Connect with us

ALEGERI EUROPENE 2019

Începe bătălia pentru europarlamentare: Un fost președinte, trei foști prim-miniștri, un comisar european, un important ministru și un cunoscut jurnalist, candidații cu care partidele politice vor să câștige votul european al românilor

Published

on

Principalele partide politice din România și-au depus, marți și miercuri, la Biroul Electoral Central listele cu semnături şi listele candidaţilor la alegerile europarlamentare din data de 26 mai, scrutin electoral ce are loc la 40 de ani distanță de la primele alegeri pentru Parlamentul European și se vor desfășura în timpul primei președinții române a Consiliului Uniunii Europene.

La alegerile din 26 mai, care vor reprezenta al 4-lea scrutin electoral european organizat în România după cele din 2007, 2009 și 2014, participă nume grele de pe scena politică românească care se vor lupta pentru cele 33 mandate alocate României (32 – dacă Brexit nu mai are loc), între care fostul președinte Traian Băsescu, cap de listă la PMP, fostul prim-ministru și comisar european Dacian Cioloș, cap de listă al Alianței USR-Plus, fostul prim-ministru Victor Ponta și comisarul european Corina Crețu, primii doi candidați de pe lista Pro România, ministrul fondurilor europene Rovana Plumb, cap de listă la PSD, precum și oameni cu notorietate în spațiul public din România, jurnalistul Rareș Bogdan, capul de listă al PNL.

PSD: Candidații social-democrați promit că se vor lupta pentru binele românilor își vor vorbi de bine țara

Marți, Partidul Social-Democrat a a depus la Biroul Electoral Central listele cu peste 1,3 milioane de semnături de susţinere şi lista de candidaţi pentru alegerile europarlamentare din luna mai, iar candidații de top ai PSD au promis că “se vor lupta pentru binele românilor” şi, mai ales, îşi vor vorbi de bine ţara.

Pe lista social-democraților pentru alegerile europarlamentare se află, după locurile ocupate la votul intern: Rovana Plumb (ministru al fondurilor europene și fost europarlamentar), Carmen Avram (jurnalist Antena 3), Claudiu Manda (senator), Chris Terhes (preot și președintele Coaliției românilor din SUA), Dan Nica (europarlamentar), Maria Grapini (europarlamentar), Tudor Ciuhodaru (deputat), Adrian-Dragoș Benea (senator), Victor Negrescu (fost ministru delegat pentru afaceri europene și fost eurodeputat) sau Andi Cristea (eurodeputat). (Lista completă poate fi consultată aici)

Alianța USR – PLUS propune reînceperea drumului României spre Europa

Tot marți, Alianţa USR – PLUS a depus peste 500.000 de semnături pentru o listă de candidați condusă de fostul premier Dacian Cioloș, președintele PLUS.

“Astăzi facem un pas în plus pentru a scăpa România de hoţie şi de penali şi pentru a reîncepe drumul României spre Europa, spre democraţie adevărată şi spre bunăstare”, a spus Cioloș.

 

Locurile pe lista comună a Alianței au fost atribuite astfel: Dacian Cioloș (fost prim-ministru și fost comisar european, PLUS), Cristian Ghinea (deputat, USR), Dragoș Pîslaru (fost ministru al Muncii, PLUS), Clotilde Armand (consilier local, USR), Ioan Dragoș Tudorache (fost ministru de Interne, PLUS), Nicolae Stefănuță (diplomat european, USR), Vlad Botoș (USR), Ramona Strugariu (asistent și șef de cabinet în Parlamentul European – PLUS), Vlad Gheorghe (consilier parlamentar, USR) sau Alin Cristian Mituță (fost director de cabinet în guvernul Cioloș – PLUS). (Lista completă poate fi consultată aici).

ALDE propune o ”listă de excepție” cu oameni cu ”o deosebită probitate morală”

Listele de semnături și cea a candidaților au fost depuse marți și de Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE).

