Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Începe bătălia pentru conducerea UE: Premierul portughez anunță că-l susține pe predecesorul său Antonio Costa pentru funcția de șef al Consiliului European

Published

on

© Council of the European Union

Fostul premier portughez António Costa va avea sprijinul deplin al noului guvern dacă va decide să candideze pentru funcția de președinte al Consiliului European, a declarat premierul actual al țării, Luis Montenegro, la o zi după alegerile europene și cu o săptămână înainte ca liderii europeni să se întrunească într-un prim summit pentru a decide care vor fi liderii ce vor conduce instituțiile UE în următorii cinci ani.

Dacă António Costa va candida pentru această poziție… guvernul portughez nu numai că îl va susține, dar va face totul pentru ca această candidatură să aibă succes”, a subliniat succesorul său, Luis Montenegro, potrivit Reuters.

În urma alegerilor europene de duminică, grupul Socialiștilor și Democraților este pe cale să ocupe locul al doilea în ceea ce privește numărul de locuri în Parlamentul European, ceea ce îl face cel mai probabil grupul politic care va prelua președinția Consiliului European atunci când funcțiile de conducere vor fi împărțite, subliniază Politico Europe.

Costa, care a fost membru al Consiliului European între 2015 și 2024, este văzut ca un candidat cu greutate pentru acest post, alături de prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, care provine tot din rândul familiei politice a socialiștilor europeni.

Alegerile pentru Parlamentul European, încheiate duminică seară cu victoria Partidului Popular European, vor demara procesul specific și complex de schimbare la vârful instituțiilor europene, cunoscut în jargon bruxelles ca “marea vânătoare” de poziții de conducere la nivelul UE, unde vor fi negociate funcțiile de președinte al Comisiei Europene, de președinte al Consiliului European și de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

De regulă, funcțiile de conducere de la nivel european sunt împărțite între familiile politice din UE care formează majoritatea, cu cel mai mare partid revendicând șefia Comisiei Europene și, în funcție de forța în ecuația majorității, și alte poziții cheie, în vreme ce grupurile politice următoare reclamă celelalte funcții.

Citiți și Câștigătorii și pierzătorii alegerilor europene: În 5 din 6 țări fondatoare UE extrema-dreaptă este în top 2, în timp ce forțele pro-UE au câștigat în Germania, Spania, Polonia și România

Alegerile europene din 2024, încheiate duminică noaptea cu votul a 185 de milioane de cetățeni reprezentând în jur de 51% dintre europenii cu drept de vot, cu formațiunile pro-europene reconfirmându-și statutul de principalele forțe politice de la nivelul Uniunii Europene care pot forma o majoritate pro-UE, dar vor resimți o presiune mai puternică din partea unei drepte suveraniste și extremiste în creștere. 

Partidul Popular European de centru-dreapta este câștigătorul alegerilor europene cu rezultate provizorii care îi plasează între 181 și 191 de mandate, reconfirmându-și statutul de prima forță politică grație victoriei în Germania a CDU-ului Ursulei von der Leyen, candidatul PPE la șefia Comisiei. De altfel, PPE și von der Leyen au revendicat șefia Comisiei Europene după rezultatele de duminică seară.

Pentru a doua oară, ca și în 2019, cele două mari partide europene – PPE (184) și S&D (139) – nu vor putea forma majoritatea pro-europeană fără implicarea unui al treilea grup politic, cele două însumând doar 323 mandate din totalul celor 720 membri ai Parlamentului European, unde pentru o majoritate sunt necesari 361 de eurodeputați. A treia forță politică rămâne grupul centrist Renew Europe (80 de mandate) configurat în 2019 de Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE) și de Renaissance (Franţa) a președintelui Emmanuel Macron, dar aflat într-o vizibilă scădere, asemenea Verzilor (52), care nu mai vor mai fi a patra forță politică, ci a șasea. 

