Connect with us

INTERNAȚIONAL

Încep dezbaterile în Senatul american privind destituirea lui Donald Trump: Liderul de la Casa Albă speră să celebreze ”achitarea sa” în discursul despre Starea Uniunii, din 4 februarie

Published

on

© The White House/ Facebook

Procesul de destituire din funcția de președinte al SUA a lui Donald Trump este reluat marți în Senatul american, însă dacă republicanii își ating scopul, acesta s-ar putea finaliza în numai două săptămâni, fapt care i-ar permite liderului de la Casa Albă să celebreze achitarea sa în discursul anual cu privire la Starea Uniunii, la 4 februarie, în Congres. Pentru a-l demite pe Donald Trump din funcția de președinte este necesar un vot de două treimi în favoarea destituirii, fapt puțin probabil având în vedere că din cei 100 de membri ai Senatului, 53 sunt senatori din partea Partidului Republican. 

De altfel, liderul majorităţii republicane din Senat, Mitch McConnell, a propus luni reguli de desfăşurare care ar putea duce la un proces rapid de destituire pentru preşedintele Donald Trump şi nu există nicio garanţie că prezentarea de martori sau dovezi va fi permisă, relatează Reuters şi DPA, potrivit Agerpres.

Conform Radio Europa Liberă, versiunea în limba engleză, o dezbatere și un vot sunt așteptate să aibă loc pe 21 ianuarie privind regulile de judecată propuse de McConell, în ceea ce reprezintă primul punct pe ordinea de zi care va stabili regulile de desfășurare a procesului. Procesul din Senat a debutat joia trecută, când senatorii americani au depus jurământul în faţa preşedintelui Curţii Supreme a SUA, iar cele două articole din actul de acuzare au fost citite în plenul Senatului.

France Presse notează că, astfel, procesul lui Trump s-ar putea încheia în doar două săptămâni, un record faţă de cinci săptămâni cât a durat în cazul lui Bill Clinton în 1999 şi trei luni în cazul lui Andrew Johnson în 1868, ceilalți doi președinți din istorie care au trecut prin astfel de proceduri.

Marţi, în deschiderea dezbaterilor, cei 100 de aleşi din Senat se vor pronunţa asupra timpului alocat prezentărilor acuzării – formate de către democraţi în Camera Reprezentanţilor – şi apărării – încredinţate avocaţilor care îl reprezintă pe Donald Trump, precum şi asupra duratei întrebărilor adresate de către senatorii-juraţi.

Un proces care s-ar înscrie în aceste etape ar putea fi expediat în două săptămâni, notează AFP.

Dar opoziţia doreşte ca Senatul să convoace patru martori a căror prezenţă o consideră necesară pentru a stabili dacă Donald Trump chiar – aşa cum îl acuză – a abuzat de puterea sa pentru a exercita presiuni asupra Ucrainei cerându-i anchetarea adversarului său democrat Joe Biden.

Printre aceşti martori figurează şeful de cabinet al preşedintelui, Mick Mulvaney, şi fostul consilier pentru securitate naţională, John Bolton.

Procesul din Senat va fi reluat în aceeași zi în care Donald Trump se află la Davos, acolo unde participă pentru a doua oară la Forumul Economic Mondial. De altfel, luni, 20 ianuarie, Trump a marcat trei ani de la preluarea mandatului de președinte al SUA. Simțindu-se confortabil din perspectiva majorității republicane din Senat, Trump a criticat vehement procesul de destituire declanșat de majoritatea democrată din Camera Reprezentanților, ca urmare a faptului că președintele american este suspectat că a făcut presiuni asupra Ucrainei în încercarea de a aduce prejudicii fostului vicepreședinte democrat Joe Biden, posibil rival al său în scrutinul electoral din acest an.

În opinia democraţilor, Trump se face vinovat de ”abuz de putere” pentru că ar fi condiţionat un ajutor militar de 400 de milioane de dolari pentru Ucraina şi o primire a preşedintelui Zelenski la Casa Albă de reluarea investigării fiului lui Joe Biden, iar acuzaţia de ”obstrucţionare a Congresului” ar rezulta din încercările liderului de la Casa Albă de a împiedica investigarea acestui scandal prin instrucţiuni date unor actuali şi foşti membri ai administraţiei americane de a nu coopera în anchetă.

