Connect with us

INTERNAȚIONAL

Încep dezbaterile în Senatul american privind destituirea lui Donald Trump: Liderul de la Casa Albă speră să celebreze ”achitarea sa” în discursul despre Starea Uniunii, din 4 februarie

Published

on

© The White House/ Facebook

Procesul de destituire din funcția de președinte al SUA a lui Donald Trump este reluat marți în Senatul american, însă dacă republicanii își ating scopul, acesta s-ar putea finaliza în numai două săptămâni, fapt care i-ar permite liderului de la Casa Albă să celebreze achitarea sa în discursul anual cu privire la Starea Uniunii, la 4 februarie, în Congres. Pentru a-l demite pe Donald Trump din funcția de președinte este necesar un vot de două treimi în favoarea destituirii, fapt puțin probabil având în vedere că din cei 100 de membri ai Senatului, 53 sunt senatori din partea Partidului Republican. 

De altfel, liderul majorităţii republicane din Senat, Mitch McConnell, a propus luni reguli de desfăşurare care ar putea duce la un proces rapid de destituire pentru preşedintele Donald Trump şi nu există nicio garanţie că prezentarea de martori sau dovezi va fi permisă, relatează Reuters şi DPA, potrivit Agerpres.

Conform Radio Europa Liberă, versiunea în limba engleză, o dezbatere și un vot sunt așteptate să aibă loc pe 21 ianuarie privind regulile de judecată propuse de McConell, în ceea ce reprezintă primul punct pe ordinea de zi care va stabili regulile de desfășurare a procesului. Procesul din Senat a debutat joia trecută, când senatorii americani au depus jurământul în faţa preşedintelui Curţii Supreme a SUA, iar cele două articole din actul de acuzare au fost citite în plenul Senatului.

France Presse notează că, astfel, procesul lui Trump s-ar putea încheia în doar două săptămâni, un record faţă de cinci săptămâni cât a durat în cazul lui Bill Clinton în 1999 şi trei luni în cazul lui Andrew Johnson în 1868, ceilalți doi președinți din istorie care au trecut prin astfel de proceduri.

Marţi, în deschiderea dezbaterilor, cei 100 de aleşi din Senat se vor pronunţa asupra timpului alocat prezentărilor acuzării – formate de către democraţi în Camera Reprezentanţilor – şi apărării – încredinţate avocaţilor care îl reprezintă pe Donald Trump, precum şi asupra duratei întrebărilor adresate de către senatorii-juraţi.

Un proces care s-ar înscrie în aceste etape ar putea fi expediat în două săptămâni, notează AFP.

Dar opoziţia doreşte ca Senatul să convoace patru martori a căror prezenţă o consideră necesară pentru a stabili dacă Donald Trump chiar – aşa cum îl acuză – a abuzat de puterea sa pentru a exercita presiuni asupra Ucrainei cerându-i anchetarea adversarului său democrat Joe Biden.

Printre aceşti martori figurează şeful de cabinet al preşedintelui, Mick Mulvaney, şi fostul consilier pentru securitate naţională, John Bolton.

Procesul din Senat va fi reluat în aceeași zi în care Donald Trump se află la Davos, acolo unde participă pentru a doua oară la Forumul Economic Mondial. De altfel, luni, 20 ianuarie, Trump a marcat trei ani de la preluarea mandatului de președinte al SUA. Simțindu-se confortabil din perspectiva majorității republicane din Senat, Trump a criticat vehement procesul de destituire declanșat de majoritatea democrată din Camera Reprezentanților, ca urmare a faptului că președintele american este suspectat că a făcut presiuni asupra Ucrainei în încercarea de a aduce prejudicii fostului vicepreședinte democrat Joe Biden, posibil rival al său în scrutinul electoral din acest an.

În opinia democraţilor, Trump se face vinovat de ”abuz de putere” pentru că ar fi condiţionat un ajutor militar de 400 de milioane de dolari pentru Ucraina şi o primire a preşedintelui Zelenski la Casa Albă de reluarea investigării fiului lui Joe Biden, iar acuzaţia de ”obstrucţionare a Congresului” ar rezulta din încercările liderului de la Casa Albă de a împiedica investigarea acestui scandal prin instrucţiuni date unor actuali şi foşti membri ai administraţiei americane de a nu coopera în anchetă.

Președintele american Donald Trump a prezis încă de săptămâna trecută că procesul său de impeachment din Senat se va încheia ”foarte repede” şi a denunţat încă o dată ”o vânătoare de vrăjitoare”.

Donald Trump a fost pus sub acuzare la 19 decembrie de Camera Reprezentanţilor pentru ”abuz de putere” şi ”obstrucţionarea Congresului”, devenind al treilea președinte din istoria SUA supus unei astfel de proceduri, după Andrew Johnson în 1868 și Bill Clinton în 1998, dar primul republican în această cauză. Votul deschide calea unui proces de destituire în Senat, unde Partidul Republican al lui Trump deține majoritatea și face improbabilă din punct de vedere politic o destituire din funcție.

Camera Reprezentanţilor, dominată de democraţi, s-a pronunţat în favoarea ”impeachment-ului” miliardarului republican de 73 de ani pentru “abuz de putere”, cu 230 de voturi pentru şi 197 împotrivă.

Andrew Johnson, în 1868, şi Bill Clinton, în 1998, au fost achitați de Senat. Republicanul Richard Nixon, aflat în centrul scandalului Watergate, a preferat să demisioneze în 1974 înainte de a fi pus sub acuzare de către Camera Reprezentanților, deși ancheta fusese anterior declanșată la finalul anului 1973.

Care este rolul Senatului în procedura de punere sub acuzare?

1) Senatul SUA primește articolele punerii sub acuzare din partea Camerei Reprezentanților.

2) Senatul formulează regulile și procedurile pentru organizarea unui proces.

3) În cadrul procesului care se declanșează, președintele va fi reprezentat de avocații săi. ”Boxa acuzaților” va fi reprezentată de un grup de membri din Camera Reprezentanților. Procesul va fi prezidat de președintele Curții Supreme, iar cei 100 de senatori vor reprezenta juriul.

4) Senatul se va reuni în sesiune privată pentru a dezbate asupra verdictului.

5) Senatul, în sesiune publică, va vota asupra verdictului, fiind necesară o majoritate de două treimi din senatori pentru condamnarea președintelui.

6) Senatul va vota apoi înlăturarea din funcție a președintelui.

7) Senatul ar putea, de asemenea, să voteze printr-o majoritate simplă o prevedere care să-i interzică președintelui să mai dețină o funcție publică în viitor.

Mai multe detalii despre această procedură pot fi consultate aiciaici și aici.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Studenții români se pot înscrie în programul bursier ”Fulbright Student” pentru a studia în SUA în anul academic 2021-2022

Published

on

© Fulbright-Facebook

Comisia Fulbright Româno-Americană a deschis competiția de burse Fulbright Student pentru anul academic 2021-2022. Candidaturile pot fi depuse online până la 11 mai 2020.

Bursele ”Fulbright Student” se adresează absolvenților, masteranzilor, studenților aflați în an final, dar și doctoranzilor români de la toate disciplinele, exceptându-le pe cele clinice.

Mai multe detalii despre Fulbright Student Award se găsesc aici.

© Fulbright-Facebook

Pentru a aplica la acest program, candidații trebuie să îndeplinească următoarele criterii de eligibilitate: să aibă cetățenie română, să dețină diplomă de licență/ să fie în ultimul an la studii de licență, master sau doctorat și să cunoască limba engleză la un nivel avansat. Programul are o durată de un an academic (9 luni, începând cu luna august a anului 2021).

Persoanele care doresc să aplice la acest program trebuie să completeze formularul de înscriere, în cadrul căruia vor include trei scrisori de recomandare din partea unor profesori sau specialiști recunoscuți în România sau în străinătate, precum și varianta scanată a diplomei de licență/masterat/doctorat, însoțită de traducerea acesteia. Toate aceste documente trebuie trimise până la 11 mai 2020.

Câștigătorii competiției Fulbright Student Award vor beneficia de următoarele facilități: transport gratuit, plata taxelor de studiu în limita bugetului stabilit, cărți și alte materiale de studiu, asigurare medicală și o bursă pentru anul academic 2021-2022.

Continue Reading

NEWS

În România, doar unul din cinci lucrători beneficiază de prevederile unui contract colectiv de muncă (Cartel ALFA)

Published

on

© Confederatia Nationala Sindicala ”Cartel ALFA”/ Facebook

În România, doar unul din cinci lucrători beneficiază de prevederile unui contract colectiv de muncă, atrage atenția CNS ”Cartel ALFA”.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, ”acoperirea prin contracte colective a scăzut în 22 din cele 27 de state membre ale UE din 2000, ca urmare a politicilor deliberate implementate de statele membre și avizate de Comisia Europeană, deseori din cauza unei idei greșite că nivelurile ridicate ale negocierii colective ar avea un impact negativ asupra economiei.”

Citiți și:
Bogdan Hossu, președintele Cartel ALFA: Contractul Colectiv de Muncă este un instrument de blocare a dumpingului social, la care România este sursă principală în Europa

Astfel, milioane de lucrători sunt perdanți din cauză că statele membre ale Uniunii Europene nu reușesc să protejeze negocierile colective, mai spune sursa precizată anterior. 

În comunicatul amintit mai sus este precizat că cea mai mare scădere a procentului de lucrători acoperiți de prevederile unui contract colectiv a fost în România (de la 100%, procent înregistrat în perioada 2000-2002, la 23%, în intervalul 2016-2018), Grecia (de la 100% la 25%) și Bulgaria (de la 56% la 23%), potrivit datelor de la Universitatea din Amsterdam.