Aceste cifre sunt importante deoarece cheia deblocării procesului de negocieri privind cui revin funcțiile de lideri ai instituțiilor UE stă în poziția de președinte al Comisiei Europene și cine va ocupa acest fotoliu.

Potrivit aliniatului 7 al Articolului 17 din Tratatul Uniunii Europene, procedura de numire a președintelui Comisiei Europene este definită după cum urmează: ”Ținând seama de alegerile pentru Parlamentul European și după consultări adecvate, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, va propune Parlamentului European un candidat pentru funcția de președinte al Comisiei Europene. Acest candidat va fi ales de Parlamentul European cu majoritatea membrilor săi. În cazul în care candidatul nu obține un vot majoritar de aprobare în Parlament, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, va propune în termen de o lună un nou candidat care va fi ales de Parlamentul European în baza aceleiași proceduri”.

Majoritatea calificată ca procedură de vot în Consiliul European înseamnă votul favorabil a 55% dintre liderii statelor membre (15) care însumează 65% din populația Uniunii Europene. De asemenea, un candidat la șefia Comisiei poate fi respins printr-o minoritate de blocare care trebuie să includă cel puțin numărul minim de state membre care reprezintă peste 35% din populația UE, plus un membru, în caz contrar considerându-se a fi întrunită majoritatea calificată.

Distribuția puterii la nivel de familii politice în Consiliul European arată că PPE, partidul care a câștigat alegerile europene, are 11 lideri, urmat de ALDE/ Renew Europe – 5 lideri; PES (Socialiștii Europeni) – 4 lideri; Independenți – 3 lideri; ECR (Conservatorii și Reformiștii) – 2 lideri; neafiliați – 2 lideri.

La o săptămână după alegerile europene, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene își vor da întâlnire pentru un prim summit post-electoral, la Bruxelles, pe 17 iunie, succedat de summitul de vară al Consiliului European, din 27-28 iunie. Noul Parlament European se va reuni în sesiunea plenară inaugurală la 16 iulie 2024, cu un potențial vot pentru funcția de președinte al Comisiei Europene preconizat pentru data de 18 iulie.

Mandatul actualei Comisii Europene se încheie la 30 noiembrie 2024, împreună cu finalizarea mandatelor președintelui Consiliului European și Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, care deține și poziția de vicepreședinte al Comisiei Europene. Atât șeful Consiliului European, cât și Înaltul Reprezentant sunt aleși de membrii Consiliului European.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European o citează pe Eleanor Roosevelt într-o pledoarie pentru ”un viitor sigur și pașnic” în Gaza: Să privim dincolo de întuneric, spre o soluționare bazată pe soluția celor două state

Published

on

© captură video Charles Michel/ X

Trebuie să privim dincolo de întunericul de astăzi pentru a găsi o soluție urgentă pentru situația din Gaza, bazată pe soluția celor două state, a subliniat președintele Consiliului European, Charles Michel, în cadrul Conferinței pentru ajutor umanitar pentru Gaza, desfășurată în Amman.

În discursul susținut în deschiderea evenimentului, oficialul european a amintit că ”Uniunea Europeană s-a născut din cenușa celui de-al Doilea Război Mondial, un dezastru umanitar oribil. De atunci am construit Uniunea noastră pe principiile demnității umanitare, a cooperării umanitare și dreptului internațional umanitar. Fiecare viață contează. Acesta este motivul pentru care am condamnat atacul brutal al Hamas împotriva cetățenilor israelieni din octombrie. De asemenea, am condamnat pierderea fiecărei vieți omenești și suferința îngrozitoare și dezastrul umanitar din Gaza”.

Charles Michel a enunțat cele trei priorități-cheie ale UE: încetarea războiului, mai multă asistență umanitară și un proces politic.  