Președintele american Donald Trump a prezis încă de săptămâna trecută că procesul său de impeachment din Senat se va încheia ”foarte repede” şi a denunţat încă o dată ”o vânătoare de vrăjitoare”.

Donald Trump a fost pus sub acuzare la 19 decembrie de Camera Reprezentanţilor pentru ”abuz de putere” şi ”obstrucţionarea Congresului”, devenind al treilea președinte din istoria SUA supus unei astfel de proceduri, după Andrew Johnson în 1868 și Bill Clinton în 1998, dar primul republican în această cauză. Votul deschide calea unui proces de destituire în Senat, unde Partidul Republican al lui Trump deține majoritatea și face improbabilă din punct de vedere politic o destituire din funcție.

Camera Reprezentanţilor, dominată de democraţi, s-a pronunţat în favoarea ”impeachment-ului” miliardarului republican de 73 de ani pentru “abuz de putere”, cu 230 de voturi pentru şi 197 împotrivă.

Andrew Johnson, în 1868, şi Bill Clinton, în 1998, au fost achitați de Senat. Republicanul Richard Nixon, aflat în centrul scandalului Watergate, a preferat să demisioneze în 1974 înainte de a fi pus sub acuzare de către Camera Reprezentanților, deși ancheta fusese anterior declanșată la finalul anului 1973.

Care este rolul Senatului în procedura de punere sub acuzare?

1) Senatul SUA primește articolele punerii sub acuzare din partea Camerei Reprezentanților.

2) Senatul formulează regulile și procedurile pentru organizarea unui proces.

3) În cadrul procesului care se declanșează, președintele va fi reprezentat de avocații săi. ”Boxa acuzaților” va fi reprezentată de un grup de membri din Camera Reprezentanților. Procesul va fi prezidat de președintele Curții Supreme, iar cei 100 de senatori vor reprezenta juriul.

4) Senatul se va reuni în sesiune privată pentru a dezbate asupra verdictului.

5) Senatul, în sesiune publică, va vota asupra verdictului, fiind necesară o majoritate de două treimi din senatori pentru condamnarea președintelui.

6) Senatul va vota apoi înlăturarea din funcție a președintelui.

7) Senatul ar putea, de asemenea, să voteze printr-o majoritate simplă o prevedere care să-i interzică președintelui să mai dețină o funcție publică în viitor.

Mai multe detalii despre această procedură pot fi consultate aiciaici și aici.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Ministrul Bogdan Aurescu: O democrație digitală pozitivă poate fi consolidată prin schimbul de bune practici și lecții învățate pentru combaterea dezinformării

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Fenomenul fake news, dezinformarea şi confuzia “sunt mai prezente decât oricând în societăţile noastre, în contextul crizei actuale”, a afirmat ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, marţi, în deschiderea videoconferinţei organizate de Comunitatea Democraţiilor (CoD) şi a vorbit de necesitatea unei “democraţii digitale”.

Videoconferinţa a avut tema “Îmbunătăţirea guvernanţei democratice prin tehnologie (Enabling Democratic Governance Through Technology)”, în contextul deţinerii de către România a Preşedinţiei în exerciţiu a CoD. Obiectivul central al evenimentului a vizat împărtăşirea bunelor practici privind utilizarea tehnologiei pentru îmbunătăţirea şi sprijinirea guvernanţei democratice.

Ministrul Bogdan Aurescu a salutat abordarea acestei teme esenţiale pentru susţinerea şi promovarea proceselor democratice, precizând că aceasta este una dintre priorităţile Preşedinţiei României la conducerea CoD.

“Fenomenul fake news, dezinformarea şi confuzia sunt mai prezente decât oricând în societăţile noastre, în contextul crizei actuale. O democraţie digitală pozitivă poate fi consolidată prin schimbul de bune practici şi lecţii învăţate despre cum să contracarăm dezinformarea online, despre cum să dezvoltăm funcţii de auto-reglementare în social media, toate acestea fiind mai proactivi în ceea ce priveşte responsabilitatea şi standardele de transparenţă”, a spus ministrul, potrivit discursului transmis de MAE, informează Agerpres.

