Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Încep audierile pentru 24 de comisari europeni în Parlamentul European, cu excepția candidaților respinși ai României și Ungariei

Published

on

© Photo collage (sources: Institutional official photos & Wikipedia)

Audierile în comisiile de specialitate din Parlamentul European ale comisarilor desemnaţi pentru a face parte din viitoarea Comisie Europeană se desfăşoară începând de luni, 30 septembrie, şi până pe 8 octombrie, conform programului aprobat de Conferinţa Preşedinţilor din cadrul Parlamentului European, formată din preşedintele PE, David Sassoli, şi liderii grupurilor politice.

Audierile încep la trei săptămâni după ce președintele ales al Comisiei, Ursula von der Leyen, a prezentat la 10 septembrie viitoarea sa echipă de comisari europeni și portofoliile atribuite acestora. Conform procedurii, toți cei 26 de comisari desemnați urmează a fi audiați în comisiile de resort din Parlamentul European.

Audierile care încep luni cu vicepreședintele desemnat pentru relații interinstituționale și prospectivă Maros Sefcovic și vor dura până la 8 octombrie, urmând a fi încheiate cu audierea celor trei vicepreședinți executivi desemnați – Frans Timmermans, Margrethe Vestager și Valdis Dombrovskis.

Cu toate acestea, până în prezent există certitudinea audierii a 24 de comisari europeni, după ce László Trócsányi (Ungaria, comisar desemnat pentru vecinătate și extindere) și Rovanei Plumb (România, comisar desemnat pentru transport), care ar fi trebuit intervievați în comisiile de specialitate la 1 octombrie, respectiv 2 octombrie, au fost declarați ”nepotriviți să exercite funcțiile de comisari europeni” de către Comisia pentru afaceri juridice din Parlamentul European. În context, președintele PE, David Sassoli, va solicita președintelui ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să comunice pașii de urmat.

© Photo collage (sources: Institutional official photos & Wikipedia)

Care sunt etapele procedurii de audiere?

Evaluarea în comisii cuprinde, pentru fiecare portofoliu, două etape: procedura scrisă, în cadrul căreia comisarul desemnat trebuie să ofere răspunsuri la cinci întrebări puse de deputaţii europeni, şi o audiere, în care candidatul susţine un discurs de maximum 15 minute şi răspunde la întrebări. Fiecare audiere va dura trei ore, va fi publică şi transmisă în direct pe internet.

Fiecare comisar desemnat participă la o singură audiere, implicând una sau mai multe comisii parlamentare. Înaintea audierii, comisarii trebuie să prezinte şi declaraţia de interese. Confirmarea de către Comisia pentru afaceri juridice a absenţei oricărui conflict de interese este o condiţie prealabilă pentru ca audierea să aibă loc, conform Regulamentului de procedură al Parlamentului European.

Cine sunt comisarii desemnați ce vor fi audiați?

Noul colegiu va avea opt vicepreședinți, inclusiv Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (Josep Borrell). Vicepreședinții sunt responsabili pentru prioritățile majore cuprinse în orientările politice. Rolul acestora este de a orienta activitatea Comisiei în ceea ce privește ambițiile emblematice, cum sunt Pactul ecologic european, o Europă pregătită pentru era digitală, o economie în serviciul cetățenilor, protejarea modului nostru de viață european, o Europă mai puternică pe plan internațional și un nou elan pentru democrația europeană. Comisarii se află în centrul structurii noului colegiu. Ei vor gestiona expertiza furnizată de direcțiile generale.

Trei vicepreședinți executivi vor avea o funcție dublă. Fiecare dintre ei va fi atât vicepreședinte responsabil pentru una dintre cele trei teme principale de pe agenda președintelui ales, cât și comisar.

Vicepreședintele executiv Frans Timmermans (Olanda, PES) va coordona activitatea cu privire la Pactul ecologic european. El va gestiona, totodată, politicile climatice, fiind sprijinit de Direcția Generală Politici Climatice.

Vicepreședintele executiv Margrethe Vestager (Danemarca, Renew Europe) va coordona întreaga noastră agendă privind o Europă pregătită pentru era digitală și va fi comisar pentru concurență, sprijinită de Direcția Generală Concurență.