Lista de candidați a partidului lui Călin Popescu-Tăriceanu a strâns aproximativ 400.000 de semnături, iar aceasta este deschisă de europarlamentarul Norica Nicolai, urmată de Daniel Barbu (fost ministru al Culturii), Renate Weber (europarlamentar), Ovidiu Silaghi (fost europarlamentar), Varujan Vosganian (senator), Andrei Gerea (fost ministru), Radu Silaghi Dumitrescu (profesor), Eusebiu Pistru (deputat), Horia Victor Toma (fost primar) sau Tudor Tim Ionescu (consilier general al municipiului București). (Lista completă poate fi consultată aici).

În context, europarlamentarul ALDE Norica Nicolai a declarat că formaţiunea propune românilor o ”listă de excepţie”, o listă cu oameni ”cu o deosebită probitate morală”.

Nume grele pe lista Pro România: doi foști prim-miniștri, un comisar european și un fost prim-ministru al Republicii Moldova

Miercuri, Pro România, partidul fostului premier Victor Ponta, a depus listele cu 500.000 de semnături de susţinere şi lista de candidaţi pentru alegerile europarlamentare din luna mai.

Preşedintele Pro România, Victor Ponta, comisarul european Corina Creţu şi fostul prim-ministru Mihai Tudose ocupă primele trei poziţii pe lista candidaţilor acestui partid pentru alegerile europarlamentare din 26 mai. Următoarele locuri sunt ocupate de Iurie Leancă, Geanina Puşcaşu, Gabriela Podaşcă, Cristian Cosmin, Ioana Petrescu, Mihai Sturzu şi Ionela Danciu.

”Criteriul competenței diferențiază Pro România de toate celelalte partide”, a spus Ponta, în condițiile în care din lista Pro România fac parte doi foști prim-miniștri – el însuși și Mihai Tudose -, un comisar european – Corina Crețu, un fost prim-ministru al Republicii Moldova și actual vicepremier la Chișinău – Iurie Leancă, dar și un fost ministru al Finanțelor – Ioana Petrescu.

România pe primul loc: PNL a strâns cele mai multe semnături pentru lista deschisă de Rareș Bogdan și din care mai fac parte șase actuali eurodeputați

Tot miercuri, Partidul Național Liberal depune cele mai multe semnături de susținere acordate candidaților pentru Parlamentul European. Potrivit PNL, 1,4 milioane de români au semnat lista de candidați anunțată acum două săptămâni, în contextul summitului PPE de la București.

Lista cu care PNL își asumă că va ”pune România pe primul loc” este deschisă Rareș Bogdan (jurnalist și realizator TV), urmat de Mircea Hava (primarul municipiului Alba Iulia), iar Siegfried Mureșan (europarlamentar și purtător de cuvânt PPE) închide topul primilor trei clasați. Aceștia sunt urmați de: Vasile Blaga (fost co-președinte PNL) Adina Vălean (europarlamentar), Daniel Buda (europarlamentar), Dan Ştefan Motreanu (vicepreședinte PNL), Gheorghe Falcă (primarul municipiului Arad), Cristian Bușoi (europarlamentar), sau Marian-Jean Marinescu (europarlamentar și vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European). (Lista candidaților PNL poate fi consultată aici).

“Partidul Național Liberal este un partid dedicat reprezentării intereselor românilor la nivel european. Cu cât Partidul Național Liberal va fi mai puternic și mai bine reprezentat la nivelul Parlamentului European, cu atât România va fi mai puternică și mai bine reprezentată, iar capacitatea României de a influența deciziile la nivel european va crește, astfel încât să garantăm traiectoria europeană a României, faptul că România este tratată ca un partener egal între toate celelalte națiuni care formează Uniunea Europeană și de asemenea, că beneficiile apartenenței României la Uniunea Europeană vor ajunge către toți românii”, a declarat Ludovic Orban, la Biroul Electoral Central, cu ocazia depunerii listelor.

Lista PMP deschisă de fostul președinte Traian Băsescu, liderul politic care co-semna tratatul de aderare a României la UE

La alegerile pentru Parlamentul European va participa și Partidul Mișcarea Populară, care a strâns peste 400.000 de semnături de susținere pentru o listă de candidați deschisă de fostul președinte Traian Băsescu, urmat de Eugen Tomac (preşedinte PMP(, Ioana Constantin (secretar general adjunct al PMP), Marius Paşcan (preşedinte executiv al PMP), Simona Vlădica (preşedinte PMP Călăraşi), Robert Turcescu (deputat PMP), Teodora Desagă (consilier local oraş Bragadiru), Petru Movilă (vicepreşedinte PMP), Cătălina Bozianu (preşedinte al Organizaţiei de Femei a PMP) sau Cătălin Bulf (preşedinte PMP Argeş şi vicepreşedinte PMP).

 

Trebuie precizat faptul că în ultima perioada fostul președinte Traian Băsescu a participat la mai multe activități publice dedicate viitorului Uniunii Europene, acesta fiind invitat să vorbească la conferințe organizate în universități din țară.

”Proiectul european nu este unul eșuat, ci trebuie relansat. (…) Vom avea liniște cât timp există Uniunea Europeană și cât timp ținem la relația transatlantică”, a mai spus Traian Băsescu, cel care în calitate de președinte al României a semnat, la 25 aprilie 2005, Tratatul de aderare a României la UE, alături de prim-ministrul de atunci, Călin Popescu-Tăriceanu.

UDMR: O listă de candidați pentru o Europă puternică și Transilvanie dezvoltată

UDMR a depus tot miercuri la Biroul Electoral Central lista de candidați și 320.000 de semnături de susținere pentru candidații Uniunii la alegerile europarlamentare. Primii cinci candidați ai formațiunii sunt Iuliu Winkler (europarlamentar), Vincze Loránt (președinte FUEN), Hegedüs Csilla (vicepreședinte UDMR), Oltean Csongor (vicepreședinte UDMR) și Sógor Csaba (europarlamentar). (Lista candidaților PNL poate fi consultată aici).

”Vrem o Europă puternică și o Transilvanie dezvoltată. Vrem o reprezentare puternică, care să lupte pentru o lege europeană privind protecția minorităților naționale”, a scris Uniunea Democrată a Maghiarilor din România pe pagina sa de Facebook. 

Alegerile pentru Parlamentul European din perioada 23-26 mai 2019 vor avea loc la 40 de ani distanță de la primele alegeri europene, desfășurate în 1979, fiind marcate de o perioadă în care incertitudinile privind Brexit, discuțiile legate de viitorul Europei și agenda strategică 2019-2024.

Mai mult, alegerile europene vor da startul unei ample negocieri politice în condițiile în care de rezultatele lor va depinde nominalizarea viitorului președinte al Comisiei Europene, care va fi însărcinat să își construiască un nou Colegiu al Comisarilor.

În cel mai recent sondaj, dat publicității de către INSCOP cu aproximativ 60 de zile înaintea alegerilor pentru Parlamentul European, dintre românii care îşi exprimă o opţiune de vot clară, ceea ce reprezintă 58,5% din eşantion, 26,9% intenţionează să voteze cu PSD, iar 26,3% cu PNL, cele două partide fiind practic la egalitate. 

Urmează Alianţa 2020 USR-PLUS cu 15,3%, ALDE cu 9,3% şi Pro România cu 9,1%. Ar mai depăşi pragul electoral doar UDMR, care ar obţine 5%.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALEGERI EUROPENE 2019

Frans Timmermans dorește să creeze o ,,alianță progresivă” în Parlamentul European care să-l propulseze la șefia Comisiei Europene

Published

on

© Frans Timmermans/Facebook

Frans Timmermans, candidatul de top al socialiștilor europeni pentru președinția Comisiei Europene, a declarat duminică că dorește să creeze o ,,coaliție progresivă” în Parlamentul European cu liberalii, Verzii și grupurile de extremă stângă, relatează EUobserver

Socialiștii s-au clasat pe locul al doilea, cu 150 de locuri în spatele celor 179 de mandate de centru-dreapta ale PPE.

