Connect with us

ALEGERI EUROPENE 2024

Încep negocierile în culise pentru șefia instituțiilor UE: Charles Michel va candida la alegerile europene din 2024, urmând să părăsească șefia Consiliului European cu șase luni mai devreme

Published

on

© European Union, 2023

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a anunțat că va candida la alegerile pentru Parlamentul European din iunie şi îşi va părăsi postul în fruntea instituției care întrunește cei 27 de șefi de state sau de guverne cel mai târziu la jumătatea lui iulie dacă va fi ales.

Am decis să candidez la alegerile europene din 2024“, a spus Charles Michel, într-un interviu pentru ziarul belgian De Standaard, publicat sâmbătă, scrie Reuters.

Dacă voi fi ales, îmi voi ocupa locul. Consiliul European poate anticipa şi numi un succesor până la sfârşitul lui iunie, începutul lui iulie“, a declarat el.

Confirmând că intenționează să își ocupe locul în Parlamentul European la jumătatea lunii iulie, acest lucru înseamnă că liderii UE vor trebui să ajungă rapid la un acord asupra unui succesor pentru postul vacant la șefia Consiliului European.

În caz contrar, prim-ministrul ungar Viktor Orbán, a cărui țară va prelua președinția rotativă a Consiliului UE în iulie, va conduce reuniunile, un rol de intermediar pe care îl îndeplinește în mod normal președintele Consiliului European, subliniază Politico Europe

Acest scenariu – un Orbán necontrolat conducând Consiliul în cele șase luni imediat după alegerile europene din 2024 – este unul pe care majoritatea celorlalți 26 de lideri ai țărilor UE ar dori cu disperare să îl evite, având în vedere tensiunile tot mai mari dintre ei și Orbán, de exemplu în ceea ce privește sprijinul Uniunii pentru Ucraina și încălcările statului de drept din Ungaria.

Poziția permanentă de președinte al Consiliului European a fost creată în 2009, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Până atunci, summit-urile Consiliului European erau conduse de liderul țării care exercita președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene. De regulă, mandatul președintelui Consiliului European începe la data de 1 decembrie.

Este pentru prima dată când un președinte în exercițiu al Consiliului European va candida la alegerile europarlamentare. În mod normal, Michel ar fi rămas în funcție până la sfârșitul lunii noiembrie, când va fi instalat noul Colegiu de comisari.

Deși din punct de vedere juridic, mișcarea lui Michel este legală, aceasta pune o presiune suplimentară asupra liderilor europeni, deoarece aceștia au de obicei mai mult timp la dispoziție pentru a se ocupa de toate chestiunile legate de marea împărțire a funcțiilor de conducere, care are loc întotdeauna după alegerile din UE.

Michel nu a vrut să precizeze dacă decizia sa de a candida pentru un loc în Parlament înseamnă că ar fi interesat de alte funcții de conducere, cum ar fi aceea de a deveni candidatul principal al liberalilor europeni, a treia tabără politică a blocului, pentru președinția Comisiei Europene, sau dacă dorește să îi succeadă lui Didier Reynders – care este tot din partidul său – în funcția de comisar european din partea Belgiei.

După alegerile parlamentare, care vor avea loc între 6 și 9 iunie în toate cele 27 de țări ale UE, liderii europeni se vor reuni pe 17 iunie și din nou pe 27 și 28 iunie. 

În cadrul acestor reuniuni, aceștia vor încerca probabil să ajungă la un acord cu privire la un înlocuitor pentru Michel – deși rolul de șef al Consiliului European ar fi în mod normal unul care face parte din negocierile prelungite între grupările politice după ce rezultatele alegerilor devin clare și pe măsură ce acestea încearcă să își împartă între ele diferitele funcții de conducere ale UE.

În 2019, alegerile pentru Parlamentul European au avut loc în perioada 23-26 mai, iar liderii europeni, deși s-au reunit pe 28 mai și pe 21-22 iunie, au ajuns la un acord privind numirea liderilor instituțiilor UE în urma summit-ului maraton din 30 iunie – 2 iulie, înainte ca noul Parlament European să își înceapă activitatea.

Potrivit Tratatului de la Lisabona, Consiliul European propune candidații pentru funcțiile de președinte al Comisiei Europene, de președinte al Băncii Centrale Europene și de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate. De asemenea, liderii europeni aleg și președintele Consiliului European, prin consens, pentru un mandat de doi ani și jumătate, cu perspectiva reînnoirii pentru încă un mandat.