 

Vicepreședintele executiv Valdis Dombrovskis (Letonia, PPE) va coordona activitatea privind o economie în serviciul cetățenilor și va fi comisarul pentru servicii financiare, sprijinit de Direcția Generală Stabilitate Financiară, Servicii Financiare și Uniunea Piețelor de Capital.

 

Ceilalți cinci vicepreședinți sunt:

Josep Borrell (Spania, actualmente ministrul spaniol al afacerilor externe, PES): Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate/VP desemnat, O Europă mai puternică pe plan internațional;

Věra Jourová (Republica Cehă, comisar în Comisia Juncker, Renew Europe): Valori și transparență;

 

Margaritis Schinas (Grecia, fost deputat în Parlamentul European, funcționar cu o lungă experiență în Comisia Europeană, PPE): Protejarea modului nostru de viață european;

Maroš Šefčovič (Slovacia, vicepreședinte al Comisiei Juncker, PES): Relații interinstituționale și prospectivă;

 

Dubravka Šuica (Croația, deputat în Parlamentul European, PPE): Democrație și demografie. De asemenea, Dubravka Šuica va coordona, din partea Comisiei, activitatea Conferinței privind viitorul Europei.

Ceilalți comisari desemnați sunt următorii:

Johannes Hahn (Austria, PPE) va fi responsabil de „Buget și administrație” și va raporta direct președintelui Comisiei, Ursula von der Leyen. Ca membru cu vechime al colegiului, el cunoaște importanța promovării unei administrații moderne.

Didier Reynders (Belgia, Renew Europe), avocat de profesie, are foarte multă experiență ca ministru de finanțe, ministru al afacerilor externe și europene și ca ministru al apărării la nivel național. În noua Comisie, el va fi responsabil de „Justiție” (inclusiv tematica statului de drept).

Mariya Gabriel (Bulgaria, PPE) este în prezent comisar european. Ea s-a ocupat cu dedicație și energie de portofoliul digital și i se încredințează acum crearea de noi perspective pentru generația tânără (portofoliul „Inovare și tineret”).

Stella Kyriakides (Cipru, PPE) este un psiholog clinician cu mulți ani de experiență în domeniul afacerilor sociale, al sănătății și al prevenirii cancerului. Ea va avea portofoliul „Sănătate”.

Kadri Simson (Estonia, Renew Europe) este un deputat cu vechime în Parlamentul estonian și a fost ministru al afacerilor economice și al infrastructurii. Ea se va ocupa de portofoliul „Energie”.

Jutta Urpilainen (Finlanda, PES) nu a fost numai ministru de finanțe și membru al Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului finlandez, ci și trimis special în Etiopia. Ea va fi titulară a portofoliului „Parteneriate internaționale”.

Sylvie Goulard (Franța, Renew Europe), fost deputat în Parlamentul European, este o europeană dedicată și convinsă. În calitate de comisar pentru piața internă, ea va gestiona activitatea noastră privind politica industrială și va promova piața unică digitală. De asemenea, ea va fi responsabilă pentru noua Direcție Generală pentru Industria de apărare și Spațiu.

 

Phil Hogan (Irlanda, PPE), actualul comisar pentru agricultură, își va pune experiența la dispoziția noii Comisii având în responsabilitate portofoliul „Comerț”.

Paolo Gentiloni (Italia, PES), fost prim-ministru al Italiei și ministru al afacerilor externe, va împărtăși din vasta sa experiență ca titular al portofoliului „Economie”.

Virginijus Sinkevičius (Lituania, Verzi), ministrul lituanian al economiei și inovării, va fi responsabil pentru „Mediu și oceane”.

Nicolas Schmit (Luxemburg, PES) își reunește experiența de la Parlamentul European și pe aceea de ministru pentru ocuparea forței de muncă la nivel național, și va prelua responsabilitatea portofoliului „Locuri de muncă”.

Helena Dalli (Malta, PES) și-a dedicat viața politică egalității, ocupând atât postul de ministru pentru dialog social, protecția consumatorilor și pentru libertăți civile, cât și pe acela de ministru al afacerilor europene și al egalității. Ea va avea portofoliul „Egalitate”.

 

Janusz Wojciechowski (Polonia, ECR) a fost vreme îndelungată deputat în Parlamentul European, membru al Comisiei pentru agricultură și este în prezent membru al Curții de Conturi Europene. El va fi responsabil pentru portofoliul „Agricultură”.