”În primul rând, încetarea războiului din Gaza și asigurarea protecției tuturor civililor. Fiecare zi fără încetarea focului este o altă zi de sânge și moarte. Solicităm o încetare imediată a focului, eliberarea necondiționată a tuturor ostaticilor și furnizarea de asistență umanitară.  În al doilea rând, trebuie să abordăm situația umanitară catastrofală din Gaza și amploarea dezastrului. Potrivit unor surse, peste 37.000 de palestinieni au fost uciși și aproape 85.000 au fost răniți. 75 % din populația din Gaza este strămutată în interiorul țării, neavând unde să se ducă în siguranță”, a evidențiat președintele Consiliului European.

Cea de-a treia prioritate se referă ”la viitor”, unul al soluției celor două state, potrivit descrierii lui Michel.

”Un viitor mai pașnic. Nu avem de ales decât să privim dincolo de acest întuneric, spre o soluționare urgentă bazată pe soluția celor două state. Și există o lecție învățată: securitatea fără pace nu este securitate. Pacea este cea mai bună și durabilă garanție de securitate atât pentru israelieni, cât și pentru palestinieni. Am susținut în mod constant soluția celor două state. Susținem, de asemenea, Autoritatea Palestiniană și reformele sale. Acest lucru îi va consolida legitimitatea și credibilitatea de a oferi rezultate pentru poporul său. De aceea, nu acceptăm ca Israelul să rețină venituri cruciale din taxe, ceea ce subminează Autoritatea Palestiniană”, a mai spus oficialul european.

În încheiere, președintele Consiliului European a citat-o pe Eleanor Roosevelt pentru  ”a construi un viitor sigur și pașnic pentru această regiune și pentru copiii săi”.

”UE a construit o Uniune bazată pe iertare, reconciliere și demnitate umană.  Credem în dreptul internațional umanitar și în justiția internațională. Vom fi întotdeauna de partea umanității, nu de partea urii. De aceea, credem în cuvintele lui Eleanor Roosevelt. Ea a spus: <<Nu este suficient să vorbim despre pace. Trebuie să crezi în ea. Și nu este suficient să crezi în ea. Trebuie să muncești pentru ea>>. Umanitatea nu are granițe. Nu are religie și nu are culoarea pielii.  Ea este universală. Haideți să lucrăm împreună pentru a construi un viitor sigur și pașnic pentru această regiune și pentru copiii săi. Vă puteți baza pe UE”, a conchis Charles Michel.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel vrea să o excludă pe Ursula von der Leyen de la negocierile privind șefia instituțiilor UE, în încercarea de a-i zădărnici un al doilea mandat

Published

on

© European Union 2024

Președintele Consiliului European, Charles Michel, vrea să interzică participarea Ursulei von der Leyen la discuțiile dintre liderii europeni pentru funcțiile de conducere ale instituțiilor UE, nedorind să o invite pe candidata Partidului Popular European pentru un nou mandat la șefia Comisiei Europene la summitul informal al liderilor UE din 17 iunie.

Cel mai recent complot al lui Charles Michel pentru a o doborî Ursula von der Leyen constă în a o ține departe de discuțiile despre propria slujbă și despre perspectivele sale de viitor, titrează Politico Europe, precizând că în discuțiile cu liderii UE și cu consilierii lor, președintele Consiliului European a sugerat excluderea șefei Comisiei Europene de la reuniunea la care șefii de stat și de guvern vor discuta despre posturile de conducere din UE.

Rivalitatea acerbă dintre cei doi lideri reprezintă o jenă diplomatică de lungă durată pentru UE. Prima fisură dintre Michel și von der Leyen a apărut în 2021, când cei doi au fost protagoniștii unui incident diplomatic în timpul unei vizite comune în Turcia. Primiți la Palatul Prezidențial din Ankara de Recep Tayyip Erdogan, cei doi înalți demnitari ai UE au fost introduși în sala de recepție, unde au găsit doar două fotolii amenajate, dintre care unul era destinat lui Erdoğan și un altul pentru Michel. Președinta Comisiei Europene a rămas câteva secunde în picioare, vădit încurcată, neștiind unde să se așeze. În cele din urmă, von der Leyen a ocupat un loc pe una dintre canapelele din încăpere, vizavi de ministrul de externe turc.