În 2019, Ursula von der Leyen a fost propusă pentru șefia Comisiei Europene, Christine Lagarde pentru șefia BCE, Josep Borrell pentru poziția de Înalt Reprezentant, iar Charles Michel a fost ales președinte al Consiliului European.

Până în prezent, Consiliul European a avut trei președinți permanenți, toți foști prim-miniștri în țările lor: belgianul Herman van Rompuy, polonezul Donald Tusk și belgianul Charles Michel.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ALEGERI EUROPENE 2024

Iohannis, von der Leyen și Metsola, liderii de top care vor închide Congresul PPE de la București. Manfred Weber: Suntem partidul Europei Centrale și de Est, singurul care a adus lideri din Est la conducerea UE

Published

on

© Manfred Weber/ X

Corespondență din Strasbourg

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și președintele român Klaus Iohannis vor fi liderii care vor susține discursurile de final ale Congresului Partidului Popular European de la București, unde cea mai mare familie politică din UE își va stabili strategia și manifestul electoral pentru alegerile europarlamentare din 6-9 iunie și va desemna candidatul său cap de listă pentru funcția de președinte al Comisiei Europene.

Anunțul a fost făcut joi de liderul formațiunii, germanul Manfred Weber, care este totodată și președintele grupului PPE din Parlamentul European.

“Ziua de ieri (n.r. – miercuri, 7 februarie) a fost pentru noi, Partidul Popular European, un moment de mândrie. Să-l vedem pe Klaus Iohannis în fața noastră, ca un președinte puternic al României, prezentând ideile pentru viitorul Europei, a fost un moment extraordinar. A fost un moment de leadership în cea mai bună formă. Iar din punctul de vedere al partidului, vreau să spun că a fost cel mai bun moment al PPE. Că arătăm o perspectivă bună pentru Europa, pentru România și, în ansamblu, pentru Europa”, a spus Weber, într-un briefing de presă cu jurnaliștii români prezenți la sesiunea plenară a Parlamentului European de la Strasbourg.

El a argumentat decizia de a organiza congresul pre-electoral al PPE la București, precizând că ea reprezintă un semnal și un simbol “în spatele căruia se află faptul că ne pasă de regiune, că dorim să îmbunătățim regiunea și că dorim să oferim regiunii o vizibilitate reală”. 

La Congresul PPE au fost invitați 12 lideri naționali din țările UE care reprezintă aceste state membre în Consiliul European, dar și lideri naționali din țări care nu fac parte din UE, inclusiv președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, al cărei partid, PAS, este membru PPE. Congresul popularilor europeni va fi deschis miercuri, 6 martie 2024, de președintele PPE, Manfred Weber, și liderul liberal, Nicolae Ciucă, PNL fiind co-organizator al Congresului.

Discursurile lui Iohannis, von der Leyen și Metsola vor oferi direcția viitorului Europei

Discursurile de la final vor aparține președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, și președintelui României, Klaus Iohannis.

Vom prezenta ideile pentru următorul mandat și apoi vom am șansa de a vorbi cu Ursula von der Leyen, cu Roberta Metsola și Klaus Iohannis, care sunt vorbitorii de top la final, pentru a oferi cu adevărat o direcție despre viitorul Europei. Sunt multe în joc, dar ca PPE suntem întotdeauna motivați, căutăm întotdeauna idei bune pentru a rezolva problemele, pentru a gestiona lucrurile în acest moment”, a explicat Manfred Weber.

PPE, partidul țărilor din Europa Centrală și de Est, este singurul care a adus lideri est-europeni la conducerea UE

Întrebat dacă împărtășește evaluarea președintelui Klaus Iohannis, potrivit căruia ar fi o eroare ca în 2024 niciun lider din Europa de Est să nu fie la conducerea unei instituții UE, Weber a făcut trimitere la istorie, arătând că singurii est-europeni care au condus instituțiile UE provin din PPE, ambii din Polonia.

“Primul a fost Jerzy Buzek, președintele Parlamentului European”, a spus liderul PPE, amintind că acesta a venit în funcție la 20 de ani de la prăbușirea comunismului și la cinci ani de la aderarea Poloniei la UE.  “Apoi Donald Tusk a devenit președintele Consiliului European timp de cinci ani”, a adăugat el.

De altfel, Weber a remarcat că decizia de a organiza Congresul la București arată că “PPE este partidul țărilor din Europa Centrală și de Est“.

Astfel, el a pledat pentru identificarea unui echilibru geografic care trebuie să fie un punct important de discuție în cadrul negocierilor post-electorale din iunie între familiile politice la nivel european.