Elisa Ferreira 
(Portugalia, PES) este în prezent viceguvernator al Banco de Portugal. Ea a fost deputat în Parlamentul European timp de mai mulți ani și a fost, pe plan național, atât ministru al planificării, cât și ministru al mediului. Ea va avea portofoliul „Coeziune și reforme”.

Janez Lenarčič (Slovenia, Renew Europe) este un diplomat sloven. El a fost secretar de stat pentru afaceri europene și a colaborat strâns timp de mai mulți ani cu Organizația Națiunilor Unite, cu Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa și cu Uniunea Europeană. El se va ocupa de portofoliul „Gestionarea crizelor”.

Ylva Johansson (Suedia, PES) este, pe plan național, ministru pentru ocuparea forței de muncă, dar și fost ministru al școlilor și ministru al sănătății și îngrijirii persoanelor în vârstă, precum și deputată în Parlamentul suedez. Este, în același timp, un expert foarte respectat în domeniile ocupării, integrării, sănătății și bunăstării. Ea va avea portofoliul „Afaceri interne”.


Cei doi candidați respinși sunt:

Rovana Plumb (România, PES) este deputat în Parlamentul European (vicepreședinte al Grupului Socialiștilor și Democraților) și a ocupat, la nivel național, posturile de ministru al mediului și schimbărilor climatice, ministru al muncii, ministru al fondurilor europene, ministru al educației și ministru al transporturilor. Ea trebuia să se ocupe de portofoliul „Transporturi”.

László Trócsányi (Ungaria, PPE) este fostul ministru al justiției din Ungaria. El trebuia să dețină portofoliul „Vecinătate și extindere”.

Care este calendarul audierilor?

Potrivit calendarului (disponibil aici), luni, 30 septembrie vor fi audiați Maros Sefcovic, Phil Hogan și Mariya Gabriel.

Desemnat vicepreședinte pentru relații interinstituționale și prospectivă, Maros Sefcovic (Slovacia, PES) va fi audiat în Comisia pentru afaceri constituționale și în Comisia juridică. Comisarul pentru comerț, Phil Hogan (Irlanda, PPE) va fi audiat în Comisia pentru Comerț Internațional, iar Mariya Gabriel (Bulgaria, PPE), comisarul desemnat pentru inovație și tineret, va fi audiată în Comisia pentru industrie, cercetare și energie și în Comisia pentru cultură.

Marți, 1 octombrie, vor fi audiați următorii comisari desemnați: Nicolas Schmit (Luxemburg, PES, comisar desemnat pentru locuri de muncă) în Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale; Jutta Urpilainen (Finlanda, PES, comisar desemnat pentru parteneriate internaționale) în Comisia pentru dezvoltare; Janusz Wojciechowski (Polonia, ECR, comisar desemnat pentru agricultură) în Comisia pentru agricultură; Ylva Johansson (Suedia, PES, comisar desemnat pentru afaceri interne) în Comisia pentru libertăți, justiție și afaceri interne; și Stella Kyriakides (Cipru, PPE, comisar desemnat sănătate) în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară.

Miercuri, 2 octombrie, vor fi audiați cinci viitori comisari, între care Didier Reynders (Belgia) și Sylvie Goulard (Franța).

Potrivit programului publicat de Parlamentul European, Didier Reynders (Belgia, Renew Europe, comisar desemnat pentru justiție) va fi audiat în Comisia pentru libertăți, justiție și afaceri interne și în Comisia pentru afaceri juridice.

În a doua parte a zilei vor fi audiați, după cum urmează: Helena Dalli (Malta, PES, comisar desemnat pentru egalitate) în Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de șanse și în Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale; Sylvie Goulard (Franța, Renew Europe, comisar desemnat pentru piață internă) în Comisia pentru piață internă și protecția consumatorului și în Comisia pentru industrie, cercetare și energie; Elena Ferreira (Portugalia, PES, comisar desemnat pentru politică regională) în Comisia pentru dezvoltare regională; Janez Lenarčič (Slovenia, Renew Europe, comisar desemnat pentru gestionarea crizelor) în Comisia pentru dezvoltare. 

Joi, 3 octombrie, vor fi audiați: Paolo Gentiloni (Italia, PES, comisar desemnat pentru economie) în Comisia pentru afaceri economice și monetare; Kadri Simson (Estonia, Renew Europe, comisar desemnat pentru energie) în Comisia pentru industrie, cercetare și energie; Virginijus Sinkevičius (Lituania, Verzii, comisar desemnat pentru mediu și oceane) în Comisia pentru pescuit și Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară; Johannes Hahn (Austria, PPE, comisar desemnat pentru buget) în Comisia pentru bugete și Comisia pentru control bugetar; Margaritis Schinas (Grecia, PPE, vicepreședinte desemnat pentru protejarea modului de viață european) în Comisia libertăți, justiție și afaceri interne și în Comisia pentru cultură; Dubravka Šuica (Croația, PPE, vicepreședinte desemnat pentru democrație și demografie) în Comisia pentru afaceri constituționale.

Ultimele cinci audieri îi vor viza pe cei trei vicepreședinți executivi și alți vicepreședinți și vor avea loc luni, 7 octombrie, respectiv marți, 8 octombrie.

Vera Jourova (Cehia, Renew Europe, vicepreședinte pentru valori și transparență) va fi audiată luni, 7 octombrie, în Comisia pentru afaceri constituționale și în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne. Tot luni, va fi audiat în Comisia pentru afaceri externe și Josep Borrell (Spania, PES), Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene.

Marți, 8 octombrie, vor fi audiați cei trei vicepreședinți executivi: Valdis Dombrovskis (Letonia, PPE, vicepreședinte executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor) în Comisia pentru afaceri economice și monetare și în Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale; Margrethe Vestager (Danemarca, Renew Europe, vicepreședinte executiv privind o Europă pregătită pentru era digitală) în Comisia pentru industrie, cercetare și energie, în Comisia pentru piață internă și protecția consumatorului și în Comisia pentru afaceri economice și monetare); și Frans Timmermans (Olanda, PES, vicepreședinte executiv pentru Pactul Verde European) în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară.

Pe lângă audieri, Conferința președinților va organiza un schimb de opinii cu cei trei vicepreședinți executivi la scurt timp după încheierea audierilor.

Ce urmează după audieri?

Audierile vor fi urmate de ședințe în care președintele și reprezentanții grupului (coordonatorii) diferitelor comisii vor evalua performanța comisarilor desemnați.

La 15 octombrie, Conferința președinților de comisie va evalua rezultatul tuturor audierilor și va transmite concluziile sale Conferinței președinților. Aceasta din urmă va efectua evaluarea finală și va decide dacă va închide audierile în ședința sa din 17 octombrie.

Finalul procedurii prevede că întreaga Comisie, inclusiv președintele Comisiei și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, trebuie să fie apoi supusă votului unic de aprobare din partea Parlamentului European, în cadrul sesiunii plenare din 21-24 octombrie. Comisia completă trebuie să fie aleasă cu majoritatea simplă a voturilor exprimate în plen, prin apel nominal. Votul va avea loc pe 23 octombrie.

În final, noua Comisie Europeană este numită oficial de către Consiliul European, în urma unui vot cu majoritate calificată.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană și Președinția suedeză a Consiliului vor organiza, în martie, o conferință a donatorilor pentru populația din Turcia și Siria afectată de cutremur

Published

on

© European Union, 2023/Source: EC - Audiovisual Service

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și prim-ministrul Suediei, Ulf Kristersson, și-au anunțat astăzi intenția de a găzdui o conferință a donatorilor, în coordonare cu autoritățile turce, pentru a mobiliza fonduri din partea comunității internaționale în sprijinul populației din Turcia și Siria, în urma cutremurului devastator de săptămâna aceasta. Evenimentul ar urma să fie găzduit în luna martie la Bruxelles.

Conferința donatorilor va contribui la mobilizarea comunității internaționale pentru a face față consecințelor cutremurelor devastatoare din această săptămână. Obiectivul conferinței la nivel înalt, care va fi deschisă statelor membre ale UE, țărilor vecine, membrilor ONU, instituțiilor financiare internaționale și altor părți interesate relevante, este de a coordona răspunsul donatorilor și de a strânge resurse pentru a sprijini redresarea timpurie și acordarea de ajutor în zonele afectate din Turcia și Siria. Conferința va fi prezidată în comun de comisarul însărcinat cu negocierile de vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, și de ministrul suedez pentru cooperare internațională pentru dezvoltare și comerț exterior, Johan Forssell.

