Românii din străinătate ne-au demonstrat din nou că sunt foarte apropiați de „acasă”, a transmis eurodeputatul Dragoș Pîslaru, în contextul în care aproape 40.000 de români din diaspora s-au înscris pentru votul prin corespondență.

„Comunitățile noastre din străinătate ne-au demonstrat din nou că, în ciuda kilometrilor care îi despart de România, sunt în continuare foarte apropiați de „acasă”. Să votezi din străinătate nu e deloc un exercițiu simplu, iar să votezi în pandemie e cu atât mai dificil. Le mulțumesc tuturor românilor care au răspuns apelului nostru de a înscrie pentru a vota prin corespondență”. 

Într-un mesaj anterior, Dragoș Pîslaru puncta că votul prin corespondență este metodea cea mai sigură și confortabilă pentru ca românii să contribuie la democrația din România în contextul pandemiei de coronavirus. 

Într-o perioadă dificilă marcată de pandemia de COVID-19, încrederea în UE rămâne stabilă, iar europenii au încredere în capacitatea Uniunii de a lua deciziile corecte pentru a face față pandemiei în viitor. În noul sondaj Eurobarometru standard publicat vineri, 23 octombrie, cetățenii europeni identifică situația economică, situația finanțelor publice ale statelor membre și imigrația ca fiind cele trei subiecte principale de preocupare la nivelul UE. Situația economică este, de asemenea, principala preocupare la nivel național, urmată de sănătate și de șomaj, potrivit unui comunicat. 

În noul sondaj Eurobarometru, desfășurat în iulie și august, preocuparea cu privire la situația economică se reflectă în percepția asupra situației actuale a economiei. 64 % dintre europeni consideră că situația este „proastă”, iar 42 % dintre europeni sunt de părere că economia țării lor se va redresa în urma efectelor negative ale pandemiei de COVID-19 „în 2023 sau mai târziu”.

Europenii sunt divizați (45 % „mulțumiți” față de 44 % „nemulțumiți”) în ceea ce privește măsurile luate de UE pentru a combate pandemia. Cu toate acestea, 62 % afirmă că au încredere în capacitatea UE de a lua deciziile corecte în viitor, iar 60 % rămân optimiști cu privire la viitorul UE.

1. Încrederea și imaginea UE

Încrederea în Uniunea Europeană a rămas stabilă față de toamna anului 2019, la 43 %, în ciuda variațiilor percepției publice din timpul pandemiei. Încrederea în guvernele și parlamentele naționale a crescut (la 40 %, + 6 puncte procentuale și, respectiv, la 36 %, + 2 puncte procentuale).

În 15 state membre, majoritatea respondenților afirmă că au încredere în UE, cele mai ridicate niveluri fiind observate în Irlanda (73 %), Danemarca (63 %) și Lituania (59 %). Cele mai scăzute niveluri de încredere în UE sunt observate în Italia (28 %), Franța (30 %) și Grecia (32 %).

Proporția respondenților care au o imagine pozitivă despre UE este aceeași cu cea a respondenților care au o imagine neutră (40 %). 19 % dintre respondenți au o imagine negativă despre UE (- 1 punct procentual).

În 13 state membre ale UE, majoritatea respondenților au o imagine pozitivă despre UE, cele mai ridicate procente fiind observate în Irlanda (71 %), Polonia și Portugalia (55 % în ambele țări). În alte 13 state membre, imaginea despre UE predominantă în rândul respondenților este una neutră, cele mai ridicate procente fiind observate în Malta (56 %), Spania, Letonia și Slovenia (48 % în fiecare dintre aceste trei țări).

2. Principalele preocupări la nivelul UE și la nivel național

Cetățenii consideră situația economică ca fiind cea mai presantă problemă cu care se confruntă UE: mai mult de o treime (35 %) din totalul respondenților și-a exprimat preocuparea în acest sens, o creștere considerabilă cu 16 puncte procentuale în comparație cu toamna anului 2019, acest aspect trecând astfel de pe al treilea loc pe primul loc în topul preocupărilor. Situația economică nu a mai fost un subiect de preocupare atât de presant din primăvara anului 2014.

Europenii sunt, de asemenea, din ce în ce mai preocupați de situația finanțelor publice ale statelor membre (23 %, + 6 puncte procentuale, cel mai înalt nivel din primăvara anului 2015), care trece de pe locul al cincilea pe locul al doilea, pe picior de egalitate cu imigrația (23 %, -13 puncte procentuale), aceasta din urmă fiind în prezent la cel mai scăzut nivel din toamna anului 2014.

În plină pandemie de COVID-19, sănătatea (22 %, element nou) este cel de al patrulea subiect de preocupare la nivelul UE. Problema mediului și a schimbărilor climatice a pierdut teren, înregistrând o scădere cu 8 puncte procentuale, ajungând la 20 %, aceasta fiind urmată de șomaj (17 %, + 5 puncte procentuale).