Deși nu și-a anunțat candidatura, Ursula von der Leyen este favorită pentru un nou mandat în fruntea Comisiei Europene

Referitor la procedura Spitzenkandidat (n.r. – candidatul cap de listă), Weber, el însuși candidat în 2019, dar fără succes, a precizat că în calitate de președinte al PPE trebuie să organizeze procedura de alegere.

“Suntem mândri de ceea ce a făcut Ursula von der Leyen”, a spus liderul PPE despre cea care i-a fost preferată la conducerea Comisiei Europene în 2019 de către liderii celor 27 de state membre. El a dat ca exemplu în acest sens gestionarea crizei pandemice, fondul de redresare și reziliență, sprijinul pentru Ucraina, sancțiunile împotriva Rusiei și pașii spre extinderea Uniunii Europene.

În acest sens, Manfred Weber a dat de înțeles că nu va candida, precizând că este “neutru în acest proces de organizare a proceduri”.

© Manfred Weber/ X

Va obține PPE conducerea tuturor instituțiilor principale ale UE?

Întrebat dacă PPE are ambiția de a obține funcțiile prezidențiale ale principalelor instituții UE – Comisie, Parlament, Consiliul European -, liderul popularilor europeni a evidențiat mandatele Ursulei von der Leyen și Robertei Metsola, dar a manifestat o abordare prudentă în privința Consiliului European.

“Ne simțim foarte bine cu Ursula von der Leyen în frunte și cu Roberta (n.r. – Metsola), o figură importantă a Parlamentului European, o figură tânără și modernă a democrației europene și, dacă îmi permiteți, sunt de asemenea mândru că noi, ca PPE, avem două femei puternice în funcții prezidențiale, ceea ce reprezintă o abordare modernă a conducerii în Europa de astăzi”, a mai spus el.

Termenul limită pentru depunerea candidaturilor pentru candidatul cap de listă la nivelul PPE este data de 21 februarie, Ursula von der Leyen fiind așteptată să anunțe o decizie pe data de 19 februarie.

Cu privire la obținerea funcției de președinte al Consiliului European de către PPE, inclusiv Weber a indicat că “este prea devreme pentru a evalua orice fel de dezbatere ulterioară”. “Lucrurile sunt destul de incerte în acest moment, ce se va întâmpla, iar acesta este un alt mesaj către alegători care iau alegerile în serios. Sunt multe în joc”, a avertizat el.

Președintele Klaus Iohannis a susținut miercuri, 7 februarie 2024, un discurs în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, unde a prezentat viziunea sa cu privire la soluțiile ce trebuie formulate la principalele provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană, într-un an crucial pentru viitorul UE. Evenimentul a fost precedat de o întâlnire bilaterală cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola și scurte declarații de presă înainte de discurs, urmat fiind de întâlniri separate ale șefului statului cu președintele PPE, Manfred Weber, și cu eurodeputații români.

Citiți și Klaus Iohannis, despre o carieră politică la nivelul conducerii UE: Ar fi inadmisibil ca nicio poziție relevantă să nu revină Estului. În 2019 s-a greșit, iar mulți est-europeni se consideră lăsați deoparte

Înainte de a intra în sala de plen a Parlamentului European, Iohannis a calificat drept “inadmisibil” deznodământul în care, după alegerile pentru Parlamentul European, niciuna din funcțiile cheie de conducere ale instituțiilor UE nu ar reveni unei persoane din Europa de Est.

“Nu cred că este momentul să fac speculații. Sunt președintele României, sunt membru în Consiliul European, unde după alegerile europene se vor discuta toate aceste poziții”, a spus președintele, întrebat de CaleaEuropeană.ro dacă ia în considerare să își continue cariera politică la nivel european, prin numirea într-o înaltă funcție la conducerea unei instituții UE.

“Eu cred în 2019 s-a greșit. Toate pozițiile relevante au fost ocupate de persoane foarte competente, nu asta este discuția, din vechea Europă. Este unul dintre motivele pentru care foarte mulți est-europeni se consideră puțin lăsați deoparte. Este o eroare și sper că de data aceasta ca această eroare să nu se mai producă”, a subliniat președintele, în cadrul unor declarații de presă alături de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, înainte de un discurs în plenul PE.

El a subliniat că “Ar fi bine pentru Uniune să se înțeleagă că alegerea pentru leadership trebuie să se facă și ținând cont de criteriul regional”, referindu-se la persoane din “vechea Europă, din est, din nord, din sud”.

“Aceste chestiuni nu trebuie niciodată neglijate, fiindcă ele ar adânci niște falii care, preferăm noi, să fie închise”, a conchis el.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2024

Confruntat cu critici intense, Charles Michel se retrage din cursa alegerilor europene pentru a rămâne președinte al Consiliului European

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Președintele Consiliului European, Charles Michel, care s-a confruntat cu critici intense în legătură cu decizia sa de a părăsi această funcție pentru a candida la viitoarele alegeri europene, se retrage din cursa electorală, decizia survenind cu câteva zile înainte ca liderii europeni să se întâlnească la Bruxelles.

“Îmi voi dedica toate eforturile responsabilităților mele actuale cu o determinare fermă până când acestea se vor încheia. Voi fi întotdeauna un susținător fervent al unei Europe democratice, puternice, unite și stăpâne pe propriul destin”, a declarat Michel într-o postare pe Facebook, vineri seara.

“La finalul acestui mandat, voi reflecta asupra naturii și direcției viitoarelor mele angajamente”, a completat el.

Politicianul belgian a precizat că decizia sa inițială “a dat naștere unei atenții intense din partea presei și a speculațiilor”.

Am prevăzut o parte dintre acestea, având în vedere natura fără precedent – unii ar spune îndrăzneață – a abordării mele”, a spus Michel, în declarația sa de pe Facebook, referindu-se la anunțul său că va candida la alegerile europene.

Dar, a adăugat el, “nu vreau ca această decizie să ne distragă atenția de la misiunea noastră sau să submineze această instituție și proiectul nostru european și nici să fie folosită în vreun fel pentru a diviza Consiliul European, care, în opinia mea, trebuie să lucreze neobosit pentru unitatea europeană”.

 

Decizia surprinzătoare a lui Michel de a candida la alegerile europarlamentare din iunie, ceea ce ar fi însemnat părăsirea postului cu câteva luni înainte de sfârșitul mandatului său, a provocat reacții furioase din partea oficialilor UE, a diplomaților europeni și a Parlamentului European.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2024

Liderul celei mai influente familii politice din UE cere Europei să își construiască propriul “scut nuclear”, indiferent de cine este ales președinte al SUA

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Confruntându-se cu potențiala revenire a lui Donald Trump la Casa Albă, șeful celei mai mari grupări politice din Uniunea Europeană le cere europenilor să se pregătească de război fără sprijinul Statelor Unite și să își construiască propria umbrelă nucleară.

Manfred Weber, liderul Partidului Popular European (PPE) și al grupului omonim din Parlamentul European, care în prezent este cotat pe primul loc la alegerile pentru Parlamentul European din iunie, i-a descris pe Trump și pe președintele rus Vladimir Putin ca fiind “cei doi care au stabilit cadrul” pentru 2024.

“Vrem NATO, dar trebuie, de asemenea, să fim suficient de puternici pentru a ne putea apăra fără el sau în vremuri de Trump”, a declarat Weber într-un interviu telefonic pentru Politico Europe, la întoarcerea dintr-o călătorie cu trenul la Kiev.

“Indiferent de cine este ales în America, Europa trebuie să fie capabilă să se descurce singură în ceea ce privește politica externă și să se poată apăra în mod independent”, a mai spus influentul conservator german.

Încoronarea aparent iminentă a lui Trump ca pretendent republican la președinția SUA, după victoriile din Iowa și New Hampshire, a speriat Europa, unde este amintit ca un sceptic în privința NATO, acuzând țările UE că nu își plătesc contribuția și amenințând că nu va veni în apărarea Europei dacă aceasta va fi atacată.

Acest lucru l-a îndreptat pe Weber spre problema supărătoare a apărării nucleare europene.

În prezent, NATO se bazează în mare măsură pe focoasele nucleare americane, care sunt desfășurate în șase baze aeriene militare din Belgia, Germania, Italia, Olanda și Turcia.

“Europa trebuie să construiască disuasiune, trebuie să fim capabili să descurajăm și să ne apărăm. Știm cu toții că, atunci când se ajunge la limită, opțiunea nucleară este cea cu adevărat decisivă”, a precizat el.

De la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, Putin și-a intensificat semnificativ retorica nucleară și a făcut în mod regulat amenințări atomice voalate la adresa Occidentului.

În cadrul UE, singura țară care ar putea juca un rol mai important este Franța, care deține aproximativ 300 de focoase nucleare.

Președintele francez Emmanuel Macron a lansat ideea unei descurajări nucelare europene conduse de Franța în 2020, când a cerut un “dialog strategic” privind “rolul descurajării nucleare a Franței în securitatea colectivă a Europei”.