Există, de asemenea, o discrepanță în ceea ce privește acoperirea între țările din Uniunii Europeană: doar 7% din lucrători beneficiind de negocieri colective în Lituania, comparativ cu 98% în Austria.

© Confederatia Nationala Sindicala ”Cartel ALFA”/ Facebook

Avertismentul privind aceste statistici apare în contextul în care Comisia Europeană a lansat în luna ianuarie a acestui an o consultare cu privire la salariile minime juste.

Confederația Europeană a Sindicatelor, din care face parte și Confederația Națională Sindicală ”Cartel ALFA” consideră că inițiativa Comisiei pentru stabilirea de salarii minime juste este o ocazie care trebuie utilizată pentru a proteja negocierile colective în cazul în care acoperirea prin contracte colective este deja ridicată și să le extindă în țările unde negocierile colective sunt la un nivel scăzut, pentru a reduce inegalitățile, pentru a îmbunătăți condițiile de muncă și a crește productivitatea.

”Creșterea salariilor minime naționale este minimul necesar pentru a menține oamenii deasupra pragului sărăciei, dar negocierea colectivă este cea mai bună metodă de a permite lucrătorilor să primească în mod real salarii echitabile, precum și de a oferi condiții bune pentru lucrătorii atipici. Eșecul statelor membre de a acționa pentru a promova dreptul lucrătorilor și capacitatea de negociere colectivă ține salariile jos. Negocierea colectivă scăzută înseamnă și salarii minime mai mici: salarii minime corecte pot fi create doar acolo unde piața muncii include sisteme de negociere colectivă eficiente și care asigură un proces adecvat de acoperire.”, a precizat secretarul general adjunct al Confederației Europene a Sindicatelor, Esther Lynch.

Aceasta a salutat ”faptul că Comisia Europeană a recunoscut că negocierile colective sunt esențiale pentru o economie echitabilă”.

”Acum este logic ca aceasta să promoveze negocierile colective, în special în cazul în care numărul de lucrători acoperit de contracte colective este redus. Acest lucru poate începe cu cerința ca cele 2 trilioane de euro (14% din PIB) pe an care reprezintă cheltuielile publice pentru servicii, lucrări și achiziții să meargă către firme care au un contract de negociere colectivă.”, a completat secretarul general adjunct al Confederației Europene a Sindicatelor.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Adrian Zuckerman, ambasadorul SUA la București, primit de Majestatea Sa Margareta la Palatul Elisabeta

Published

on

© romaniaregala.ro

Adrian Zuckerman, noul ambasador al SUA la București, a fost primit de Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei, la Palatul Elisabeta, potrivit comunicatului familiei regale.

De asemenea, la întâlnire a participat Alteța Sa Regală Principele Radu.

Custodele Coroanei și Principele Radu au purtat cu ambasadorul SUA la București un dialog pe teme legate de cooperarea româno-americană în domeniul economiei și educației, științelor și artelor, precum și despre acțiunile și contribuția României în plan internațional.

România și Statele Unite ale Americii au stabilit relații diplomatice acum  140 de ani, la 14 iunie 1880, în vremea Principelui Suveran Carol I și a Președintelui Rutherford B. Hayes.

Familia Regală reamintește că Regele Mihai a primit la Palatul Elisabeta trimișii Statelor Unite ale Americii în anii 1944-1947.

În timpul întrevederii, Majestatea Sa Margareta a ținut să arate ambasadorului Zuckerman încăperile istorice ale palatului, cu precădere Biroul Regal, Salonul Alb și Sala Regilor unde, s-au defășurat întâlniri care au marcat destinul României în secolul XX.


Adrian Zuckerman a fost confirmat  la 21 noimebrie de Senatul american în funcția de ambasador în România, avocatul propus de președintele Statelor Unite Donald Trump pentru această funcție devenind astfel cel l-a succedat pe Hans Klemm.

Adrian Zuckerman, de profesie avocat, a fost admis în Baroul din New York în 1984, şi partener în cadrul firmei internaţionale de avocatură Seyfarth Shaw LLP.

Acesta a ocupat în trecut funcția de co-președinte pentru proprietăţi imobiliare şi servicii corporate la Epstein Becker & Green New York, iar înainte de aceasta a fost preşedinte pentru proprietăţi imobiliare la Lowenstein Sandler, LLP, New York.

În plus, acesta a fost, de asemenea, și judecător în cadrul Real Estate Board – New York. Activ în ceea ce priveşte iniţiativele filantropice şi educaţionale, Zuckerman este membru în board-ul Kids Corp. şi în board-ul absolvenţilor Facultăţii de Drept din New York.

Potrivit Casei Albe, Zuckerman a emigrat în Statele Unite din România la vârsta de 10 ani şi vorbeşte fluent limba română. El are diplomă de absolvire de la Massachusetts Institute of Technology (1979), iar diploma în drept este obţinută la New York Law School (1983).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending