Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Încă un pas spre validarea ”Comisiei von der Leyen”: Statele UE acceptă ca noul executiv european să fie învestit în funcție la 1 decembrie fără un comisar britanic și după votul Parlamentului European

Published

on

Ambasadorii țărilor membre ale Uniunii Europene au dat vineri undă verde pentru ca noua Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen să își înceapă activitatea la data de 1 decembrie, după votul de validare din partea Parlamentului European care va avea loc miercuri, 27 noiembrie, la Strasbourg.

Potrivit deciziei statelor membre, Comisia von der Leyen își va putea începe mandatul într-o formulă de 27 de comisari, fără Marea Britanie, în contextul în care guvernul de la Londra nu a respectat nici solicitările venite de la Bruxelles și nici acțiunile disciplinare lansate de Comisia Europeană pentru ca Regatul Unit să nominalizeze un comisar european.

Întrucât Brexitul a fost amânat până pe 31 ianuarie, în virtutea tratatelor europene Regatul Unit este obligat – la fel ca toate statele membre UE – să numească un comisar european. Londra avea termen să trimită o propunere de comisar european până la data de 22 noiembrie, după ce la 14 noiembrie Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement împotriva Regatului Unit. Bruxelles-ul a dat astfel guvernului britanic termen până vineri la miezul nopţii să răspundă favorabil, ameninţând că în caz contrar va avansa în această procedură a cărei ultimă etapă este sesizarea Curţii de Justiţie a UE.

La reuniunea de vineri, ambasadorii celor 27 de state membre ale UE (fără Regatul Unit) au aprobat un text cu numele celor 27 de membri ai viitoarei Comisii Europene, scrie EFE, potrivit Agerpres.

Decizia țărilor UE, o etapă procedurală, a venit după ce, joi, Parlamentul European a încheiat procesul audierilor comisarilor europeni și a dat undă verde ultimei proceduri necesare, votul din plen, pentru ca noul executiv european să își poată începe mandatul la 1 decembrie. Votul din plenul de la Strasbourg din 27 noiembrie va avea loc la prânz, după ce președintele ales von der Leyen își va prezenta echipa și programul politic în dimineața aceleiași zile.

Audierile comisarilor desemnaţi în comisiile de specialitate ale Parlamentului European au avut loc între 30 septembrie şi 8 octombrie pentru un număr de 23 de ţări, ultimele trei derulându-se pe 14 noiembrie, când au fost audiaţi noii candidaţi ai României, Ungariei şi Franţei, după ce primii candidaţi propuşi de aceste state au fost respinşi în cadrul procedurii parlamentare de validare, acesta din urmă fiind și motivul pentru care votul de învestire a Comisiei Europene a fost amânat, iar noul executiv european nu și-a putut începe mandatul la 1 noiembrie, așa cum era planificat.


Structura viitoarei Comisii Europene este următoarea:

Președinte: Ursula von der Leyen (Germania, PPE);

Trei vicepreședinți executivi: Frans Timmermans (Olanda, PES – responsabil Pactul Ecologic European); Margrethe Vestager (Danemarca, Renew Europe – responsabil o Europă pregătită pentru era digitală); Valdis Dombrovskis (Letonia, PPE – responsabil pentru o economie în serviciul cetățenilor și comisar pentru servicii financiare)

Cinci vicepreședinți: Josep Borrell (Spania, PES – Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate); Věra Jourová (Cehia, Renew Europe – valori și transparență); Margaritis Schinas (Grecia, PPE – promovarea modului nostru de viață european; Maroš Šefčovič (Slovacia, PES – relații interinstituționale și prospectivă); și Dubravka Šuica (Croația, PPE -Democrație și demografie).

