Connect with us

U.E.

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Josep Borrell, solicită SUA să își reconsidere decizia privind retragerea din Tratatul Cer Deschis

Published

on

© European Union

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, regretă anunțul SUA de a se retrage din Tratatul Cer Deschis și îi solicită să își reconsidere decizia.

”Tratatul privind cerul deschis este un element cheie al arhitecturii noastre de control al armelor și servește ca o măsură vitală de încredere și de consolidare a securității”, se arată în declarația oficialului european.

De la intrarea în vigoare în 2002, acest acord a permis realizarea a peste 1.500 de misiuni de recunoaștere pe teritoriile tuturor statelor semnatare.

Potrivit Înaltului Reprezentant al UE, ”Tratatul oferă transparență și predictibilitate. Este o contribuție importantă la securitatea și stabilitatea europeană și globală.”

Josep Borrell subliniază că ”retragerea dintr-un tratat nu este soluția de a rezolva dificultățile în implementarea și respectarea acestuia de către o altă parte”.

Totodată, Borrell îndeamnă Rusia să revină imediat la punerea în aplicare integrală a tratatului și în acelaș timp solicită Statelor Unite să își reconsidere decizia.

De asemenea, oficialul european menționează în declarația sa că Uniunea Europeană va examina implicațiile pe care această decizie a SUA le poate avea pentru propria sa securitate.

Reamintim că Președintele SUA Donald Trump a anunţat joi retragerea SUA din tratatul internaţional Cer Deschis (Open Skies), care permite verificarea mişcărilor militare şi a măsurilor de limitare a armelor în ţările semnatare, relatează AFP.

“Rusia nu a respectat tratatul. Atât timp cât nu respectă tratatul, ne vom retrage”, a declarat preşedintele american, potrivit Agerpres

Tratatul – la care au aderat 35 de ţări, printre care şi România – permite survolul teritoriilor respective de către aeronave de observaţie neînarmate.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

CONSILIUL UE

Cinci țări cer o reuniune de urgență a UE: Grecia vrea discutarea relațiilor cu Turcia, în timp ce Polonia, Letonia, Estonia și Finlanda solicită analizarea situației din Belarus

Published

on

© European Union, 2020

Miniştrii de externe din Letonia, Estonia, Finlanda şi Polonia au susţinut marţi convocarea unei reuniuni de urgenţă cu şefii diplomaţiilor statelor UE pentru a analiza criza politică din Belarus, Polonia oferindu-se de asemenea să medieze între puterea şi opoziţia din Belarus în urma alegerilor prezidenţiale câştigate din nou de preşedintele Aleksandr Lukaşenko, dar pe care opoziţia le consideră fraudate, potrivit agenţiilor EFE şi AFP.

Miniştrii de externe leton Edgars Rinkevics, eston Urmas Reinsalu, finlandez Pekka Haavisto şi polonez Jacek Czaputowicz s-au întâlnit în capitala Letoniei, Riga, cu ocazia centenarului tratatului de pace între Letonia şi Rusia sovietică, informează Agerpres.

Miniştrii de externe din Letonia şi Polonia, state care au frontiere comune cu Belarus, au spus că ţările lor sunt dispuse să primească opozanţi belaruşi, după ce au vorbit despre situaţia candidatei la preşedinţie Svetlana Tihanovskaia, care marţi a părăsit Belarusul pentru a se refugia în Lituania, ea afirmând într-o înregistrare video că ”singură” a luat ”decizia foarte dificilă” de a pleca.

Situaţia din Belarus a devenit însă subiectul central al conferinţei lor de presă comune, la care miniştrii leton, eston şi finlandez au susţinut propunerea unei reuniuni europene formulată în ziua precedentă de omologul lor polonez şi despre care au menţionat că a fost transmisă şefului diplomaţiei europene, Josep Borrell.

O solicitare similară, însă ce privește forările de hidrocarburi reluate de Turcia în Mediterana de Est, a venit și din partea Greciei.

”Ministerul de Externe (grec) va depune o cerere pentru o reuniune de urgenţă a Consiliului Afacerilor Externe al Uniunii Europene”, a anunțat biroul premierului elen Kyriakos Mitsotakis, care a avut convorbiri telefonice cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi cu secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.

De asemenea, șeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a denunţat duminică mişcări ”extrem de îngrijorătoare” ale marinei turce în Mediterana, după semnarea unui acord maritim între Egipt şi Grecia.

O reuniune informală a miniștrilor afacerilor externe din țările UE este programată pentru perioada 27-28 august, la Berlin, în contextul președinției Germaniei la Consiliul UE.

Continue Reading

U.E.

Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor îndeamnă statele membre UE să impună din nou restricții pentru prevenirea răspândirii virusului SARS-CoV-2

Published

on

© European Union, 2020

Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC), cu sediul în Stockholm, cere statelor cu un număr crescut de infectări cu COVID-19, să impună din nou restricții cu rol în combaterea virusului.

Cererea reimpunerii restricțiilor de către agenția europeană specializată asupa bolilor infecțioase vine pe fondul mai multor factori îngrijorători.