Şeful diplomaţiei române a prezentat experienţa ţării noastre în domeniul transformărilor digitale, cu accent pe efortul de a asigura sporirea transparenţei, eficienţei şi responsabilităţii la nivelul administraţiei publice, precum şi a unei interoperabilităţi eficiente a sistemelor IT.

“Suntem convinşi că digitalizarea acestor domenii va contribui la diminuarea birocraţiei, atragerea investiţiilor şi la un grad sporit de satisfacţie din partea cetăţenilor cu privire la serviciile publice – ceea ce va duce la consolidarea contractului social pe care se bazează democraţia noastră”, a susţinut şeful diplomaţiei române.

El a vorbit şi de faptul că “România se mândreşte adesea cu serviciile de internet din ţară ca fiind printre cele mai rapide din UE”. “Credem că digitalizarea este o oportunitate pentru toţi şi credem într-un internet deschis, liber şi sigur”, a adăugat el.

Potrivit MAE, ministrul Aurescu a salutat crearea la nivelul CoD a Grupului de Lucru dedicat problematicii Democraţiei şi Tehnologiei, mandatat să analizeze soluţiile tehnologice pentru sprijinirea unei guvernanţe democratice eficiente şi responsabile la nivel internaţional, precum şi să formuleze recomandări pentru Consiliul Guvernator al CoD pe teme specifice.

La eveniment au mai participat secretarul general al Comunităţii Democraţiilor, Thomas Garrett, directorul Iniţiativei privind impactul digital şi guvernanţa din cadrul New America Foundation, Tomicah Tillemann, ministrul adjunct al afacerilor externe al Georgiei, Lasha Darsalia, subsecretarul adjunct din cadrul Oficiului pentru democraţie, drepturile omului şi muncă din cadrul Departamentului de Stat american, Scott Busby, precum şi reprezentanţi ai mediului guvernamental, ai celui privat şi ai societăţii civile.

România asigură Preşedinţia Comunităţii Democraţiilor în perioada septembrie 2019 – septembrie 2021, având ca principale obiective facilitarea implicării tinerilor în procesele democratice, promovarea democraţiei pe plan global, ca unic sistem care garantează prosperitatea şi dezvoltarea durabilă, precum şi relaţia dintre procesele democratice şi tehnologia informaţiei. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ministrul german de externe atacă Rusia la ONU: Otrăvirea lui Aleksei Navalnîi trebuie să aibă consecințe. UE își rezervă dreptul de a impune sancțiuni

Published

on

© United Nations

Ministrul german de externe Heiko Maas a numit otrăvirea disidentului rus Aleksei Navalnîi “o problemă pentru întreaga comunitate internaţională”, în discursul său pre-înregistrat pentru Adunarea Generală a ONU, care urmează să fie difuzat marţi seară, relatează dpa, potrivit Agerpres.

Maas, a cărui țară este membru în Consiliul de Securitate al ONU până la finele lui 2020, a criticat presupusul atac drept o încălcare a legislaţiei privind armele chimice. Laboratoare din Germania, Franţa şi Suedia au stabilit că Navalnîi a fost otrăvit cu un agent neurotoxic de tip Noviciok.

Fac apel la Rusia să facă mai mult pentru a investiga acest caz. Un astfel de caz trebuie să aibă consecinţe“, a spus şeful diplomaţiei germane, adăugând că Uniunea Europeană îşi rezervă dreptul de a impune sancţiuni.

El a mulţumit partenerilor internaţionali ai Germaniei pentru “sprijinul lor lipsit de echivoc”, conform discursului publicat de Ministerul de Externe de la Berlin.

Navalnîi a fost adus la Berlin în comă pentru tratament pe 22 august, la două zile după ce i s-a făcut rău în timpul unui zbor intern în Rusia.

Politicianul rus în vârstă de 44 de ani a fost externat din spitalul Charite săptămâna trecută şi s-a angajat să se întoarcă în Rusia, unde este militant proeminent anti-corupţie şi unul dintre oponenţii cei mai vocali ai preşedintelui Vladimir Putin. De altfel, Aleksei Navalnîi a fost vizitat la spital de cancelarul german Angela Merkel.

Kremlinul neagă orice implicare în otrăvirea lui Aleksei Navalnîi.

Într-o rezoluție adoptată la 17 septembrie cu 532 de voturi pentru, 84 împotrivă și 72 de abțineri Parlamentul European a condamnat cu fermitate încercarea de a-l asasina pe proeminentul politician rus de opoziție și activistul anticorupție Aleksei Navalnîi cu un agent neurotoxic.

Germania, țara care asigură președinția Consiliului UE și care s-a oferit să-l trateze pe Navalnîi, a anunțat la data de 2 septembrie că analizele toxicologice de sânge efectuate în cadrul unui laborator militar german au relevat ”dovezi fără echivoc” că Aleksei Navalnîi a fost otrăvit cu Noviciok.

După acest anunț, cancelarul german Angela Merkel a condamnat în termenii cei mai duri otrăvirea lui Navalnîia cerut explicații din partea Rusiei și a menţionat de asemenea că Berlinul, care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, va contacta în această chestiune Organizaţia Internaţională pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC), precum şi partenerii europeni şi aliaţii din cadrul NATO, cu care ”va discuta un răspuns comun adecvat”, dat fiind că este vorba despre un atac la adresa ”drepturilor şi valorilor fundamentale”.

De asemenea, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis în primul său discurs privind Starea Uniunii Europene că nicio conductă de gaz nu va schimba modul Rusiei de a opera, referindu-se la cazul Navalnîi, cazul Skripal sau anexarea ilegală a Crimeei.

Cancelarul german Angela Merkel și ministrul de externe din cabinetul său Heiko Maas au dat de înțeles că Germania nu exclude impunerea de sancțiuni asupra gazoductului Nord Stream 2 după otrăvirea lui Aleksei Navalnîi, în contextul în care au apărut tot mai multe solicitări în acest sens, subliniindu-se că sancțiuni de tipul celor aplicate în ce privește cazul Skripal, anumă expulzări diplomatice, ar putea să nu fie suficiente.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ministrul Bogdan Aurescu, mesaj la Adunarea Generală ONU: România rămâne preocupată de multitudinea de conflicte nerezolvate din regiunea Mării Negre

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a susținut marți, 29 septembrie 2020, Declarația națională la Dezbaterile Generale din plenul Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (AGONU75), în cadrul segmentului la nivel înalt al celei de-a 75-a sesiuni a Adunării Generale.

Tema actualei sesiuni a Adunării Generale este “Viitorul pe care îl dorim, Organizația Națiunilor Unite de care avem nevoie: reafirmarea angajamentului comun pentru multilateralism – combaterea COVID-19 prin acțiune multilaterală eficientă (The future we want, the United Nations we need: reaffirming our collective commitment to multilateralism – confronting COVID-19 through effective multilateral action)”.

Cea de-a 75-a sesiune a Adunării Generale a Națiunilor Unite a debutat la 15 septembrie și are o durată de un an, segmentul de dezbateri generale la nivel înalt, desfășurat pentru prima dată în format online, fiind cel mai important eveniment anual de diplomație multilaterală.

 

În Declarația națională susținută în cadrul Dezbaterilor Generale din plenul Adunării Generale, șeful diplomației române a evidențiat contribuția vitală a ONU la dezvoltarea societăților noastre, precum și rolul său dinamic în încurajarea dialogului, cooperării și responsabilității comune, pe baza valorilor și principiilor universale înscrise în Carta ONU. În acest context, ministrul afacerilor externe a dat asigurări că România rămâne un ferm susținător al multilateralismului și al ordinii internaționale bazate pe norme, menținându-și angajamentul de a coopera pentru un viitor mai sigur pentru toți.

Șeful diplomației române a subliniat că, în contextul pandemiei de COVID-19, provocările globale necesită acțiuni comune, solidaritate și cooperare. A lansat un apel statelor membre ONU pentru transformarea crizei de COVID-19 într-o oportunitate, prin continuarea reformei Organizației și prin revitalizarea agendei de pace și securitate, cu accent pe prevenirea conflictelor și consolidarea proceselor de pace.

Ministrul Bogdan Aurescu a subliniat că România este un contributor tradițional la pacea și securitatea globală, inclusiv prin participarea la operațiunile de menținere a păcii sub egida ONU din întreaga lume. În același timp, a afirmat că “România rămâne în continuare preocupată de multitudinea de conflicte nerezolvate din regiunea Mării Negre, care afectează stabilitatea și cooperarea în vecinătatea noastră. Continuăm să promovăm cooperarea între Organizația Națiunilor Unite și diferite organizații din regiunea noastră, inclusiv în calitate de președinție în exercițiu a Organizației pentru Cooperare Economică la Marea Neagră”. Astfel, ministrul român a reiterat angajamentul țării noastre pentru menținerea ordinii internaționale bazate pe norme, în consolidarea arhitecturii globale pentru controlul armamentelor, neproliferării și dezarmării.

Șeful delegației României a punctat importanța multilateralismului în valorificarea oportunităților de dezvoltare “mai bună și mai verde”, pentru economii incluzive și durabile și societăți în care “nimeni nu rămâne în urmă”, abordând astfel importanța implementării depline a Agendei de Dezvoltare 2030 și a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. A făcut apel la acțiuni ferme pentru gestionarea situațiilor de urgență climatică și de mediu și a protejării biodiversității, referindu-se inclusiv la angajamentul asumat prin Pactul Ecologic European.

Ministrul român a subliniat că ONU trebuie să asigure un multilateralism eficient, care să mobilizeze, la nivel global, toate părțile interesate, de la guverne, sectoarele de afaceri și financiare, până la mediul academic și societatea civilă. Totodată, șeful diplomației române a punctat că în “viitorul pe care îl dorim” drepturile omului sunt promovate, protejate și îndeplinite, iar respectarea acestora, inclusiv a egalității de gen, este esențială.

Făcând referire la importanța sectorului digital în PIB-ul național, șeful delegației României a afirmat că tehnologia digitală este esențială pentru adaptarea răspunsului la pandemie și o condiție prealabilă pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă. Totodată, șeful diplomației române a evidențiat necesitatea unui angajament politic universal față de securitatea digitală.

Ministrul Bogdan Aurescu a precizat că actuala pandemie a dovedit că dezinformarea și acțiunile ostile din mediul informațional amenință atât securitatea internațională, cât și cea a fiecărui individ, necesitând măsuri eficiente care să permită accesul vital al publicului la informații fiabile, exacte, bazate pe știință.

Rolul mass-media libere, independente, responsabile și pluraliste este crucial în consolidarea transparenței, responsabilității și încrederii”, a afirmat Bogdan Aurescu.

Vorbind despre lecțiile învățate din actuala pandemie, a contextualizat principiul solidarității ca premisă indispensabilă a acestor deziderate, precum și necesitatea cooperării multilaterale eficiente și inovatoare. Astfel, a arătat că “sănătatea reprezintă o investiție în viitor și este o cheie a dezvoltării durabile” și a menționat că România s-a alăturat inițiativei de “Răspuns global la coronavirus (The Coronavirus Global Response)”, reorientând mai multe proiecte din asistența oficială pentru dezvoltare înspre urgențele sanitare ale unor state partenere, în special din Vecinătatea Estică și în Africa sub-sahariană. A precizat, totodată, că România a inclus refugiații în sistemul național de asigurări de sănătate, inclusiv pe durata stării de urgență cauzate de epidemia de COVID-19.

În Declarația națională, ministrul român a arătat că România acordă o atenție deosebită tinerilor, atât privind educația și formarea profesională, cât și prin promovarea rolului tinerilor în procesele democratice. Astfel, a reamintit că Declarația de la București, adoptată la cea de-a 20-a aniversare a Comunității Democrațiilor, găzduită de România în iunie anul acesta și Forumul Tinerilor din cadrul Comunității Democrațiilor, desfășurat în contextul deținerii de către România a Președinției acestui for, au pus accent pe importanța participării semnificative a tinerilor la luarea deciziilor în sistemele democratice, aspect esențial pentru bunăstarea societăților noastre.