Alți 18 comisari europeni, după cum urmează: Johannes Hahn (Austria, PPE – portofoliul pentru buget și administrație); Didier Reynders (Belgia, Renew Europe – portofoliul pentru justiție); Mariya Gabriel (Bulgaria, PPE – portofoliul pentru inovare și tineret); Stella Kyriakides (Cipru, PPE – portofoliul pentru sănătate); Kadri Simson (Estonia, Renew Europe – portofoliul pentru energie); Jutta Urpilainen (Finlanda, PES – portofoliul pentru parteneriate internaționale); Thierry Breton (Franța, Renew Europe – portofolil pentru piață internă, politică industrială, industira de apărare și spațiu); Olivér Várhelyi (Ungaria, PPE – portofoliul pentru vecinătate și extindere); Phil Hogan (Irlanda, PPE – portofoliul pentru comerț); Paolo Gentiloni (Italia, PES – portofoliul pentru economie); Virginijus Sinkevičius (Lituania, Verzii – portofoliul pentru mediu, oceane și pescuit); Nicolas Schmit (Luxemburg, PES – portofoliul pentru locuri de muncă și afaceri sociale); Helena Dalli (Malta, PES – portofoliul pentru egalitate); Janusz Wojciechowski (Polonia, ECR – portofoliul pentru agricultură); Elisa Ferreira (Portugalia, PES – portofoliul pentru coeziune și reforme); Adina Vălean (România, PPE – portofoliul pentru transporturi); Janez Lenarčič (Slovenia, Renew Europe – portofoliul pentru gestionarea crizelor); Ylva Johansson (Suedia, PES – portofoliul pentru afaceri interne).

Din punct de vedere al balanței politice, Comisia von der Leyen este compusă din 10 comisari din partea PPE, 9 din partea Socialiștilor Europeni, 6 din partea Renew Europe, unul din partea Conservatorilor și Reformiștilor Europeni și unul din partea Verzilor.

Din perspectiva obiectivului urmărit pentru realizarea unui echilibru de gen, noua Comisie Europeană este alcătuită din 15 bărbați și 12 femei.


Pentru a fi validată, noua Comisie Europeană trebuie să obțină votul favorabil a majorității voturilor valabil exprimate. În luna iulie, Ursula von der Leyen, propunerea liderilor statelor membre pentru șefia Comisiei Europene, a fost aleasă de Parlamentul European cu o majoritate de doar 383 de voturi pentru dintr-un minim necesar de 374.

Puteți citi, pe larg, despre evoluțiile, audierile și procesul de validare a Comisiei Europene aici.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Coronavirus: Comisia Europeană a rezervat pentru statele membre încă 400 de milioane de doze ale unui potențial vaccin

Published

on

© Comisia Europeană

Comisia Europeană a anunţat vineri că a rezervat în numele statelor membre până la 400 de milioane de doze ale unui potenţial vaccin anti-COVID-19 la care lucrează compania americană Johnson & Johnson.

Discuţiile exploratorii între Comisie şi Johnson & Johnson, care s-au încheiat vineri, au ca scop stabilirea unui cadru în vederea unei prime achiziţii de 200 de milioane de doze, care ar putea fi urmată de o a doua achiziţie pentru o cantitate similară de doze, conform unui comunicat al Comisiei Europene.

Contractul avut în vedere urmează să fie negociat de Comisie şi compania americană.

Executivul european “continuă discuţii intense” cu alţi producători de vaccinuri, se mai arată în comunicat, conform Agerpres.

Pe 31 iulie, Comisia Europeană a anunţat că a rezervat 300 de milioane de doze ale unui potenţial vaccin produs de laboratorul francez Sanofi. În context, România a solicitat Comisiei Europene zece milioane de doze de vaccin.

“Viaţa cetăţenilor şi a economiei noastre necesită un vaccin sigur şi eficient împotriva coronavirusului. Discuţiile de astăzi ne apropie de acest obiectiv”, a declarat preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, citată în comunicat.

La jumătatea lunii iunie, Comisia Europeană a publicat o “strategie pentru vaccinuri”. Acest plan de acţiune prevede semnarea unor “contracte de achiziţie în avans” cu producătorii de vaccinuri, finanţate prin instrumentul pentru sprijin de urgenţă creat în perioada crizei, care are un buget de aproximativ 2.4 miliarde de euro. Obiectivul este de a “asigura o producţie suficientă de vaccinuri în UE” şi “o aprovizionare suficientă a statelor membre”.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană mulțumește României pentru sprijinul oferit Libanului prin intermediul Mecanismului de protecție civilă al UE

Published

on

© Comisia Europeana în România/ Facebook

Uniunea Europeană mulțumește României și celorlalte state membre UE care au oferit sprijin Libanului prin intermediul Mecanismului de protecție civilă al UE, ca răspuns la exploziile devastatoare, informează Reprezentanța Comisiei Europene în România într-o postare pe Facebook.