“Având in vedere o relaxare a restricților înaintea vacanței, temerile cresc asupra eventualitații unui al doilea val de COVID-19. Peste 1,8 milioane de cazuri confirmate au fost până acum raportate de-a lungul blocului comunitar, incluzând Liechtenstein, Islanda si Regatul Unit. Mai mult, din numărul confirmat de cazuri, aproximativ 183.848 de persoane și-au pierdut viața”, transmite EU Observer.

Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor indică faptul că rata notificărilor a crescut în Belgia, Cipru, Cehia, Danemarca, Franța, Germania, Islanda, Malta, Olanda, Polonia, România, Spania si Regatul Unit. Totodată, ECDC prezintă creșterea ratei notificării deceselor în Bulgaria, Croația, Luxemburg și România.

Acțiunile luate de statele membre ale UE sugerează conformarea acestora cu privire la cerințele ECDC: “Persoanele care călatoresc în Germania venind din zone cu risc crescut, acum trebuie să se testeze împotriva coronavirusului. Franța cere ca măștile de față să fie purtate în anumite spații publice și turistice în jurul Parisului”.

Măsuri similare s-au aplicat deja în Bruxelles după ce starea de urgență s-a impus asupra portului din orașul Antwerp. Totodată, în Grecia, ministrul sănătății a indicat impunerea de noi măsuri de izolare în urma creșterii alarmante de cazuri COVID-19.

“Au fost raportate focare în nord-estul Spaniei și peste o duzină de focare de infecții au fost identificate în Italia.”, transmite publicația EU Observer.

Numărul in creștere a cazurilor de COVID-19 îndeamnă statele membre ale UE să respecte indicațiile experților din cadrul ECDC, în speranța scăderii numărului de infectați și a deceselor până în momentul dezvoltării unui vaccin împotriva virusului.

Comisarul european pentru sănătate Stella Kyriakides a precizat că vaccinul împotriva coronavirusului ar putea fi gata la sfârșitul acestui an.

Într-un interviu acordat ziarului german Handelsblatt, aceasta a afirmat[“Chiar dacă este riscant să facem predicții în acest moment, avem indicații pozitive referitoare la faptul că primul vaccin va fi valabil aproape de sfârșitul acestui an sau începutul anului următor.

Material realizat de Radu Stinghe, stagiar

Continue Reading

RUSIA

Heiko Maas critică sancțiunile SUA împotriva Nord Stream 2 în presa rusă: Politica energetică a Europei este decisă în capitalele Europei și la Bruxelles

Published

on

© Auswartiges Amt/ Twitter

Șeful diplomației germane, Heiko Maas, a criticat marți, într-un interviu acordat presei ruse înaintea unei vizite la Moscova, sancțiunile aplicate de administrația SUA în raport cu gazoductul Nord Stream 2 care urmează să lege Rusia de Europa prin Germania.

Ministrul german, a cărui țară deține președinția rotativă a Consiliului UE, a fost întrebat care este poziția Berlinului privind decizia administrației SUA de a aplica sancțiuni extrateritoriale și cum afectează aceasta relațiile transatlantice.

Relațiile transatlantice dtează de mai multe decenii în istoria noastră comună europeană cu SUA. Sunt construite pe temelii solide și nu au fost niciodată definite exclusiv de politica de zi cu zi. Dar, bineînțeles, poziția noastră ca guvern federal este clară în această problemă, și anume respingem sancțiunile extrateritoriale și am transmis în mod clar acest lucru administrației americane“, a spus Maas pentru Interfax, interviul fiind citat de Ministerul german de Externe.

Potrivit lui Maas, situația din jurul construirii gazoductului Nord Stream 2 reprezintă o problemă de suveranitate energetică europeană.

Aceasta este o problemă de suveranitate în special în politica noastră energetică și se referă și la crearea securității juridice pentru companiile noastre. La urma urmei, un lucru este clar, anume faptul că decidem politica energetică a Europei în capitalele Europei și împreună la Bruxelles. Noi decidem de unde ne primim energia“, a afirmat el.

Șeful diplomației germane efectuează marți o vizită în Rusia, la Moscova și la Sankt Petersburg, afirmând înaintea acesteia că relațiile germano-ruse sunt “prea importante pentru a fi lăsate la voia întâmplării”, mai ales că raporturile dintre Berlin și Moscova sunt marcate de “ape tulburi” de evoluțiile din ultimii ani.

Germania este însă aspru criticată de SUA pentru faptul că nu își crește contribuțiile financiare la apărarea comună în cadrul NATO, unde Rusia este privită ca o amenințare, iar în același timp Berlinul avansează în colaborarea energetică cu Rusia.

UE, Rusia și Germania au denunţat în mod repetat ingerinţa Statelor Unite în politica energetică europeană și în dezvoltarea economiei altor state. Recent, Germania a condamnat din nou intenția Statelor Unite de a aplica noi sancțiuni privind gazoductul Nord Stream 2 acuzând SUA de „ingerință în securitatea energetică europeană și în suveranitatea Uniunii Europene”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending