Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Începe bătălia pentru conducerea UE: Premierul portughez anunță că-l susține pe predecesorul său Antonio Costa pentru funcția de șef al Consiliului European

Published

on

© Council of the European Union

Fostul premier portughez António Costa va avea sprijinul deplin al noului guvern dacă va decide să candideze pentru funcția de președinte al Consiliului European, a declarat premierul actual al țării, Luis Montenegro, la o zi după alegerile europene și cu o săptămână înainte ca liderii europeni să se întrunească într-un prim summit pentru a decide care vor fi liderii ce vor conduce instituțiile UE în următorii cinci ani.

Dacă António Costa va candida pentru această poziție… guvernul portughez nu numai că îl va susține, dar va face totul pentru ca această candidatură să aibă succes”, a subliniat succesorul său, Luis Montenegro, potrivit Reuters.

În urma alegerilor europene de duminică, grupul Socialiștilor și Democraților este pe cale să ocupe locul al doilea în ceea ce privește numărul de locuri în Parlamentul European, ceea ce îl face cel mai probabil grupul politic care va prelua președinția Consiliului European atunci când funcțiile de conducere vor fi împărțite, subliniază Politico Europe.

Costa, care a fost membru al Consiliului European între 2015 și 2024, este văzut ca un candidat cu greutate pentru acest post, alături de prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, care provine tot din rândul familiei politice a socialiștilor europeni.

Alegerile pentru Parlamentul European, încheiate duminică seară cu victoria Partidului Popular European, vor demara procesul specific și complex de schimbare la vârful instituțiilor europene, cunoscut în jargon bruxelles ca “marea vânătoare” de poziții de conducere la nivelul UE, unde vor fi negociate funcțiile de președinte al Comisiei Europene, de președinte al Consiliului European și de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

De regulă, funcțiile de conducere de la nivel european sunt împărțite între familiile politice din UE care formează majoritatea, cu cel mai mare partid revendicând șefia Comisiei Europene și, în funcție de forța în ecuația majorității, și alte poziții cheie, în vreme ce grupurile politice următoare reclamă celelalte funcții.

Citiți și Câștigătorii și pierzătorii alegerilor europene: În 5 din 6 țări fondatoare UE extrema-dreaptă este în top 2, în timp ce forțele pro-UE au câștigat în Germania, Spania, Polonia și România

Alegerile europene din 2024, încheiate duminică noaptea cu votul a 185 de milioane de cetățeni reprezentând în jur de 51% dintre europenii cu drept de vot, cu formațiunile pro-europene reconfirmându-și statutul de principalele forțe politice de la nivelul Uniunii Europene care pot forma o majoritate pro-UE, dar vor resimți o presiune mai puternică din partea unei drepte suveraniste și extremiste în creștere. 

Partidul Popular European de centru-dreapta este câștigătorul alegerilor europene cu rezultate provizorii care îi plasează între 181 și 191 de mandate, reconfirmându-și statutul de prima forță politică grație victoriei în Germania a CDU-ului Ursulei von der Leyen, candidatul PPE la șefia Comisiei. De altfel, PPE și von der Leyen au revendicat șefia Comisiei Europene după rezultatele de duminică seară.

Pentru a doua oară, ca și în 2019, cele două mari partide europene – PPE (184) și S&D (139) – nu vor putea forma majoritatea pro-europeană fără implicarea unui al treilea grup politic, cele două însumând doar 323 mandate din totalul celor 720 membri ai Parlamentului European, unde pentru o majoritate sunt necesari 361 de eurodeputați. A treia forță politică rămâne grupul centrist Renew Europe (80 de mandate) configurat în 2019 de Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE) și de Renaissance (Franţa) a președintelui Emmanuel Macron, dar aflat într-o vizibilă scădere, asemenea Verzilor (52), care nu mai vor mai fi a patra forță politică, ci a șasea. 

Aceste cifre sunt importante deoarece cheia deblocării procesului de negocieri privind cui revin funcțiile de lideri ai instituțiilor UE stă în poziția de președinte al Comisiei Europene și cine va ocupa acest fotoliu.

Potrivit aliniatului 7 al Articolului 17 din Tratatul Uniunii Europene, procedura de numire a președintelui Comisiei Europene este definită după cum urmează: ”Ținând seama de alegerile pentru Parlamentul European și după consultări adecvate, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, va propune Parlamentului European un candidat pentru funcția de președinte al Comisiei Europene. Acest candidat va fi ales de Parlamentul European cu majoritatea membrilor săi. În cazul în care candidatul nu obține un vot majoritar de aprobare în Parlament, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, va propune în termen de o lună un nou candidat care va fi ales de Parlamentul European în baza aceleiași proceduri”.

Majoritatea calificată ca procedură de vot în Consiliul European înseamnă votul favorabil a 55% dintre liderii statelor membre (15) care însumează 65% din populația Uniunii Europene. De asemenea, un candidat la șefia Comisiei poate fi respins printr-o minoritate de blocare care trebuie să includă cel puțin numărul minim de state membre care reprezintă peste 35% din populația UE, plus un membru, în caz contrar considerându-se a fi întrunită majoritatea calificată.

Distribuția puterii la nivel de familii politice în Consiliul European arată că PPE, partidul care a câștigat alegerile europene, are 11 lideri, urmat de ALDE/ Renew Europe – 5 lideri; PES (Socialiștii Europeni) – 4 lideri; Independenți – 3 lideri; ECR (Conservatorii și Reformiștii) – 2 lideri; neafiliați – 2 lideri.

La o săptămână după alegerile europene, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene își vor da întâlnire pentru un prim summit post-electoral, la Bruxelles, pe 17 iunie, succedat de summitul de vară al Consiliului European, din 27-28 iunie. Noul Parlament European se va reuni în sesiunea plenară inaugurală la 16 iulie 2024, cu un potențial vot pentru funcția de președinte al Comisiei Europene preconizat pentru data de 18 iulie.

Mandatul actualei Comisii Europene se încheie la 30 noiembrie 2024, împreună cu finalizarea mandatelor președintelui Consiliului European și Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, care deține și poziția de vicepreședinte al Comisiei Europene. Atât șeful Consiliului European, cât și Înaltul Reprezentant sunt aleși de membrii Consiliului European.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Summitul apărării europene: Macron anunță că “Franța își va dubla bugetul pentru apărare” și face apel la statele UE să-i urmeze exemplul

Published

on

© European Union 2025

Franța intenționează să își dubleze bugetul pentru apărare, a declarat președintele francez Emmanuel Macron, luni, în cadrul primului summit pentru apărare al Uniunii Europene, care s-a desfășurat la Palatul Egmont din Bruxelles, și i-a îndemnat pe ceilalți lideri ai UE să majoreze cheltuielile militare.

Acest lucru vine pe fondul presiunilor exercitate de SUA asupra statelor membre ale NATO pentru a crește contribuțiile la securitatea colectivă.

Vorbind cu jurnaliștii luni, după o reuniune informală a liderilor UE la Bruxelles pe tema apărării europene, Macron a subliniat necesitatea unei Europe mai puternice și mai autonome.

Franța își va dubla bugetul pentru apărare în urma finalizării a două legi de programe militare și va lansa proiecte strategice majore”, a declarat Macron, făcând apel la ceilalți membri ai UE să îi urmeze exemplul.

Bugetul pentru apărare al Franței este de aproximativ 55 de miliarde de euro, iar o dublare va duce investițiile militare la aproape 110 miliarde de euro, comparabil cu bugetul militar al Rusiei, țara care a lansat un război la scară largă împotriva Ucrainei.

Macron s-a numărat printre primii lideri europeni care au evidențiat anul trecut necesitatea trecerii la o economie de război.

Anunțul de luni al președintelui francez a venit în contextul primului summit consacrat apărării al liderilor europeni, la care au participat și secretarul general al NATO și premierul Marii Britanii, marcând un moment de cotitură pentru apărarea continentală în debutul noii administrații Trump și la aproape trei ani de la războiul declanșat de Rusia în Ucraina. Summitul a fost descris drept unul al “operației pe cord deschis” din cauza relațiilor tensionate cu Donald Trump și războiul lui Vladimir Putin în Ucraina.

Liderii europeni au discutat despre necesitatea creșterii finanțărilor naționale și europene pentru apărare, inclusiv prin investiții comune, și vor reveni asupra subiectului în lunile următoare, după ce Comisia Europeană va prezenta Carta Albă a Apărării.

În prima conferință de presă din acest an, Donald Trump a declarat că ţările NATO trebuie să-şi crească bugetele pentru apărare la 5% din PIB-ul lor, poziție îmbrățișată rapid de Polonia și Lituania, dar privită cu reticență de Germania, care a ajuns la un buget de 2% din PIB grație unui fond special creat de cancelarul Olaf Scholz după invazia Rusiei în Ucraina.

Nemulțumirile noii administrații republicane de la Casa Albă legate de bugetele militare ale europenilor au putut fi observate și în cadrul primei convorbiri telefonice dintre secretarul de stat Marco Rubio și omologul francez

Potrivit secretarului general al NATO, Mark Rutte, obiectivul final al cheltuielilor militare aliate ar putea fi în jur de 3,6 sau 3,7 % din PIB. 

O eventuală decizie de creştere a acestei ţinte este aşteptată la următorul summit al NATO, care va avea loc la Haga în iunie 2025, şi se desfăşoară în prezent discuţii pe acest subiect, dar multe state membre sunt reticente să-şi crească cheltuielile militare în contextul dificultăţilor bugetare.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Dacă SUA încep un război comercial cu UE, “cea care râde de pe margine este China”, avertizează liderii europeni: Avem nevoie de America și ea are nevoie de noi

Published

on

© European Union 2025

Liderii europeni au avertizat luni, pe măsură ce se reuneau la Palatul Egmont din Bruxelles pentru un summit consacrat apărării și securității, că amenințarea președintelui american Donald Trump de a aplica mai multe tarife Uniunii Europene riscă să declanșeze un război comercial care ar provoca daune economice pe ambele maluri ale Atlanticului, conform Reuters.

Șeful diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, a declarat că, dacă SUA încep un război comercial cu Europa, “atunci cea care râde de pe margine este China”. “Suntem foarte interconectați. Avem nevoie de America, iar America are nevoie și de noi”, a spus ea, vorbind înaintea unei reuniuni informale a liderilor UE la Bruxelles.

 

Donald Trump le-a spus celor 27 de națiuni ale Uniunii Europene că acestea sunt următoarele la rând în urma deciziei sale de a impune tarife radicale Mexicului, Canadei și Chinei.

“Cu siguranță se va întâmpla cu Uniunea Europeană. Pot să vă spun asta pentru că ei chiar au profitat de noi. Ei nu ne iau mașinile, nu ne iau produsele agricole. Ei nu iau aproape nimic, iar noi luăm totul de la ei”, a declarat Trump reporterilor duminică, reiterând plângerile privind deficitul comercial.

Cancelarul german Olaf Scholz a adoptat un ton mai prudent, îndemnând UE și SUA să lucreze împreună.

“Este clar că, în calitate de zonă economică puternică, ne putem modela propriul viitor și putem reacționa la politicile tarifare … Dar perspectiva și obiectivul ar trebui să fie ca lucrurile să ducă la cooperare”, a spus el.

La rândul său, președintele francez Emmanuel Macron a declarat, înaintea summitului, că Europa va trebui să se facă respectată, dacă va fi atacată în interesele sale comerciale.

Dacă am fi atacați pe probleme comerciale, Europa, ca putere care contează, va trebui să se facă respectată și, prin urmare, să reacționeze“, a spus Macron.

De altel, într-o reacție la decizia liderului american de a impune tarife Canadei, Mexicului și Chinei, Uniunea Europeană a avertizat că ”va riposta ferm” dacă va fi vizată de tarife americane ”nedrepte”.

Anticipând aceste mutări politice din partea lui Donald Trump, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a prevalat de discursul susținut la finele lunii trecute la Forumul Economic Mondial de la Davos pentru a avertiza că miza relațiilor dintre UE și SUA este mare de ambele părți.

Nicio altă economie din lume nu este atât de integrată cum suntem noi. Companiile europene din SUA angajează 3,5 milioane de americani. Și încă un milion de locuri de muncă americane depind direct de comerțul cu Europa. Lanțuri întregi de aprovizionare se întind pe ambele maluri ale Atlanticului. De exemplu, un avion american este construit cu sisteme de control și fibre de carbon din Europa. Iar medicamentele americane sunt fabricate cu substanțe chimice și instrumente de laborator care provin din partea noastră a Atlanticului. În același timp, Europa importă de două ori mai multe servicii digitale din SUA decât o facem din întreaga regiune Asia-Pacific. Din totalul activelor americane din străinătate, două treimi sunt în Europa. Iar SUA ne furnizează peste 50% din GNL. Volumul schimburilor comerciale dintre noi este de 1,5 trilioane de euro, reprezentând 30% din comerțul mondial. Miza este mare pentru ambele părți. Prin urmare, prima noastră prioritate va fi să ne angajăm din timp, să discutăm interesele comune și să fim pregătiți să negociem. Vom fi pragmatici, dar ne vom baza întotdeauna pe principiile noastre pentru a ne proteja interesele și a ne susține valorile – aceasta este calea europeană“, a spus atunci von der Leyen.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis, la summitul apărării europene: România susține creșterea cheltuielilor pentru apărare în Europa și nu acceptă o apărare europeană separată de NATO

Published

on

© Administrația Prezidențială

Cheltuielile pentru apărare ale țărilor Uniunii Europene trebuie să crească, iar “România un exemplu bun” în acest sens, a afirmat luni președintele Klaus Iohannis, înainte de participarea sa la summitul informal al liderilor europeni consacrat apărării și securității europene și la care participă și prim-ministrul Marii Britanii și secretarul general al NATO.

“Cred că este bună și o astfel de întâlnire informală, pentru că trebuie să ajungem, până la urmă, la niște puncte comune și trebuie să avem o abordare comună. Poziția României a fost de mult timp foarte clară. Eu am exprimat-o, am spus-o public și acasă, și la Bruxelles. Noi credem că trebuie crescute cheltuielile pentru apărare și cred că România a dat un exemplu bun. Am ajuns la 2,5% din PIB. Pe de altă parte, este clar că trebuie să lucrăm mult mai bine împreună. Industriile de apărare din statele Uniunii trebuie să colaboreze mult mai bine“, a declarat Iohannis.

 

El a pledat, în acest domeniu, pentru “standardizare, ca să nu avem zeci de tipuri de armament”. De asemenea, a susținut o finanțare suplimentară comună la nivelul Uniunii Europene.

“Cum se poate realiza asta, sigur, rămâne deschis. Unii propun să fie anumite cheltuieli incluse în fondurile europene, în MFF, alții propun fiecare să-și plătească singur apărarea, dar aici, evident, trebuie să găsim și cum să finanțăm, și cum să colaborăm, și cum să standardizăm, dacă vrem să avem o apărare europeană mult mai solidă”, a spus Klaus Iohannis.

Șeful statului a reafirmat una din tezele politicii externe și de securitate, aceea că România nu susține ideea unei apărări europene separate de NATO.

Este foarte important să nu pierdem din vedere că noi ne apărăm fiind în NATO, personal, și România nu acceptă discuțiile să existe o apărare europeană separată sau în paralel cu ce facem în NATO, fiindcă asta nu ar putea să funcționeze. Comisia Europeană a primit tema să vină cu o Cartă albă a apărării și vom avea în iunie, în Consiliul European, o discuție pe apărare. E posibil să avem deja până atunci câteva concluzii și ar fi bine, astăzi, discuțiile să conducă deja la primele linii de acțiune“, a mai spus Klaus Iohannis.

La summitul de la Palatul Egmont, convocat de președintele Consiliului European Antonio Costa, discuțiile liderilor UE se vor axa pe aspecte privind modalitățile concrete de consolidare a capacităților de apărare la nivel european, pregătind și fundamentând deciziile formale care urmează să fie luate în perioada următoare. Vor fi abordate și aspecte privind importanța relației transatlantice și Parteneriatul Strategic dintre UE și SUA, relația dintre UE și Regatul Unit, parteneriatele Uniunii Europene în domeniul apărării, precum și complementaritatea dintre UE și NATO în materie de securitate și apărare.

Dezbaterile vizează și identificarea unor principii de bază necesare pentru elaborarea și adoptarea unui document programatic a viitorului apărării europene – „Carta Albă”, care urmează să fie elaborat în prima parte a anului 2025 de către Comisia Europeană.

În context, 19 țări UE, între care și România, solicită Băncii Europene de Investiții să sporească finanțarea pentru industria de apărare, în contextul unei ”schimbări profunde a mediului de securitate european”.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
U.E.15 hours ago

Ungaria ar putea urma exemplul SUA de a părăsi Organizația Mondială a Sănătății: „Cu siguranță merită luat în considerare”, anunță biroul premierului Viktor Orban

SUA15 hours ago

Trump reiterează că Fâșia Gaza va fi predată de Israel Statelor Unite, dar exclude prezența trupelor americane la fața locului

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI15 hours ago

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Kalla Kallas, laureata premiului ”Ewald von Kleist” al Conferinței de Securitate de la München pentru mobilizarea sprijinului pentru Ucraina după invazia Rusiei

U.E.16 hours ago

Franța livrează Ucrainei primul lot de avioane de luptă Mirage 2000-5

ROMÂNIA17 hours ago

ICI București a participat la reuniunea de lansare a proiectului IAMI, care își propune să transforme modul în care sunt identificate și gestionate entitățile în domeniul securității, intelligence-ului și investigațiilor

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

39 de proiecte inovatoare din UE, două din România, beneficiază de sprijin financiar de 422 de milioane de euro din partea Comisiei Europene pentru implementarea infrastructurii pentru combustibili alternativi

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Comisia Europeană solicită platformei Shein să furnizeze informații referitoare la produsele ilegale și la sistemul său de recomandare

ROMÂNIA18 hours ago

Guvernul adoptă mecanismul de actualizare a salariului minim în funcție de rata inflației și productivitatea muncii. Ciolacu: Este un mecanism de calcul european, asumat prin PNRR

ROMÂNIA18 hours ago

Misiunea FMI în România. Barna: Am reafirmat angajamentul de a reduce deficitul bugetar și de a crea un stat mai suplu în următorii 7 ani

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI15 hours ago

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

POLITICĂ5 days ago

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

ROMÂNIA6 days ago

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!

U.E.7 days ago

Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali

COMISIA EUROPEANA1 week ago

“Este timpul să repornim motorul inovării din Europa”: Comisia von der Leyen a lansat Busola competitivității, axată pe inovare, decarbonizare, securitate, simplificare, piața unică, finanțare și competențe

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

PE marchează Ziua Internațională a Comemorării Holocaustului printr-o ședință solemnă dedicată celor șase milioane de victime. Povestea violoncelistului Pál Hermann, ucis de naziști, a răsunat în hemiciclu

COMISIA EUROPEANA1 week ago

În fața Curții de Justiție a UE, Ursula von der Leyen se angajează să exploreze noi căi pentru a proteja tratatele și valorile atemporale ale Uniunii într-o lume aflată în schimbare

ROMÂNIA2 weeks ago

MNIR, detalii despre furtul artefactelor din tezaurul dacic: Jaful nu este comun, fiind primul incident din Europa în care s-a folosit explozibil în cazul unui muzeu

Trending