„Suntem cu toții zguduiți de efectele devastatoare ale cutremurelor care au lovit în această săptămână Turcia și Siria. Prioritatea acum este să lucrăm 24 de ore din 24 pentru a salva cât mai multe vieți, deoarece mulți oameni sunt încă prinși sub dărâmături, în clădiri. Pentru aceasta, Mecanismul de Protecție Civilă al UE a fost activat imediat și a trimis până acum 31 de echipe de căutare și salvare și 5 echipe medicale din 23 de țări. Dar transmitem deja de pe acum un mesaj locuitorilor din Turcia și Siria: UE va sprijini comunitățile voastre. Pentru că nimeni nu ar trebui să fie lăsat singur atunci când o astfel de tragedie lovește un popor”, a declarat președinta von der Leyen, anunțând conferința donatorilor în urma unei convorbiri cu prim-ministrul suedez Kristersson.

Cutremurul din Turcia și din nordul Siriei este un dezastru fără precedent recent. Amploarea pierderilor de vieți omenești și a pagubelor materiale devine din ce în ce mai clară pe zi ce trece. Consecințele sunt cu adevărat îngrozitoare. În calitate de președinte al Consiliului Uniunii Europene, Suedia dorește să se asigure că asistența UE este adecvată pentru a răspunde nevoilor poporului turc și sirian în aceste momente teribile“, a declarat, la rândul său, premierul Kristersson.

La 6 februarie 2023, un prim cutremur cu magnitudinea de 7,8 grade pe scara Richter, urmat de cel puțin alte două cutremure majore, a lovit Turcia și Siria, provocând distrugeri pe scară largă ale infrastructurii publice și private, lovind mii de gospodării și provocând mii de victime.

Mii de clădiri au suferit pagube grave, inclusiv școli și unități sanitare și alte infrastructuri publice, precum drumuri, aeroporturi, porturi, terminale petroliere, linii electrice, alimentare cu apă și canalizare. Au fost înregistrate mai multe replici puternice, care au provocat alte victime și pagube suplimentare.

Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene a fost activat imediat. 20 de state membre ale UE și Albania, Muntenegru și Serbia au oferit deja 31 de echipe de căutare și salvare și 5 echipe medicale prin intermediul acestuia. Echipele sunt formate în total din peste 1 500 de salvatori și 100 de câini de căutare și salvare.

Echipe de ingineri constructori și asistență în natură sunt, de asemenea, mobilizate prin intermediul mecanismului și, de asemenea, pe cale bilaterală. O echipă de protecție civilă a UE se află în prezent în Turcia pentru a coordona răspunsul internațional.

O evaluare a nevoilor post-dezastru (PDNA) condusă de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) ar trebui să fie lansată în curând pentru a contribui la stabilirea nevoilor de reconstrucție și reabilitare și la o estimare a costurilor totale. Comisia Europeană s-a declarat pregătită să contribuie la această evaluare.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană va lansa programul paneuropean ”preparEU” pentru sensibilizarea cetățenilor europeni cu privire la reziliența în fața dezastrelor

Published

on

© European Union, 2019/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat miercuri, 8 februarie, o recomandare și o comunicare menite să stabilească obiective comune de stimulare a rezilienței în fața dezastrelor în domeniul protecției civile. Documente se referă la modalități prin care țările europene să fie mai bine pregătite pentru a face față pericolelor naturale, cum ar fi cutremurele, inundațiile și incendiile forestiere.

Având în vedere evoluția rapidă a profilului riscurilor, obiectivele europene în materie de reziliență la dezastre urmăresc să îmbunătățească capacitatea UE, a statelor sale membre și a statelor sale participante la mecanismul de protecție civilă al UE de a anticipa și de a face față efectelor viitoarelor dezastre și situații de urgență majore. În acest scop și în strânsă cooperare cu statele membre, Comisia Europeană a identificat cinci obiective care trebuie urmărite în mod colectiv.