Dar Germania nu a dat niciodată curs acestei oferte. În 2022, Franța a îndemnat din nou la o discuție cu Berlinul, afirmând că oferta este încă pe masă.

Potrivit lui Weber, acum este momentul să readucem în discuție această idee.

“Mi-ar plăcea să văd dimensiunea europeană a apărării nucleare ca pe un obiectiv pe termen lung. Dar atâta timp cât acest lucru nu este realist, ar trebui să preluăm oferta lui Macron și să ne gândim acum la modul în care armamentul nuclear al Franței poate fi, de asemenea, încorporat în structurile europene”, a declarat liderul PPE. 

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

ENGLISH11 mins ago

The Romanian Space Agency hosted the 78th Steering Committee and 33rd Coordination Committee of the European Partnership for Space Surveillance and Tracking (SST)

ROMÂNIA40 mins ago

Ministrul de Interne i-a solicitat directorului FBI sprijinul pentru susținerea reformării Academiei de Poliție: Dorim să construim un parteneriat între Academia de Poliție și Academia de Poliție a FBI de la Quantico

Mircea Hava2 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava atenționează: A fi mai ”verde” nu trebuie să fie plătit cu prețul unui faliment al Europei

ROMÂNIA15 hours ago

Coaliția de guvernare a decis comasarea alegerilor locale cu cele europene pentru 9 iunie. Românii vor mai vota pentru prezidențiale în septembrie și pentru parlamentare în decembrie

PPE16 hours ago

Ursula von der Leyen respinge vehement orice cooperare cu partide extremiste: Vreau să lucrez cu partide pro-europene, pro-NATO, pro-ucrainene, care apără democrația, nu cu prietenii lui Putin

U.E.17 hours ago

Sondaj îngrijorător: Europenii sunt pesimiști cu privire la șansele Ucrainei de a câștiga războiul. Doar 1 din 10 crede că aceasta va învinge Rusia, sentiment alimentat și de inacțiunea Congresului SUA privind sprijinul pentru Kiev

ROMÂNIA17 hours ago

PNL și PSD vor candida pe liste comune la alegerile europene din 9 iunie

ROMÂNIA18 hours ago

Luminița Odobescu îl convoacă la MAE pe ambasadorul Rusiei în legătură cu moartea subită a lui Alexei Navalnîi

ROMÂNIA18 hours ago

Ligia Deca a discutat cu ministrul pentru competențe și educație din Irlanda despre formarea profesorilor pentru „adaptarea practicilor didactice la nevoile actualei generații de elevi”

ROMÂNIA18 hours ago

Bruxelles-ul aprobă o schemă de ajutor de stat a României în valoare de 37,6 milioane de euro pentru producătorii de tomate și usturoi

ROMÂNIA15 hours ago

Coaliția de guvernare a decis comasarea alegerilor locale cu cele europene pentru 9 iunie. Românii vor mai vota pentru prezidențiale în septembrie și pentru parlamentare în decembrie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA2 days ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

ROMÂNIA3 days ago

Interviu | Ambasadorul Italiei la București: Modelul nostru de cooperare economică de succes ar trebui să evolueze spre a treia fază, axată pe sectoarele inovatoare care servesc tranziția ecologică și digitală

ROMÂNIA6 days ago

Marcel Ciolacu: Componenta economică româno-italiană, extrem de solidă. Peste 20 miliarde de euro vor fi investite până în 2030 în infrastructura de transport

ROMÂNIA7 days ago

România și Italia trec într-o nouă etapă de dezvoltare a Parteneriatului Strategic Consolidat. Marcel Ciolacu și Giorgia Meloni au pus bazele unui plan de acțiune pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Marcel Ciolacu îi îndeamnă pe românii din Italia să se întoarcă acasă pentru a contribui la dezvoltarea României, punând în aplicare experiența dobândită în străinătate

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Ciolacu vizitează Șantierul naval Constanța: Este nevoie de implicare și de mai multe fonduri direcționate pentru a susține în continuare industria românească

U.E.2 weeks ago

Charles Michel face apel la creșterea investițiilor în securitatea și apărarea europeană în cadrul Forumului Grupului BEI 2024

NATO2 weeks ago

Consilierii pentru securitate națională din țările NATO au demarat pregătirile pentru summitul aliat de la Washington: “O victorie a Rusiei ne-ar slăbi. Sprijinul pentru Ucraina nu este un act de caritate”

Trending