Există o puternică împotrivire din partea capitalelor europene la sugestia lui Michel, au declarat diplomații și oficialii, deoarece mai multe capitale europene au sentimentul că Michel vrea să o învingă pe von der Leyen în contextul rivalității de ani de zile, încercând să zădărnicească un potențial al doilea mandat al șefului Comisiei.

Statele membre sunt din ce în ce mai iritate de rolul lui Charles Michel în procesul de selecție a președintelui Comisiei. Pare să fie condus de motive pur personale”, a declarat un diplomat UE.

Este la latitudinea lui Michel să decidă cine se poate alătura dineului cu liderii, având în vedere că întâlnirea din 17 iunie este un summit informal.

O potențială astfel de decizie a lui Michel nu pare surprinzătoare. La debutul săptămânii trecute ce s-a încheiat cu alegerile pentru Parlamentul European, el a lansat un atac pre-electoral la adresa președintei Comisiei Europene.

Cu trei zile înainte de debutul alegerilor europene, Michel a explicat că această așa-numită comisie geopolitică a fost văzută “ca o modalitate prin care Comisia să fie mai puțin imparțială”, menționând că este nevoie de o “Comisie imparțială” atunci când vine vorba, de exemplu, de afaceri externe – unde executivul Uniunii Europene nu are competențe.

Am “plătit factura” pentru Comisia “geopolitică” a lui von der Leyen, a atacat Michel, referindu-se la daunele aduse imaginii UE în regiune și regretând momentul în care Comisia a făcut declarații “fără nicio legitimitate”.

La o săptămână după alegerile europene, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene își vor da întâlnire pentru un prim summit post-electoral, la Bruxelles, pe 17 iunie, succedat de summitul de vară al Consiliului European, din 27-28 iunie, pentru a decide cine vor fi liderii care vor conduce destinele instituțiilor UE până în 2029, respectiv președintele Comisiei Europene, președintele Consiliului European și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

Câștigătorul acestor alegeri, Partidul Popular European, are prima opțiune în a obține șefia Comisiei Europene, poziție pentru care o susține pe Ursula von der Leyen, președinta în funcție, în timp ce celelalte două forțe politice pro-europene – S&D și Renew Europe – au ieșit mai slăbite din aceste alegeri, dar urmăresc să revendice celelalte două poziții cheie: președintele Consiliului și Înaltul Reprezentant al UE. Funcția de președinte al Parlamentului European este decisă de eurodeputați, iar potrivit cutumei aceasta revine celor două mari familii politice europene, respectiv o jumătate de mandat pentru PPE și o altă jumătate pentru S&D.

Pentru a ajunge la votul din Parlamentul European, Ursula von der Leyen, care și-a revendicat victoria și a propus reeditarea majorității pro-europene PPE – S&D – Renew în noul Parlament European, are nevoie să obțină nominalizarea din partea liderilor celor 27 de state membre, reuniți în Consiliului European. Potrivit tratatului UE, Consiliul European, ținând cont de rezultatele alegerilor europene, trebuie să hotărască cu majoritate calificată asupra unui candidat.

În prezent, 11 din cei 27 de lideri ai statelor membre ale UE fac parte din PPE, 5 din Renew Europe și 4 din Partidul Socialiștilor Europeni. Din ceilalți șapte, 3 sunt independenți, dar apropiați PPE-ului (Lituania, Bulgaria și Cipru), 2 aparțin ECR-ului și 2 sunt neafiliați. Cu toate acestea, cele mai mari țări UE conduse de lideri PPE din perspectiva ponderii populației în votul cu majoritate calificată sunt Polonia (Donald Tusk) și România (Klaus Iohannis). 

Calculele arată că, pentru a obţine majoritatea calificată în Consiliul European, Ursula von der Leyen ar avea nevoie de voturile a numai trei lideri ai statelor mari, cum ar fi de pildă voturile favorabile din partea cancelarului german Olaf Scholz (PES), președintelui francez Emmanuel Macron (Renew Europe) și premierului spaniol Pedro Sánchez (PES).

