Aproximativ 400 de milioane de cetățeni europeni cu drept de vot sunt așteptați de joi până duminică la urne în cele 28 de state membre ale Uniunii Europene pentru alegerile europarlamentare pe care, în urmă cu doi ani, președintele Comisiei Europene le-a intitulat ”intâlnirea europenilor cu democrația”. Anul acesta, alegerile europene vor avea loc la 40 de ani de la primul scrutin organizat pentru Parlamentul European, singura instituție transnațională aleasă prin vot direct de către cetățeni. Pe de altă parte, campania pentru alegerile din 23-26 mai a înregistrat o mobilizare fără precedent la nivel de mesaje politice și civice în condițiile în care, la scrutinul din 2014, a fost înregistrată cea mai scăzută prezență la vot din istoria europarlamentarelor: 42,61% din cetățenii cu drept de vot au pus buletinul în urnă.
Primele urne se vor deschide, asemenea tradiției, în Marea Britanie, care de obicei organizează scrutine electorale joia, însă ele vor marca și un paradox: alegerile europene din acest an vor debuta pe teritoriul primului stat membru din istoria UE ai cărui cetățeni au votat, în majoritate, pentru ieșirea din Uniunii, o retragere care a fost programată inițial să aibă loc înainte de aceste alegeri percepute drept cruciale.
Din cele 28 de state membre ale UE, două vor organiza alegerile pe data de 23 mai, două în 24 mai, trei țări în data de 25 mai, majoritatea scrutinelor desfășurându-se duminică, 26 mai, în 22 de țări membre ale Uniunii.
Astfel, alături de Marea Britanie, Olanda va desfășura alegerile pentru Parlamentul European tot pe 25 mai. Singura țară ce va organiza scrutinul european pe parcursul a două zile este Cehia, în perioada 24-25 mai. Pe 25 mai vor avea loc alegeri în Letonia și în Slovacia.
Majoritatea alegerilor europene vor avea loc pe 26 mai, inclusiv în marile țări europene – Germania, Franța, Italia sau Spania. În România, alegerile pentru Parlamentul European vor coincide și cu un referendum național organizat pe tema justiției la inițiativa președintelui Klaus Iohannis.
Mai multe detalii despre alegerile europene pot fi găsite aici.
Marele risc: o prezență scăzută la urne
Campania electorală pentru aceste alegeri a fost marcată de o mobilizare fără precedent la nivel politic și civic, Parlamentul European asumându-și, ca întotdeauna, o campanie pozitivă puternică pentru a stimula prezența la urne a cetățenilor, inclusiv a tinerilor, segmentul de vârstă unde este înregistrată cea mai scăzută participare.
Din 1979 și până în 2014, prezența la vot pentru alegerile europene a scăzut de la 61,99% (1979) la 42,61% (2014), tendința fiind regresivă cu fiecare scrutin din anii 1984, 1989, 1994, 1999, 2004 și 2009.
În România, din istoria celor trei participări la europarlamentare – 2007 (anul aderării), 2009 și 2014 – cea mai ridicată prezență a fost înregistrată în 2014, fiind însă de doar 32,44%.
În acest sens însă, clipul de campanie realizat de Parlamentul European și intitulat ”Alege-ți viitorul” a înregistrat peste 130 de milioane de vizualizări pe platformele Facebook și Youtube. Lansat pe 25 aprilie, videoclipul se apleacă asupra momentelor intense, frumoase și fragile legate de venirea pe lume a copiilor. Toate femeile care apar în film au născut în perioada februarie – martie 2019. Unii dintre cei care apar alături de ele (rude) au fost aleşi pentru a reflecta diversitatea familiilor europene.
”Din secunda în care venim pe această lume, suntem împreună. (…) Fiecare dintre noi poate lăsa o amprentă, dar împreună putem face diferenţa cu adevărat. Alege Europa în care vrei să cresc”, este mesajul pe care fiecare imagine din videoclip dorește să o transmită.
Deputații în Parlamentul European sunt aleși o dată la cinci ani. Parlamentul reprezintă interesele cetățenilor UE la nivel european și este singura adunare transnațională din lume aleasă prin vot direct. Parlamentul alege președintele Comisiei Europene și numește comisarii (în calitate de colegiu), care trebuie să îi dea seamă pentru acțiunile lor. El adoptă legi pentru protecția noastră și bugete în numele nostru. Parlamentul ne reprezintă în străinătate și dă curs petițiilor noastre. Discursul deputaților dă formă agendei politice și sociale, susținând valorile consacrate în Tratatul privind Uniunea Europeană.
Citiți și
”Urzeala tronurilor” în Europa, între rezultate electorale și jocuri de culise. Cine va fi viitorul președinte al Comisiei Europene?
”Marea vânătoare de posturi europene”: Cine sunt cei 17 politicieni proeminenți care ar putea prelua frâiele UE până în 2024 (Reuters)
Alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai, considerate unele cruciale pentru viitorul UE, vor da startul procesului specific și complex de schimbare la vârful instituțiilor europene.
Noul Parlament European se va reuni de la 1 iulie 2019, în timp ce mandatul actualei Comisii Europene se încheie la 31 octombrie 2019. Ulterior, la 30 noiembrie 2019 își vor finaliza mandatele și președintele Consiliului European și Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, care deține și poziția de vicepreședinte al Comisiei Europene.