În încheiere, ministrul Bogdan Aurescu a menționat că România aniversează 65 de ani de la aderarea la ONU, reiterând angajamentul țării noastre față de valorile universale ale Organizației Națiunilor Unite, precum și de a contribui la obiectivele asumate.

Viitorul pe care îl dorim trebuie să îndeplinească aspirațiile noastre pentru pace, libertate și justiție, egalitate și prosperitate, sănătate și mediu curat – un viitor în care drepturile omului, democrația și statul de drept ne oferă cadrul adecvat pentru a ne atinge aspirațiile” a afirmat ministrul român de externe.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a mai participat, în marja segmentului la nivel înalt al Adunării Generale a ONU (21 septembrie – 2 octombrie), la Reuniunea de nivel înalt a Adunării Generale a ONU pentru marcarea celei de-a 75-a aniversări a Organizației Națiunilor Unite, desfășurată la 21 septembrie.

Totodată, în acest context, șeful diplomației române a prezidat, la 25 septembrie 2020, în calitate de Președinte-în-Exercițiu al Organizaţiei pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN), Reuniunea informală a Consiliului Miniştrilor Afacerilor Externe din statele membre ale OCEMN.

Ministrul Bogdan Aurescu a mai participat la Reuniunea ministerială a Alianței pentru Multilateralism, la 25 septembrie 2020.

În continuarea activităților din marja segmentului la nivel înalt, la 1 octombrie 2020, ministrul afacerilor externe va lua parte la Reuniunea de nivel înalt a Adunării Generale ONU cu ocazia aniversării a 25 de ani de la cea de-a 4-a Conferinţă Mondială privind Femeile, care va avea ca temă “Accelerarea îndeplinirii egalității de gen și împuternicirii tuturor femeilor și fetelor”.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA4 hours ago

Studiu FMI dedicat Inițiativei celor Trei Mări: Decalaj de investiții în infrastructură de 1.150 de miliarde de euro între Europa de Est și cea Occidentală

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu: O democrație digitală pozitivă poate fi consolidată prin schimbul de bune practici și lecții învățate pentru combaterea dezinformării

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Ministrul german de externe atacă Rusia la ONU: Otrăvirea lui Aleksei Navalnîi trebuie să aibă consecințe. UE își rezervă dreptul de a impune sancțiuni

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu, mesaj la Adunarea Generală ONU: România rămâne preocupată de multitudinea de conflicte nerezolvate din regiunea Mării Negre

U.E.8 hours ago

Franța, Lituania și Letonia propun UE un plan de protejare a alegerilor în Europa împotriva atacurilor cibernetice

Cristian Bușoi8 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi: România dependentă de cărbune are nevoie de timp pentru a asigura securitatea energetică în vederea tranziției ecologice

POLITICĂ8 hours ago

Ambasadoarea Franței în România, decorată de președintele Klaus Iohannis pentru contribuţia excepţională avută la dezvoltarea relaţiilor politico-diplomatice

U.E.8 hours ago

UE reia negocierile privind aderarea la Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Cetățenii europeni ar putea contesta acțiunile UE la CEDO

ROMÂNIA9 hours ago

România susține o abordare coordonată în UE pentru restricționarea liberei circulații ca răspuns la pandemia COVID-19

U.E.9 hours ago

Germania transmite Regatului Unit că UE nu va accepta redeschiderea Acordului de retragere: Acest tratat internațional a fost semnat cu doar nouă luni în urmă și deja îl puneți sub semnul întrebării ?

SUA1 day ago

Alegeri prezidențiale SUA: Ambasadorul Adrian Zuckerman explică procedura de vot prin corespondență pentru cetățenii americani din România

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Uniunea Vamală: Comisia Europeană, nou plan de acțiune care să creeze condiții mai bune de funcționare, inovare și eficiență pentru vămile din UE

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu susține reducerea emisiilor de carbon în toate domeniile, dar cu condiția protejării locurilor de muncă în zonele afectate

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA2 weeks ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș2 weeks ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

Advertisement
Advertisement

Trending