De altfel, înfrângerea zdrobitoare a președintelui Emmanuel Macron la alegerile europene din Franța în competiția cu extrema-dreaptă și convocarea de alegeri legislative anticipate sporește perspectiva unui al doilea mandat la șefia Comisiei Europene pentru Ursula von der Leyen, au indicat mai mulți diplomați europeni și oficiali francezi, subliniind că Partidul Popular European din care provine politicianul german a obținut o mare victorie, lăsând indubitabilă culoarea politică a președinției următoarei Comisii Europene cu “opțiunea von der Leyen foarte mult întărită”.

Însă, pe lângă incertitudinea legată de Italia premierului Giorgia Meloni, care a precizat că nu garantează susținerea pentru Ursula von der Leyen, Ungaria premierului Viktor Orban a transmis că principala sa prioritate după aceste alegeri este schimbarea actualei președinte a Comisiei Europene.

În același timp, președintele PPE Manfred Weber este înclinat să-i nominalizeze pe prim-miniștrii Poloniei și Greciei, Donald Tusk și Kyriakos Mitsotakis, să fie negociatorii popularilor europeni la tratativele dintre lideri, în timp ce socialiștii europeni vor încredința aceste roluri cancelarului german Olaf Scholz și premierul spaniol Pedro Sanchez.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2024

Giorgia Meloni nu garantează susținerea Ursulei von der Leyen pentru un nou mandat în fruntea Comisiei Europene, dar asigură că Italia va juca un rol cheie

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Premierul italian Giorgia Meloni, al cărui partid Fratelii d’Italia a câștigat scrutinul europarlamentar, a declarat că este prea devreme pentru a da un răspuns cu privire la posibilitatea unui al doilea mandat pentru președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

În cadrul unei intervenții la 102,5 RTL Radio cu privire la rezultatul alegerilor europarlamentare, Meloni a declarat că rezultatele votului au arătat că Europa trebuie să implementeze politici mai pragmatice în viitor și că Italia va avea un rol fundamental în acest sens, relatează The Guardian.

Cu 96% din buletinele de vot numărate, Frații din Italia ai lui Meloni au obținut 28,8% din voturi, de peste patru ori mai mult decât a luat la ultimele alegeri europene din 2019 și peste cele 26% pe care le-a obținut la scrutinul național din 2022, când a ajuns la putere.

Italia, care va deține 76 din cele 720 de locuri din noul parlament, ar putea juca un rol crucial în decizia privind echilibrul de putere în cadrul blocului.

Aceasta înseamnă că prim-ministrul italian ar putea juca un rol decisiv în soarta politică a lui von der Leyen și dacă aceasta primește suficient sprijin pentru a-și asigura un al doilea mandat.

Actuala președintă a Comisiei Europene și candidată pentru un nou mandat, Ursula von der Leyen, a revendicat duminică noapte victoria în alegerile pentru Parlamentul European după ce familia sa politică, Partidul Popular European, și-a reconfirmat și consolidat postura de cea mai puternică forță politică din hemiciclu, la o distanță considerabilă de grupul Socialiștilor și Democraților Europeni.

Ea a subliniat că “centrul rezistă”, dar și că extremele de stânga și de dreapta au câștigat sprijin, motiv pentru care “rezultatul vine cu o mare responsabilitate pentru partidele de la centru”. În context, ea a promis că PPE şi alte formaţiuni vor construi un ”bastion” împotriva ambelor extreme. ”Îi vom opri, asta cu siguranţă”, a accentuat Ursula von der Leyen, deși pe ultima sută de metri a campaniei pentru alegeri a stârnit furia celorlalte formațiuni pro-europene și a guvernelor de la Paris și Berlin pentru că a dat semnalul că ar putea lua în calcul majorități cu grupuri politice eurosceptice și suveraniste dacă acestea sunt pro-UE, pro-stat de drept, pro-Ucraina și anti-Putin.