În mod similar, situația economică (33 %, + 17 puncte procentuale) a depășit sănătatea, ajungând de pe locul al șaptelea pe primul loc în topul celor mai importante probleme la nivel național. Deși ocupă a doua poziție, sănătatea a fost menționată mult mai mult ca subiect de preocupare comparativ cu toamna anului 2019 (31 %, + 9 puncte procentuale), atingând astfel cel mai înalt nivel din ultimii șase ani.

Șomajul este, de asemenea, un subiect a cărui importanță a crescut considerabil (28 %, + 8 puncte procentuale), fiind urmat de creșterea prețurilor/inflație/costul vieții (18 %, – 2 puncte procentuale), mediu și schimbările climatice (14 %, – 6 puncte procentuale) și datoria publică (12 %, + 4 puncte procentuale). Mențiunile privind imigrația (11 %, – 5 puncte procentuale) se situează la cel mai scăzut nivel din ultimii șase ani.

3. Situația economică actuală

Comparativ cu toamna anului 2019, proporția europenilor care consideră că situația actuală a economiei lor naționale este „bună” (34 %, -13 puncte procentuale) a scăzut considerabil, în timp ce proporția respondenților care consideră că această situație este „proastă” a crescut semnificativ (64 %, + 14 puncte procentuale).

La nivel național, respondenții care afirmă că situația economică națională este bună sunt majoritari în 10 țări (față de 15 în toamna anului 2019). Proporția acestora variază de la 83 % în Luxemburg la 9 % în Grecia.

4. Pandemia de COVID-19 și opinia publică în UE

Europenii sunt divizați în ceea ce privește măsurile luate de instituțiile UE pentru a combate pandemia de COVID-19 (45 % „mulțumiți” față de 44 % „nemulțumiți”). Cu toate acestea, majoritatea respondenților din 19 state membre sunt mulțumiți de măsurile luate de instituțiile Uniunii Europene pentru combaterea pandemiei de COVID-19. În acest sens, cele mai ridicate procente se înregistrează în Irlanda (71 %), Ungaria, România și Polonia (60 % în fiecare dintre aceste trei țări). În șapte țări, majoritatea respondenților sunt „nemulțumiți”, în special în Luxemburg (63 %), Italia (58 %), Grecia (55 %), Cehia (55 %) și Spania (52 %). În Austria, proporția celor „mulțumiți” este egală cu cea a respondenților „nemulțumiți” (47 % în ambele cazuri).

Cu toate acestea, mai mult de șase europeni din zece au încredere în capacitatea UE de a lua deciziile corecte în viitor (62 %). Prioritățile cel mai frecvent menționate în ceea ce privește răspunsul UE la pandemia de COVID-19 sunt următoarele: stabilirea unei strategii pentru a face față unei crize similare în viitor și dezvoltarea mijloacelor financiare pentru găsirea unui tratament sau a unui vaccin (37 % pentru fiecare dintre aceste priorități). 30 % dintre respondenți consideră că dezvoltarea unei politici europene în domeniul sănătății ar trebui să fie o prioritate.

Experiențele personale ale europenilor cu privire la măsurile de izolare au fost foarte diverse. În ansamblu, aproape trei europeni din zece afirmă că le-a fost destul de ușor să le respecte (31 %), în timp ce un sfert declară că le-a fost destul de greu să le respecte (25 %). În sfârșit, 30 % afirmă că le-a fost ușor și greu în același timp.

5. Domenii politice cheie

Întrebați despre obiectivele Pactului verde european, cetățenii europeni consideră în continuare „dezvoltarea energiei din surse regenerabile” și „lupta împotriva deșeurilor de plastic și problema produselor din plastic de unică folosință” ca fiind principalele priorități. Mai mult de o treime dintre respondenți consideră că prioritatea principală ar trebui să fie sprijinirea fermierilor din UE (38 %) sau promovarea economiei circulare (36 %). Puțin peste trei din zece respondenți sunt de părere că reducerea consumului de energie (31 %) ar trebui să reprezinte prioritatea absolută.

Sprijinul pentru uniunea economică și monetară și pentru moneda euro rămâne puternic, 75 % dintre respondenții din zona euro fiind în favoarea monedei unice a UE. În UE-27 în ansamblu, sprijinul pentru moneda euro a crescut la 67 % (+ 5 puncte procentuale).

