Miniștrii de externe danez, Lars Lokke Rasmussen, și groenlandez, Vivian Motzfeldt, au declarat sâmbătă că dialogul cu Statele Unite privind Groenlanda este benefic, însă rezultatele acestor discuții rămân incerte, relatează Reuters și AFP.

„Mă întorc acasă după un scurt sejur de 18 ore în Groenlanda, cu ocazia deschiderii noului consulat canadian din Nuuk. Am mai fost aici de multe ori, însă niciodată până acum nu am simțit o apropiere atât de puternică între Groenlanda și Danemarca și între popoarele noastre. Să construim mai departe pe această bază, odată ce, sperăm, vom avea pe deplin sub control actuala criză de politică externă”, a scris ministrul danez de externe, pe Facebook.

Canada a deschis vineri un consulat în Nuuk, semnalând sprijinul acordat groenlandezilor zguduiți de amenințările președintelui Donald Trump privind suveranitatea, încercând în același timp să evite un conflict cu Washingtonul, scrie Politico Europe. 

Misiunea era în curs de desfășurare cu mult înainte de amenințările lui Trump. Ministrul afacerilor externe, Anita Anand, a calificat-o drept esențială pentru strategia Canadei în Arctica, în contextul în care Ottawa încearcă să gestioneze relația cu SUA înaintea negocierilor comerciale iminente.

Miniștrii de externe groenlandez, Vivian Motzfeldt,  a declarat că, deși este pozitiv faptul că discuțiile cu SUA sunt în curs de desfășurare, acestea nu au ajuns încă acolo unde Groenlanda își dorește și este prea devreme să se prezică unde vor duce acestea, informează Agerpres.

„Nu am ajuns încă acolo unde vrem să ajungem. Va fi un drum lung de parcurs, așa că unde vom ajunge în cele din urmă este prea devreme să spunem”, a explicat Motzfeldt la o conferință de presă comună la Nuuk cu omologii săi danez și canadian.

La rândul său, șeful diplomației daneze a declarat sâmbătă că situația s-a ameliorat cu Statele Unite în ceea ce privește dorința președintelui Donald Trump de a achiziționa Groenlanda, dar că această criză „nu s-a încheiat”.

„Criza nu s-a încheiat și încă nu avem o soluție. Suntem într-o poziție mult mai bună acum decât eram în urmă cu câteva săptămâni”, a declarat ministrul la conferința de presă. 

Săptămâna trecută, emisarul special al Statelor Unite pentru Groenlanda a prezentat elementele-cheie ale unei propuneri americane adresate Danemarcei privind viitorul statut de securitate al Groenlandei, care include posibilitatea înființării unor noi baze militare, extinderea libertății operaționale a SUA și desfășurarea unui sistem de apărare antirachetă de tip „Dom de Aur” deasupra insulei arctice.

Donald Trump și secretarul general al NATO, Mark Rutte, au convenit, la Forumul Economic Mondial de la Davos, premisele unui acord privind securitatea arctică.

Potrivit lui Trump, soluția aflată în discuție ar avea beneficii largi, el precizând că „această soluție, dacă va fi finalizată, va fi una excelentă pentru Statele Unite ale Americii și pentru toate statele NATO”.

Uniunea Europeană analizează opțiuni pentru o nouă finanțare a sectorului apărării, după ce programul inițial de împrumuturi, în valoare de 150 de miliarde de euro, a fost suprasubscris, au declarat pentru Bloomberg surse apropiate discuțiilor, potrivit Agerpres. 

Discuțiile se află într-un stadiu incipient, în condițiile în care Executivul european distribuie în continuare fondurile din programul actual SAFE, au precizat surse care au dorit să își păstreze anonimatul.

De asemenea, oficialii se așteaptă să rămână disponibile câteva miliarde de euro din programul SAFE, din cauza diferențelor dintre solicitările statelor membre și contractele finale. Odată ce aceste fonduri vor fi epuizate, Comisia va evalua procesul și va analiza fezabilitatea unei noi runde de finanțare, care ar putea include un al doilea program de împrumut, au mai declarat sursele.

Anul trecut, UE a pus la punct un pachet ambițios de apărare care oferă statelor membre ale UE pârghii financiare pentru a stimula o creștere a investițiilor în capabilități de apărare. Instrumentul SAFE (Security Action for Europe) este un mecanism financiar temporar al Uniunii Europene, cu un buget de 150 de miliarde euro, sub formă de împrumuturi acordate în condiții avantajoase.

„Comisia evaluează în prezent planurile naționale SAFE ale celorlalte trei state membre. Nu facem speculații cu privire la un posibil al doilea fond SAFE în această etapă”, a declarat purtătorul de cuvânt al comisiei, Thomas Regnier, într-un comunicat.

Întrucât unele dintre planurile de cheltuieli necesită, în realitate, mai puține fonduri decât cele aprobate inițial, este posibil să existe sume neutilizate pe care Comisia le-ar putea realoca, au precizat surse citate de Bloomberg. Oficialii lucrează în prezent la acest proces, urmând ca, ulterior, Comisia să analizeze opțiunile pentru suplimentarea finanțării, inclusiv posibilitatea lansării unui nou program de împrumut, au adăugat sursele.

Comisia Europeană a aprobat în ianuarie proiectele naționale de apărare ale României, în valoare de peste 16 miliarde de euro, prin programul SAFE.

Cu 16,68 miliarde de euro, România este al doilea cel mai mare beneficiar din programul de achiziții SAFE de la nivelul Uniunii Europene. Aceste fonduri alocate României vor fi destinate în proporție de 75% pentru achiziția de echipamente militare, ordine publică și apărare civilă. Diferența de 25% reprezintă fonduri alocate infrastructurii duale, mai exact cele două capete de autostradă – Pașcani-Siret și Pașcani-Ungheni.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a discutat cu ministrul de externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, despre inițiativa sa de a dezvolta mai multe proiecte comune finanțate la nivel european și de a susține și a extinde predarea limbii române peste tot în Republica Moldova.

„Republica Moldova este astăzi țara candidată cu cel mai alert ritm în procesul de negociere cu Uniunea Europeană. Continui să solicit Consiliului European să înceapă și formal negocierile pe clustere”, a scris Victor Negrescu, pe Facebook.

De asemenea, Victor Negrescu a declarat că aprobarea planului de creștere deschide noi oportunități pentru proiecte comune între România și Republica Moldova.

„Mă bucur să constat că avem, odată cu aprobarea planului de creștere, tot mai multe proiecte comune România-Republica Moldova pe subiecte de interes comun. Iată că amendamentul meu la regulamentul european, prin care propuneam includerea proiectelor transfrontaliere, funcționează”, a spus acesta.

Republica Moldova a marcat un pas semnificativ în parcursul său de integrare europeană, lansând la mijlocul lunii decembrie discuțiile tehnice pe primele capitole de negocieri pentru aderarea la UE.

La 3 martie 2022, autoritățile de la Chișinău au semnat cererea de aderare a țării la UE, iar la 23 iunie, același an, șefii de stat sau de guvern europeni au decis să acorde Republicii Moldova statutul de  țară-candidată la UE. Această călătorie a ajuns într-o nouă etapă la 14 decembrie 2023,  când Consiliul European a hotărât începerea negocierilor de aderare.