Cele cinci obiective europene în materie de reziliență la dezastre sunt:

  1. Anticipare – îmbunătățirea evaluării și anticipării riscurilor și a planificării managementului riscurilor de dezastre. Având în vedere complexitatea și interdependența riscurilor cu care se confruntă UE, este important să se identifice vulnerabilitățile din sectoarele critice și să se anticipeze pericolele și amenințările.
  2. Pregătire – sporirea nivelului de conștientizare a riscurilor și a gradului de pregătire al populației. Sporirea gradului de conștientizare cu privire la riscuri și a gradului de pregătire a populației contribuie la reducerea impactului dezastrelor.
  3. Alertare – îmbunătățirea sistemelor de alertă timpurie. Consolidarea sistemelor de alertă timpurie asigură faptul că mesajele de avertizare lansate de la nivel național, regional și local ajung la timp la persoanele potrivite.
  4. Răspuns – consolidarea capacității de răspuns a mecanismului de protecție civilă al Uniunii. Prin consolidarea capacității de răspuns a mecanismului de protecție civilă al UE, Uniunea poate oferi mai mult ajutor pentru acoperirea lacunelor critice și pentru prevenirea deteriorării situației atunci când capacitatea unei țări este depășită.
  5. Securitate – asigurarea unui sistem solid de protecție civilă. Sistemele de protecție civilă trebuie să rămână operaționale 24 de ore din 24, 7 zile din 7, în timpul dezastrelor și după, atunci când este cea mai mare nevoie de ele. Actualizarea planurilor și a procedurilor de asigurare a continuității activității și asigurarea coordonării și a schimbului de informații între sectoare, inclusiv cu furnizorii de infrastructură critică, vor contribui la funcționarea sistemelor de protecție în orice moment.

Pentru a demara punerea în aplicare a acestor obiective, Comisia Europeană lansează cinci inițiative emblematice, câte una pentru fiecare obiectiv. De exemplu, o inițiativă emblematică va fi lansarea preparEU, un program paneuropean de sensibilizare a cetățenilor europeni cu privire la reziliența în fața dezastrelor.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană intenționează să ofere Macedoniei de Nord un împrumut de 100 milioane de euro pentru stabilitatea financiară a țării în contextul războiului din Ucraina

Published

on

© European Union, 2022

Comisia Europeană a propus, luni, acordarea unei asistențe macrofinanciare (AMF) în valoare de până la 100 milioane de euro pentru Macedonia de Nord, care ar contribui la acoperirea nevoilor de finanțare ale țării în 2023 și 2024, sprijinind atât sustenabilitatea fiscală, cât și reformele structurale, se arată într-un comunicat.

Prin această propunere, Comisia este alături de Macedonia de Nord în vremuri dificile, deoarece, în urma războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, balanța externă a țării s-a deteriorat rapid din cauza dependenței sale ridicate de importurile de combustibil și energie electrică. De asemenea, Macedonia de Nord se confruntă cu nevoi mari de rambursare a datoriei externe în 2023, în contextul unor condiții de finanțare dificile.

Suntem alături de Macedonia de Nord în aceste vremuri dificile. Astăzi, propunem acordarea unei asistențe macrofinanciare de până la 100 de milioane de euro pentru a sprijini economia țării, contribuind la acoperirea nevoilor sale de finanțare pentru următorii doi ani”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Propunerea de astăzi însoțește un program de sprijin pe 24 de luni încheiat cu Fondul Monetar Internațional (FMI), în valoare de până la 530 milioane de euro.

Asistența ar urma să vină sub formă de împrumuturi, care vor fi plătite în două tranșe. Aceste două plăți ar fi condiționate de punerea în aplicare a unor măsuri de politică care trebuie convenite între Macedonia de Nord și UE într-un memorandum de înțelegere.

Potrivit Comisiei, Memorandumul de înțelegere se va axa probabil pe reformele politice în domeniile guvernanței fiscale, politicii fiscale, gestionării investițiilor publice, parteneriatelor public-privat, mediului de afaceri, transparenței ajutoarelor de stat, eficienței energetice, reformei sistemului judiciar și luptei împotriva corupției. Plățile vor fi, de asemenea, condiționate de un bilanț pozitiv în ceea ce privește punerea în aplicare a programului FMI. Aceste reforme vor sprijini Macedonia de Nord pe drumul său către aderarea la UE.