6. Cetățenia UE și democrația europeană

Majoritatea cetățenilor din 26 de state membre ale UE (cu excepția Italiei) și 70 % dintre cetățenii întregii Uniuni afirmă că se simt cetățeni ai UE. La nivel național, cele mai mari punctaje se înregistrează în Irlanda și Luxemburg (89 % în ambele țări), Polonia (83 %), Slovacia și Germania (82 % în ambele țări), Lituania (81 %), Ungaria, Portugalia și Danemarca (80 % în fiecare dintre aceste țări).

Majoritatea europenilor (53 %) afirmă că sunt mulțumiți de modul în care funcționează democrația în UE. Procentul respondenților „nemulțumiți” a crescut cu 3 puncte procentuale comparativ cu toamna anului 2019, ajungând la 43 %.

7. Optimism în legătură cu viitorul UE

În sfârșit, în această perioadă dificilă, 60 % dintre europeni declară că sunt optimiști în ceea ce privește viitorul UE. Cele mai ridicate niveluri de optimism se observă în Irlanda (81 %), Lituania și Polonia (75 % în ambele cazuri) și Croația (74 %). Cele mai scăzute niveluri de optimism se observă în Grecia (44 %) și Italia (49 %), unde pesimismul depășește optimismul, și în Franța, unde opiniile sunt împărțite în mod egal (49 % față de 49 %).

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) și Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor (MTIC) informează cu privire la faptul că Guvernul României a sesizat, în cursul zilei de astăzi, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu trei acțiuni în anularea prevederilor problematice din Pachetul Mobilitate I, precizează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Dispozițiile actelor UE vizate de acțiunile în anulare introduse de Guvernul României privesc acele aspecte care vor avea implicații negative semnificative asupra pieței interne și vor afecta competitivitatea transportului de mărfuri în Uniune, respectiv: interdicția efectuării perioadei normale de repaus săptămânal la bordul vehiculului; obligația întoarcerii periodice a conducătorului auto la centrul operațional al angajatorului sau la locul său de reședință; obligația întoarcerii vehiculului la unul din centrele operaționale în termen de 8 săptămâni de la plecare; stabilirea de limitări suplimentare la efectuarea operațiunilor de cabotaj; instituirea unor norme specifice privind detașarea conducătorilor auto.

Romania🇷🇴 brought 2day before t/ #EuropeanCourtofJustice 3 actions for t/annulment of restrictive & disproportionate measures of t/#MobilityPackage1, which have negative effects on t/#SingleMarket & t/#FreightTransport competition. RO is determined to protect its interests&rights

— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) October 23, 2020

Stabilirea poziției Guvernului României în acțiunile în anulare depuse astăzi la CJUE a fost realizată prin coordonarea dintre MAE și MTIC, sesizarea Curții fiind înaintată prin Agentul Guvernamental pentru CJUE din cadrul MAE.

Sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene vine în continuarea demersurilor promovate în mod constant de către autoritățile române pentru contracararea caracterului restrictiv și disproporționat al acestor prevederi din Pachetul Mobilitate I. 

Precizăm totodată că Guvernul României intenționează să formuleze cereri de intervenție în acțiuni în anulare care vor fi introduse la CJUE de alte state membre UE cu interese similare.

Cele trei acte legislative care alcătuiesc Pachetul Mobilitate I, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la data de 31 iulie 2020 și cu privire la care Guvernul României a introdus acțiuni în anulare parțială, sunt următoarele: 

– Regulamentul (UE) 2020/1054 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2020 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 în ceea ce privește cerințele minime referitoare la duratele de conducere zilnice și săptămânale maxime, pauzele minime și perioadele de repaus zilnic și săptămânal și a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 în ceea ce privește poziționarea prin intermediul tahografelor;

– Regulamentul (UE) 2020/1055 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2020 de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1071/2009, (CE) nr. 1072/2009 și (UE) nr. 1024/2012 în vederea adaptării acestora la evoluțiile sectorului transportului rutier;

– Directiva (UE) 2020/1057 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 iulie 2020 de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE și la Directiva 2014/67/UE privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier și de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce privește cerințele de control și a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012.

Amintim că România s-a opus adoptării celor trei acte legislative, alături de celelalte 8 state membre cu interese similare în această materie (Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta și Polonia). Statul român a votat împotriva aprobării textelor rezultate în urma negocierilor cu Parlamentul European.

De altfel, autoritățile române, prin Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și Ministerul Afacerilor Externe, au considerat că prevederile cu caracter restrictiv și disproporționat, incluse în versiunea finală a Pachetului Mobilitate I adoptată de Parlamentul European la data de 8 iulie, și ale căror implicații negative au fost semnalate anterior în mod repetat de autoritățile române, vor afecta funcționarea pieței interne și activitatea de transport rutier în Uniune, precum și îndeplinirea obiectivelor asumate de Uniunea Europeană în domeniul schimbărilor climatice.

Cu acea ocazie, MAE de la București a transmis că România își rezervă dreptul unor acțiuni la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.