Fostul premier portughez António Costa va avea sprijinul deplin al noului guvern dacă va decide să candideze pentru funcția de președinte al Consiliului European, a declarat premierul actual al țării, Luis Montenegro, la o zi după alegerile europene și cu o săptămână înainte ca liderii europeni să se întrunească într-un prim summit pentru a decide care vor fi liderii ce vor conduce instituțiile UE în următorii cinci ani.
“Dacă António Costa va candida pentru această poziție… guvernul portughez nu numai că îl va susține, dar va face totul pentru ca această candidatură să aibă succes”, a subliniat succesorul său, Luis Montenegro, potrivit Reuters.
În urma alegerilor europene de duminică, grupul Socialiștilor și Democraților este pe cale să ocupe locul al doilea în ceea ce privește numărul de locuri în Parlamentul European, ceea ce îl face cel mai probabil grupul politic care va prelua președinția Consiliului European atunci când funcțiile de conducere vor fi împărțite, subliniază Politico Europe.
Costa, care a fost membru al Consiliului European între 2015 și 2024, este văzut ca un candidat cu greutate pentru acest post, alături de prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, care provine tot din rândul familiei politice a socialiștilor europeni.
Alegerile pentru Parlamentul European, încheiate duminică seară cu victoria Partidului Popular European, vor demara procesul specific și complex de schimbare la vârful instituțiilor europene, cunoscut în jargon bruxelles ca “marea vânătoare” de poziții de conducere la nivelul UE, unde vor fi negociate funcțiile de președinte al Comisiei Europene, de președinte al Consiliului European și de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.
De regulă, funcțiile de conducere de la nivel european sunt împărțite între familiile politice din UE care formează majoritatea, cu cel mai mare partid revendicând șefia Comisiei Europene și, în funcție de forța în ecuația majorității, și alte poziții cheie, în vreme ce grupurile politice următoare reclamă celelalte funcții.
Alegerile europene din 2024, încheiate duminică noaptea cu votul a 185 de milioane de cetățeni reprezentând în jur de 51% dintre europenii cu drept de vot, cu formațiunile pro-europene reconfirmându-și statutul de principalele forțe politice de la nivelul Uniunii Europene care pot forma o majoritate pro-UE, dar vor resimți o presiune mai puternică din partea unei drepte suveraniste și extremiste în creștere.
Partidul Popular European de centru-dreapta este câștigătorul alegerilor europene cu rezultate provizorii care îi plasează între 181 și 191 de mandate, reconfirmându-și statutul de prima forță politică grație victoriei în Germania a CDU-ului Ursulei von der Leyen, candidatul PPE la șefia Comisiei. De altfel, PPE și von der Leyen au revendicat șefia Comisiei Europene după rezultatele de duminică seară.
Pentru a doua oară, ca și în 2019, cele două mari partide europene – PPE (184) și S&D (139) – nu vor putea forma majoritatea pro-europeană fără implicarea unui al treilea grup politic, cele două însumând doar 323 mandate din totalul celor 720 membri ai Parlamentului European, unde pentru o majoritate sunt necesari 361 de eurodeputați. A treia forță politică rămâne grupul centrist Renew Europe (80 de mandate) configurat în 2019 de Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE) și de Renaissance (Franţa) a președintelui Emmanuel Macron, dar aflat într-o vizibilă scădere, asemenea Verzilor (52), care nu mai vor mai fi a patra forță politică, ci a șasea.
Aceste cifre sunt importante deoarece cheia deblocării procesului de negocieri privind cui revin funcțiile de lideri ai instituțiilor UE stă în poziția de președinte al Comisiei Europene și cine va ocupa acest fotoliu.
Potrivit aliniatului 7 al Articolului 17 din Tratatul Uniunii Europene, procedura de numire a președintelui Comisiei Europene este definită după cum urmează: ”Ținând seama de alegerile pentru Parlamentul European și după consultări adecvate, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, va propune Parlamentului European un candidat pentru funcția de președinte al Comisiei Europene. Acest candidat va fi ales de Parlamentul European cu majoritatea membrilor săi. În cazul în care candidatul nu obține un vot majoritar de aprobare în Parlament, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, va propune în termen de o lună un nou candidat care va fi ales de Parlamentul European în baza aceleiași proceduri”.
Majoritatea calificată ca procedură de vot în Consiliul European înseamnă votul favorabil a 55% dintre liderii statelor membre (15) care însumează 65% din populația Uniunii Europene. De asemenea, un candidat la șefia Comisiei poate fi respins printr-o minoritate de blocare care trebuie să includă cel puțin numărul minim de state membre care reprezintă peste 35% din populația UE, plus un membru, în caz contrar considerându-se a fi întrunită majoritatea calificată.
Distribuția puterii la nivel de familii politice în Consiliul European arată că PPE, partidul care a câștigat alegerile europene, are 11 lideri, urmat de ALDE/ Renew Europe – 5 lideri; PES (Socialiștii Europeni) – 4 lideri; Independenți – 3 lideri; ECR (Conservatorii și Reformiștii) – 2 lideri; neafiliați – 2 lideri.
La o săptămână după alegerile europene, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene își vor da întâlnire pentru un prim summit post-electoral, la Bruxelles, pe 17 iunie, succedat de summitul de vară al Consiliului European, din 27-28 iunie. Noul Parlament European se va reuni în sesiunea plenară inaugurală la 16 iulie 2024, cu un potențial vot pentru funcția de președinte al Comisiei Europene preconizat pentru data de 18 iulie.
Mandatul actualei Comisii Europene se încheie la 30 noiembrie 2024, împreună cu finalizarea mandatelor președintelui Consiliului European și Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, care deține și poziția de vicepreședinte al Comisiei Europene. Atât șeful Consiliului European, cât și Înaltul Reprezentant sunt aleși de membrii Consiliului European.