În perioada următoare, Parlamentul European și Consiliul trebuie să examineze și să adopte prezenta propunere de acordare de asistență macrofinanciară Macedoniei de Nord. Odată adoptată, propunerea va intra în vigoare și vor putea urma plățile, cu condiția îndeplinirii condițiilor de politică antemenționate.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL40 mins ago

Angela Merkel a primit Premiul pentru Pace al UNESCO pentru că a acționat ca “om de stat şi umanitarist de excepţie” în criza refugiaților

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană și Președinția suedeză a Consiliului vor organiza, în martie, o conferință a donatorilor pentru populația din Turcia și Siria afectată de cutremur

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Zelenski, discurs istoric în Westminster Hall: Când am stat în fotoliul lui Churchill am simțit cum curajul te poartă prin cele mai inimaginabile greutăți pentru a te răsplăti în cele din urmă cu victoria. Rusia va pierde și victoria noastră va schimba lumea

CONSILIUL EUROPEAN5 hours ago

Turneu diplomatic fulger al lui Zelenski în Europa: După vizita la Londra, președintele Ucrainei se întâlnește la Paris cu Macron și Scholz și la Bruxelles cu liderii UE

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE5 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: Aderarea la OCDE, proiectul nostru de țară. Menținem demersurile de implementare a reformelor pentru a răspunde clarificărilor din memorandum

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Zelenski, primit la Palatul Buckingham de regele Charles al III-lea: În Marea Britanie, regele este pilot al forțelor aeriene. În Ucraina, fiecare pilot al forțelor aeriene este un rege

U.E.5 hours ago

UE mobilizează un nou ajutor de urgență în valoare de 6,5 milioane de euro pentru Siria și Turcia afectate de cutremure multiple

U.E.6 hours ago

Olaf Scholz critică cursa occidentală de înarmare a Ucrainei cu arme sofisticate

CONSILIUL EUROPEAN6 hours ago

Cancelarul Austriei amenință că va bloca declarația finală a summitului dacă nu se iau decizii concrete pentru a combate migrația ilegală: Vorbele goale nu sunt de ajuns

U.E.7 hours ago

Siria solicită ajutorul Uniunii Europene după ce numărul morților în urma cutremurului de luni a urcat la 2500

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Zelenski, discurs istoric în Westminster Hall: Când am stat în fotoliul lui Churchill am simțit cum curajul te poartă prin cele mai inimaginabile greutăți pentru a te răsplăti în cele din urmă cu victoria. Rusia va pierde și victoria noastră va schimba lumea

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE5 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: Aderarea la OCDE, proiectul nostru de țară. Menținem demersurile de implementare a reformelor pentru a răspunde clarificărilor din memorandum

INTERNAȚIONAL2 days ago

Joe Biden susține marți discursul privind Starea Uniunii, pregătit să prezinte “rolul motor al Americii în lume”, răspunsul occidental unit în fața Rusiei și gestionarea rivalității strategice cu China

ROMÂNIA2 days ago

Raed Arafat: Echipa de salvare RO-USAR care va pleca în Turcia este autorizată de ONU și va fi însoțită de trei avioane militare ale Forțelor Aeriene Române

ROMÂNIA3 days ago

Nicolae Ciucă a invitat companiile egiptene să contribuie la dezvoltarea cooperării economice bilaterale avansate în sectorul digital, al infrastructurii, energiei sau agriculturii

ROMÂNIA3 days ago

Nicolae Ciucă și Abdel Fattah el-Sisi au convenit să dezvolte cooperarea dintre România și Egipt la nivel politic și tehnic

U.E.4 days ago

Cancelarul german apără planul UE de relaxare a normelor privind ajutoarele de stat, încercând să risipească îngrijorările premierului italian, care a avertizat că riscă să distorsioneze piața unică a UE

ENERGIE6 days ago

De la Baku, Klaus Iohannis afirmă că “România și Azerbaidjan vor dezvolta legătura dintre Europa și Caucazul de Sud”. Romgaz și Socar semnează un nou acord de livrare de gaze azere în România

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ucraina: UE și partenerii din Comunitatea Energetică Europeană vor aloca 150 milioane de euro pentru achiziționarea de echipamente energetice esențiale

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Pentru a marca un an de la invadarea Ucrainei, UE va pune în aplicare cel de-al 10-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei până la 24 februarie

Team2Share

Trending