,,Mă îngrijorează că atunci când [Manfred] Weber și PPE vorbesc despre stabilitate, înseamnă, de fapt,  ,,să păstrăm lucrurile așa cum sunt ” și trebuie să luăm decizii îndrăznețe”, a spus Timmermans după publicarea primelor estimări privind distribuția locurilor în PE.

Aceasta a ținut să mulțumească susținătorilor săi și ai Partidului Socialiștilor Europeni pentru sprijinul acordat, într-un scurt mesaj pe Twitter.


 

Potrivit celor mai recente estimări, PPE  va rămâne grupul politic cu cele mai multe fotolii în hemiciclul democrației europene, obținând  179 de mandate, cu aproximativ 40 mai puțin decât în actuala legislatură. Din acest motiv, Partidul Popular European, susținător ferm al procesului Spitzenkandidaten, insistă ca Manfred Weber să devină succesorul lui Jean-Claude Juncker.

Însă lupta pentru șefia Executivului European este strânsă, socialiștii, prin Frans Timmermans, vor încerca cu siguranță să obțină sprijinul unui grup politic din PE pentru a avea o majoritate confortabilă în această competiție cu popularii europeni.

Diferența între primele două grupuri politice este de doar 29 de mandate, cele două însumând doar 329 mandate din totalul celor 751 membri ai Parlamentului European. Aceste estimări arată apariția unei noi balanțe de putere în Parlamentul European, numărul necesar de eurodeputați pentru a forma o majoritate fiind de 376.

De altfel, estimările puse la dispoziție de Parlamentul European arată apariția unei noi balanțe de putere în Parlamentul European, fiind pentru prima dată când cele două mari familii politice – PPE (179) și S&D (150) – nu vor mai putea forma majoritatea fără implicarea unui al treilea grup politic.

În acest caz, grupul politic al lui Frans Timmermans, S&D, ar putea intra în negocieri cu a treia și a patra forță politică din PE, liberalii din ALDE și Verzii, care sunt creditați cu 107, respectiv 70 de mandate de eurodeputat pentru formarea unei majorități. Dacă considerăm apropierea programatică dintre formațiunile politice din PE, atunci S&D cel mai probabil ar beneficia de sprijinul Verzilor, direcțiile politice mergând în general spre aceleași obiective: acțiune climatică susținută, preponderența politicii sociale în constructul european din următorii ani și protejarea democrației și a statului de drept la nivelul întregii UE.

,,Sper să putem forma o coaliţie cu un program pentru următorii cinci ani şi vom vedea cine va conduce următoarea Comisie”, a spus el, citat de Agerpres.

,,Aş fi foarte onorat să fiu candidatul cap de listă care va permite aplicarea acestui program”, a adăugat el.

 

 

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Rezultate provizorii: PNL rămâne pe primul loc după alegerile europene cu 26,79% din voturi. Alianța USR PLUS câștigă în diaspora

Published

on

Partidul Național Liberal, membru al Partidului Popular European, a obţinut la alegerile europarlamentare de duminică 26,79% dintre voturi, PSD – 23,38%, iar Alianţa USR PLUS – 21,40%, potrivit rezultatelor provizorii obţinute după centralizarea datelor din 18.705 secţii de votare din ţară din totalul de 18.730, reprezentând 97% din totalul secțiilor de votare.

Totodată, pentru UDMR au votat 5,44% dintre alegători, 6,61% – pentru Pro România, 4,24% – ALDE şi 5,65% – PMP.

