Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a anunțat că va candida la alegerile pentru Parlamentul European din iunie şi îşi va părăsi postul în fruntea instituției care întrunește cei 27 de șefi de state sau de guverne cel mai târziu la jumătatea lui iulie dacă va fi ales.
“Am decis să candidez la alegerile europene din 2024“, a spus Charles Michel, într-un interviu pentru ziarul belgian De Standaard, publicat sâmbătă, scrie Reuters.
“Dacă voi fi ales, îmi voi ocupa locul. Consiliul European poate anticipa şi numi un succesor până la sfârşitul lui iunie, începutul lui iulie“, a declarat el.
Confirmând că intenționează să își ocupe locul în Parlamentul European la jumătatea lunii iulie, acest lucru înseamnă că liderii UE vor trebui să ajungă rapid la un acord asupra unui succesor pentru postul vacant la șefia Consiliului European.
În caz contrar, prim-ministrul ungar Viktor Orbán, a cărui țară va prelua președinția rotativă a Consiliului UE în iulie, va conduce reuniunile, un rol de intermediar pe care îl îndeplinește în mod normal președintele Consiliului European, subliniază Politico Europe.
Acest scenariu – un Orbán necontrolat conducând Consiliul în cele șase luni imediat după alegerile europene din 2024 – este unul pe care majoritatea celorlalți 26 de lideri ai țărilor UE ar dori cu disperare să îl evite, având în vedere tensiunile tot mai mari dintre ei și Orbán, de exemplu în ceea ce privește sprijinul Uniunii pentru Ucraina și încălcările statului de drept din Ungaria.
Poziția permanentă de președinte al Consiliului European a fost creată în 2009, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Până atunci, summit-urile Consiliului European erau conduse de liderul țării care exercita președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene. De regulă, mandatul președintelui Consiliului European începe la data de 1 decembrie.
Este pentru prima dată când un președinte în exercițiu al Consiliului European va candida la alegerile europarlamentare. În mod normal, Michel ar fi rămas în funcție până la sfârșitul lunii noiembrie, când va fi instalat noul Colegiu de comisari.
Deși din punct de vedere juridic, mișcarea lui Michel este legală, aceasta pune o presiune suplimentară asupra liderilor europeni, deoarece aceștia au de obicei mai mult timp la dispoziție pentru a se ocupa de toate chestiunile legate de marea împărțire a funcțiilor de conducere, care are loc întotdeauna după alegerile din UE.
Michel nu a vrut să precizeze dacă decizia sa de a candida pentru un loc în Parlament înseamnă că ar fi interesat de alte funcții de conducere, cum ar fi aceea de a deveni candidatul principal al liberalilor europeni, a treia tabără politică a blocului, pentru președinția Comisiei Europene, sau dacă dorește să îi succeadă lui Didier Reynders – care este tot din partidul său – în funcția de comisar european din partea Belgiei.
După alegerile parlamentare, care vor avea loc între 6 și 9 iunie în toate cele 27 de țări ale UE, liderii europeni se vor reuni pe 17 iunie și din nou pe 27 și 28 iunie.
În cadrul acestor reuniuni, aceștia vor încerca probabil să ajungă la un acord cu privire la un înlocuitor pentru Michel – deși rolul de șef al Consiliului European ar fi în mod normal unul care face parte din negocierile prelungite între grupările politice după ce rezultatele alegerilor devin clare și pe măsură ce acestea încearcă să își împartă între ele diferitele funcții de conducere ale UE.
În 2019, alegerile pentru Parlamentul European au avut loc în perioada 23-26 mai, iar liderii europeni, deși s-au reunit pe 28 mai și pe 21-22 iunie, au ajuns la un acord privind numirea liderilor instituțiilor UE în urma summit-ului maraton din 30 iunie – 2 iulie, înainte ca noul Parlament European să își înceapă activitatea.
Potrivit Tratatului de la Lisabona, Consiliul European propune candidații pentru funcțiile de președinte al Comisiei Europene, de președinte al Băncii Centrale Europene și de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate. De asemenea, liderii europeni aleg și președintele Consiliului European, prin consens, pentru un mandat de doi ani și jumătate, cu perspectiva reînnoirii pentru încă un mandat.
În 2019, Ursula von der Leyen a fost propusă pentru șefia Comisiei Europene, Christine Lagarde pentru șefia BCE, Josep Borrell pentru poziția de Înalt Reprezentant, iar Charles Michel a fost ales președinte al Consiliului European.
Până în prezent, Consiliul European a avut trei președinți permanenți, toți foști prim-miniștri în țările lor: belgianul Herman van Rompuy, polonezul Donald Tusk și belgianul Charles Michel.