Partidul Popular European de centru-dreapta este câștigătorul alegerilor europene cu rezultate provizorii care îl plasează între 181 și 191 de mandate, reconfirmându-și statutul de prima forță politică grație victoriei CDU-ului Ursulei von der Leyen în Germania, a popularilor în Spania, a coaliției centriste a lui Donald Tusk în Polonia și a marii coaliții PSD – PNL în România, unde liberalii afiliați la PPE sunt așteptați să câștige un număr similar de mandate ca în 2019.

Citiți și Câștigătorii și pierzătorii alegerilor europene: În 5 din 6 țări fondatoare UE extrema-dreaptă este în top 2, în timp ce forțele pro-UE au câștigat în Germania, Spania, Polonia și România

PPE este urmat la mare distanță de grupul Socialiștilor și Democraților Europeni, cu 139 de mandate și de Renew Europe cu 80 de mandate. Ambele formațiuni pro-europene cu care PPE formează tradițional majorități au obținut la aceste alegeri mai puține mandate în PE decât în 2019.

Noul Parlament European va avea 720 de membri, 361 reprezentând numărul minim de voturi pentru securizarea unei majorități. PPE, S&D și Renew ar urma să dețină puțin peste 400 mandate.

Gruparea eurosceptică a Conservatorilor și Reformiștilor Europeni în care principala forță este partidul premierului italian Giorgia Meloni va redeveni al patrulea grup politic cu 71 mandate, iar grupul Identitate și Democrație de extremă-dreapta va obține 57 mandate. Deși cele două grupuri politice, unul conservator și altul de extremă-dreapta, prezintă viziuni diferite, riscul unei compatibilități ideologice plasează Parlamentul European într-o premieră nefastă: ambele grupuri vor reuni, împreună, un număr apropiat de mandate de a doua forță politică europeană, Partidul Socialiștilor Europeni.

O hartă interactivă realizată de Politico Europe și bazată pe rezultatele provizorii arată însă că formarea unei majorități pro-europene va fi un proces complicat. Majoritatea pro-europeană stabilă PPE – S&D – Renew Europe va fi una mai fragilă decât în 2019, fiind necesari Verzii pentru o majoritate mai solidă. O majoritate și mai solidă ar putea fi obținută prin cooptarea ECR, însă aceasta este o temă sensibilă pentru Renew Europe și S&D, care au atenționat-o pe Ursula von der Leyen, favorită la șefia Comisiei Europene, să nu bată palma cu suveraniștii lui Meloni și extrema dreapta.

La fel ca în precedentele legislaturi, nu poate fi formată nicio majoritate pro-europeană fără PPE sau S&D, precum nici o altă majoritate anti-europeană. Contracandidatul lui von der Leyen la șefia Comisiei Europene, social-democratul Nicolas Schmit, s-a arătat dispus ”să negocieze un acord pentru anii următori” cu vocile democratice din PE.

Pentru a fi numită pentru un nou mandat de președinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen are nevoie de o “majoritate calificată” din partea celor 27 de lideri europeni, deși aceștia votează de regulă cu unanimitate, și de o majoritate de minim 361 de voturi în Parlamentul European, care are 720 de locuri.

Majoritatea calificată ca procedură de vot în Consiliul European înseamnă votul favorabil a 55% dintre liderii statelor membre (15) care însumează 65% din populația Uniunii Europene. De asemenea, un candidat la șefia Comisiei poate fi respins printr-o minoritate de blocare care trebuie să includă cel puțin numărul minim de state membre care reprezintă peste 35% din populația UE, plus un membru, în caz contrar considerându-se a fi întrunită majoritatea calificată.

