintre aceste trei țări). În șapte țări, majoritatea respondenților sunt „nemulțumiți”, în special în Luxemburg (63 %), Italia (58 %), Grecia (55 %), Cehia (55 %) și Spania (52 %). În Austria, proporția celor „mulțumiți” este egală cu cea a respondenților „nemulțumiți” (47 % în ambele cazuri).

Cu toate acestea, mai mult de șase europeni din zece au încredere în capacitatea UE de a lua deciziile corecte în viitor (62 %). Prioritățile cel mai frecvent menționate în ceea ce privește răspunsul UE la pandemia de COVID-19 sunt următoarele: stabilirea unei strategii pentru a face față unei crize similare în viitor și dezvoltarea mijloacelor financiare pentru găsirea unui tratament sau a unui vaccin (37 % pentru fiecare dintre aceste priorități). 30 % dintre respondenți consideră că dezvoltarea unei politici europene în domeniul sănătății ar trebui să fie o prioritate.

Experiențele personale ale europenilor cu privire la măsurile de izolare au fost foarte diverse. În ansamblu, aproape trei europeni din zece afirmă că le-a fost destul de ușor să le respecte (31 %), în timp ce un sfert declară că le-a fost destul de greu să le respecte (25 %). În sfârșit, 30 % afirmă că le-a fost ușor și greu în același timp.

  1. Domenii politice cheie

Întrebați despre obiectivele Pactului verde european, cetățenii europeni consideră în continuare „dezvoltarea energiei din surse regenerabile” și „lupta împotriva deșeurilor de plastic și problema produselor din plastic de unică folosință” ca fiind principalele priorități. Mai mult de o treime dintre respondenți consideră că prioritatea principală ar trebui să fie sprijinirea fermierilor din UE (38 %) sau promovarea economiei circulare (36 %). Puțin peste trei din zece respondenți sunt de părere că reducerea consumului de energie (31 %) ar trebui să reprezinte prioritatea absolută.

Sprijinul pentru uniunea economică și monetară și pentru moneda euro rămâne puternic, 75 % dintre respondenții din zona euro fiind în favoarea monedei unice a UE. În UE-27 în ansamblu, sprijinul pentru moneda euro a crescut la 67 % (+ 5 puncte procentuale).

  1. Cetățenia UE și democrația europeană

Majoritatea cetățenilor din 26 de state membre ale UE (cu excepția Italiei) și 70 % dintre cetățenii întregii Uniuni afirmă că se simt cetățeni ai UE. La nivel național, cele mai mari punctaje se înregistrează în Irlanda și Luxemburg (89 % în ambele țări), Polonia (83 %), Slovacia și Germania (82 % în ambele țări), Lituania (81 %), Ungaria, Portugalia și Danemarca (80 % în fiecare dintre aceste țări).

Majoritatea europenilor (53 %) afirmă că sunt mulțumiți de modul în care funcționează democrația în UE. Procentul respondenților „nemulțumiți” a crescut cu 3 puncte procentuale comparativ cu toamna anului 2019, ajungând la 43 %.

  1. Optimism în legătură cu viitorul UE

În sfârșit, în această perioadă dificilă, 60 % dintre europeni declară că sunt optimiști în ceea ce privește viitorul UE. Cele mai ridicate niveluri de optimism se observă în Irlanda (81 %), Lituania și Polonia (75 % în ambele cazuri) și Croația (74 %). Cele mai scăzute niveluri de optimism se observă în Grecia (44 %) și Italia (49 %), unde pesimismul depășește optimismul, și în Franța, unde opiniile sunt împărțite în mod egal (49 % față de 49 %).

Continue Reading

ROMÂNIA

România a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru “anularea prevederilor problematice din Pachetul Mobilitate I”

Published

on

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) și Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor (MTIC) informează cu privire la faptul că Guvernul României a sesizat, în cursul zilei de astăzi, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu trei acțiuni în anularea prevederilor problematice din Pachetul Mobilitate I, precizează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Dispozițiile actelor UE vizate de acțiunile în anulare introduse de Guvernul României privesc acele aspecte care vor avea implicații negative semnificative asupra pieței interne și vor afecta competitivitatea transportului de mărfuri în Uniune, respectiv: interdicția efectuării perioadei normale de repaus săptămânal la bordul vehiculului; obligația întoarcerii periodice a conducătorului auto la centrul operațional al angajatorului sau la locul său de reședință; obligația întoarcerii vehiculului la unul din centrele operaționale în termen de 8 săptămâni de la plecare; stabilirea de limitări suplimentare la efectuarea operațiunilor de cabotaj; instituirea unor norme specifice privind detașarea conducătorilor auto.

Stabilirea poziției Guvernului României în acțiunile în anulare depuse astăzi la CJUE a fost realizată prin coordonarea dintre MAE și MTIC, sesizarea Curții fiind înaintată prin Agentul Guvernamental pentru CJUE din cadrul MAE.

Sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene vine în continuarea demersurilor promovate în mod constant de către autoritățile române pentru contracararea caracterului restrictiv și disproporționat al acestor prevederi din Pachetul Mobilitate I. 

Precizăm totodată că Guvernul României intenționează să formuleze cereri de intervenție în acțiuni în anulare care vor fi introduse la CJUE de alte state membre UE cu interese similare.

Cele trei acte legislative care alcătuiesc Pachetul Mobilitate I, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la data de 31 iulie 2020 și cu privire la care Guvernul României a introdus acțiuni în anulare parțială, sunt următoarele: 

– Regulamentul (UE) 2020/1054 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2020 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 în ceea ce privește cerințele minime referitoare la duratele de conducere zilnice și săptămânale maxime, pauzele minime și perioadele de repaus zilnic și săptămânal și a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 în ceea ce privește poziționarea prin intermediul tahografelor;

– Regulamentul (UE) 2020/1055 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2020 de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1071/2009, (CE) nr. 1072/2009 și (UE) nr. 1024/2012 în vederea adaptării acestora la evoluțiile sectorului transportului rutier;

– Directiva (UE) 2020/1057 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 iulie 2020 de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE și la Directiva 2014/67/UE privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier și de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce privește cerințele de control și a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012.

Amintim că România s-a opus adoptării celor trei acte legislative, alături de celelalte 8 state membre cu interese similare în această materie (Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta și Polonia). Statul român a votat împotriva aprobării textelor rezultate în urma negocierilor cu Parlamentul European.

De altfel, autoritățile române, prin Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și Ministerul Afacerilor Externe, au considerat că prevederile cu caracter restrictiv și disproporționat, incluse în versiunea finală a Pachetului Mobilitate I adoptată de Parlamentul European la data de 8 iulie, și ale căror implicații negative au fost semnalate anterior în mod repetat de autoritățile române, vor afecta funcționarea pieței interne și activitatea de transport rutier în Uniune, precum și îndeplinirea obiectivelor asumate de Uniunea Europeană în domeniul schimbărilor climatice.

Cu acea ocazie, MAE de la București a transmis că România își rezervă dreptul unor acțiuni la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Dragoș Pîslaru5 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, despre înscrierea pentru votul prin corespondență: Românii din străinătate ne-au demonstrat din nou că sunt foarte apropiați de „acasă”

U.E.5 hours ago

Eurobarometru: Situația economică, principala preocupare a cetățenilor UE în contextul pandemiei de COVID-19

ROMÂNIA8 hours ago

România a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru “anularea prevederilor problematice din Pachetul Mobilitate I”

ROMÂNIA9 hours ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu: România solicită tuturor statelor să respecte dreptul internaţional în mod strict

Cristian Bușoi10 hours ago

Pactul Ecologic European: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE: România trebuie să își seteze ținte curajoase, dar care să nu ducă la prăbușirea independenței energetice

PARLAMENTUL EUROPEAN11 hours ago

Parlamentul European organizează prima Săptămână Europeană a Egalității de Gen

ROMÂNIA11 hours ago

COVID-19: Guvernul a aprobat acordul de împrumut cu UE în valoare de 4 mld. de euro pentru a reduce riscul de șomaj și pierderea veniturilor

ROMÂNIA11 hours ago

MApN: Încă doi militari români, răniți în Afganistan, vor fi transferați către Spitalul Militar ROL-3 din Baza Aeriană Bagram

NATO12 hours ago

Fregata “Regina Maria” participă la cea de-a treia misiune NATO din acest an pentru a descuraja potențiale amenințări în bazinul estic al Mediteranei

U.E.12 hours ago

Miniștrii mediului din UE, reuniți în Luxemburg, încearcă să ajungă la un acord cu privire la Legea Europeană a Climei

ROMÂNIA13 hours ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA4 days ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: Pandemia este o lovitură, dar și un moment în care putem face tranziția de la o piața reactivă și inflexibilă la una dinamică

U.E.2 weeks ago

COVID-19: Noi recomandări privind coordonarea restricțiilor de călătorie în UE. Platforma „Re-open EU”, actualizată permanent cu date noi privind călătoriile

ENGLISH2 weeks ago

COVID19: regions and cities demand simplified access to EU funds and sufficient time to invest on recovery

U.E.2 weeks ago

Barometrul regional și local al UE avertizează că pandemia COVID-19 riscă să creeze o generație de tineri „pierdută”

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, schimb de opinii cu directorul DG Energie din Comisia Europeană: Numai prin îmbunătățirea energetică a clădirilor, UE și-ar putea reduce consumul de energie cu cel puțin 6%

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Digitalizarea României necesită o reconfigurare „din temelii” a societății, operând mai incluziv din perspectiva competențelor digitale

Advertisement
Advertisement

Trending