 

Uniunea Europeană a oferit un ajutor de urgență de 63 de milioane de euro pentru Liban, iar liderii instituțiilor UE au făcut apel la statele membre să sprijine poporul libanez în urma celor două explozii de la Beirut care au curmat peste 130 de vieți și au lăsat în urmă mii de răniți și sute de mii de oameni fără adăpost.

Ca răspuns la apelul UE, România a pus la dispoziție două aeronave (C-130 Hercules și C-27J Spartan) pentru transportul a opt tone de materiale medicale destinate tratamentului victimelor din Republica Liban.

Acest ajutor a fost posibil datorită eforturilor agregate ale Guvernului României, ale societății civile din România și ale comunității libaneze din România. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană investighează ajutorul de 95 de milioane de euro acordat de Polonia companiei LG Chem Group

Published

on

© European Union, 2019/ Source: EC - Audiovisual Service

În urma ajutorului de 95 de milioane de euro acordat de Polonia grupului sud-coreean LG Chem Ltd pentru extinderea fabricii sale de baterii destinate automobilelor electrice, Comisia Europeană a demarat o investigație amănunțită cu scopul de a vedea dacă planul de subvenționare economică a Poloniei se înscrie în parametrii Orientărilor privind Ajutorul Regional, informează un comunicat al Comisiei Europene remis CaleaEuropeană.ro

“În 2017, LG Chem a decis să investească mai mult de 1 miliard de euro în expansiunea capacitații sale de producție a celulelor cu litiu-ion și module de baterii și pachete pentru vehicule electrice în uzina sa existentă în regiunea Dolnoślaskie din Polonia”. În urma deciziei LG Chem din 2017, la doi ani diferență, Polonia anunță Comisia Europeană asupra planurilor sale de a acorda 95 de milioane de euro din ajutor public pentru expansiunea fabricii sud-coreeană.

Comisarul Margrethe Vestager, responsabilă pentru politica de competiție afirmă următoarele: “Regulile de ajutor ale UE permit statelor membre să găzduiască crestere economică în regiuni dezavantajate din Europa. În același timp, trebuie să ne asigurăm că ajutorul este cu adevărat necesar pentru a atrage investiții private regiunii în cauză, și să se evite ca beneficiarul ajutorului să obțină un avantaj neloial față de concurenții săi în detrimentul contribuabililor. Vom cerceta cu atenție dacă sprijinul Poloniei a fost necesar pentru a declanșa decizia LG Chem de a-și extinde instalația de producție a celulelor existente în Polonia, este păstrat la minimul necesar și nu denaturează concurența sau dăunează coeziunii în UE.”

Acțiunile Poloniei transmit un semnal de alarmă în rândul statelor membre, informează, la rândul său, Agerpres.

“Executivul comunitar şi-a exprimat temerile privind sprijinul polonez, în special dacă sunt furnizate subvenţii pentru extinderea fabricii, şi posibilitatea depăşirii nivelului de ajutor permis”, arată sursa citată

“Comisia se îndoiește de contribuția ajutorului public asupra dezvoltării regionale cât și adecvarea și proporționalitatea acesteia”, mai transmite comunicatul de presă al Comisiei Europene, prin care se sugerează o posibilă încălcare a parametriilor Orientărilor privind Ajutorul Regional. 

Mai mult, Comisia are îndoieli dacă măsura are un “efect stimulativ”, adică dacă decizia LG Chem de a-și extinde capacitatea de producție a bateriilor în Polonia a fost declanșată direct de sprijinul public polonez sau dacă investiția ar fi fost realizată în satul Biskupice Podgórne, chiar absentează sprijinul public”.

Material realizat de Radu Stinghe, stagiar

Continue Reading

Trending