În 2019, von der Leyen a fost numită de Consiliul European în unanimitate, dar abia a reușit să treacă de acest vot cu doar nouă voturi mai mult decât era necesar, 383 de voturi pentru dintr-o majoritate minim necesară de 374.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.51 mins ago

După câștigarea alegerilor europene, von der Leyen s-a întâlnit cu Macron la Paris pentru a discuta “agenda strategică europeană”: Sprijinul pentru Ucraina, prioritate existențială pentru UE

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

“Consens neobișnuit de rapid pentru funcțiile de top din UE” vs. “liderii nu vin la Bruxelles să aprobe un acord”: Cei 4 lideri care ar urma să conducă Uniunea

ROMÂNIA4 hours ago

Klaus Iohannis și Martin Schulz au discutat despre noua configurație politică a UE: Este importantă unitatea europeană în contextul creșterii forțelor extremiste

ROMÂNIA4 hours ago

Ministrul Simona Bucura-Oprescu a depus la OIM documentul de ratificare de către România a Convenției privind eliminarea violenței și a hărțuirii în lumea muncii

SUA4 hours ago

Biden inspiră de departe mai multă încredere decât Trump la nivel global (sondaj)

CONSILIUL EUROPEAN5 hours ago

Președintele Consiliului European o citează pe Eleanor Roosevelt într-o pledoarie pentru ”un viitor sigur și pașnic” în Gaza: Să privim dincolo de întuneric, spre o soluționare bazată pe soluția celor două state

ROMÂNIA6 hours ago

Eurostat: În 2023, românii erau cetățenii UE cei mai expuși riscului de sărăcie și excluziune socială

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

CE prezintă etapele cheie și acțiunile necesare pentru implementarea Pactului privind migrația și Azilul. Statele membre vor pregăti planuri naționale de implementare până în decembrie

EDUCAȚIE7 hours ago

Universitatea din București, prima universitate din România și în primele 101 – 200 de universități din lume privind dezvoltarea durabilă, conform Times Higher Education Impact Rankings 2024

U.E.7 hours ago

Emmanuel Macron își apără decizia de a convoca alegeri anticipate în Franța: “Eu nu vreau să dau cheile puterii” extremei drepte

CONSILIUL EUROPEAN5 hours ago

Președintele Consiliului European o citează pe Eleanor Roosevelt într-o pledoarie pentru ”un viitor sigur și pașnic” în Gaza: Să privim dincolo de întuneric, spre o soluționare bazată pe soluția celor două state

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Din Bundestag, Volodimir Zelenski invocă căderea Zidului Berlinului pentru a arăta că nu poate exista pace în Ucraina atât timp cât o parte din țară rămâne ocupată de Rusia

ALEGERI EUROPENE 20241 day ago

Prima reacție a lui Klaus Iohannis după alegerile europene: Uniunea merge înainte. Guvernul va stabili și va negocia poziția de comisar european

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: Războiul este în zona Mării Negre, capacitatea de apărare NATO trebuie să fie totală; R. Moldova, un partener pe care îl dorim de partea noastră

NATO1 day ago

De la summitul B9, Klaus Iohannis anunță convocarea CSAT pentru a analiza posibilitatea transferului unui sistem de rachete Patriot către Ucraina

COMISIA EUROPEANA1 day ago

UE va trimite în iunie Kievului o sumă suplimentară de 1,9 mld. de euro din Mecanismul pentru Ucraina

ALEGERI EUROPENE 20243 days ago

Adrian Câciu, după ieșirea de la urne: Am votat pentru ”o echipă puternică în PE, care să fie întotdeauna la masa deciziilor și care să ne netezească drumul către aderarea la Schengen terestru”

PPE3 days ago

Alegeri europene și locale. Rareș Bogdan a votat ”cu gândul la viaţa românilor de peste tot” și pentru ”o Românie puternică în Europa”

ROMÂNIA3 days ago

Sebastian Burduja: Am votat pentru schimbare. Speranța din inimile bucureștenilor va fi victoria acestei zile

ALEGERI EUROPENE 20243 days ago

Siegfried Mureșan a votat pentru ”o Românie puternică într-o Europă puternică” și pentru dezvoltarea țării ”cu fonduri europene”

Trending