În ceea ce priveşte votul în diaspora, după centralizarea datelor din 309 de secţii din cele 441 deschise în străinătate, pe primul loc în preferinţele alegătorilor se află Alianţa USR PLUS – 41,42%, urmată de PNL – 31,34%; PMP – 9,80%; PSD – 3,09%; Pro România – 2,86%; ALDE – 1,22%.

Alegerile europene din 2019, desfășurate la 40 de ani distanță de la primele alegeri pentru Parlamentul European, s-au încheiat cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 20 ani în UE, înregistrând totodată și cea mai ridicată prezență națională la europarlamentare din istoria apartenenței României la Uniunea Europeană.

Pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană, cetățenii români au votat în proporție de peste 50% la alegerile pentru Parlamentul European, după ce la alegerile din 2007, 2009 și 2014, s-au prezentat la urne între 27,67% și  32,44% dintre cetățeni.

Conform datelor furnizate de Biroul Electoral Central, în România au votat pentru alegerile europene un număr de 8.954.959 de cetățeni, reprezentând 49,02%. 

În total, cu cele peste 360.000 de voturi în străinătate, au votat un număr de 9,3 milioane de români din totalul de 18,26 milioane de cetățeni înscriși pe liste permanente și speciale. Astfel, prezența la vot, atât în România, cât și în străinătate a depășit procentul de 50%.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Antonio Tajani, președintele Parlamentului European, le mulțumește tututor alegătorilor care și-au făcut auzită vocea în alegerile europene

Published

on

©️ Antonio Tajani - Twitter

Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a ținut să le mulțumească cetățenilor europeni pentru că și-au făcut auzită vocea în alegerile europene din 2019, imediat după închiderea urnelor, potrivit unorpostări pe Twitter.

Precizând că  50,5% dintre cetățenii UE au votat în alegerile europene, Tajani a transmis că aceasta ,,este cea mai mare participare în ultimii 20 de ani”.  Rezultatul, spune președintele încă în exercițiu al legislativului european, sa datoriat activității intense a Parlamentului European și campaniei #ThisTimeImVoting.

Antonio Tajani a ținut să le mulțumească, în primul rând alegătorilor, dar și personalului din PE și voluntarilor care au promovat mersul la urne în această perioadă.

,,Mulțumesc tuturor alegătorilor care și-au făcut vocea auzită astăzi. Mulțumesc cu sinceritate personalului Parlamentului European, voluntarilor și tuturor celor care au lucrat pentru a încuraja cetățenii noștri să meargă și să voteze pentru aceste alegeri europene”, este mesajul transmis de politicianul italian. 

Popularii europenii și social-democrații europeni vor rămâne principalele două familii politice de la nivelul Parlamentului European și în legislatura 2019-2024, conform primelor estimări ale Parlamentului European publicate pe pagina instituției. Cele două forțe sunt urmate de noul grup politic format din ALDE și partidul președintelui francez Emmanuel Macron, cel care este preconizat să piardă alegerile în Franța.

Viitoarea componență a Parlamentului ar urma să arate astfel, potrivit ultimelor estimări, actualizate la ora 02:07 (UE28):

1. Grupul PPE – 179 de mandate

2. Grupul S&D –  150 de mandate

3. ALDE & partidul lui Emmanuel Macron (+ Alianța USR-PLUS din România) – 107 de mandate

4. Verzii – 70 de mandate

5. Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni – 58 de mandate

6. Grupul Europa Libertății și Democrației Directe (grupul lui Nigel Farage) – 56 de mandate

7. Grupul Europa Națiunilor și a Libertății – 58 de mandate

8. Stânga Unită Europeană – 38 de mandate

9. Independenți – 7 mandate

10. Alții – 28 de mandate

Diferența între primele două grupuri politice este de doar 29 de mandate, cele două însumând doar 329 mandate din totalul celor 751 membri ai Parlamentului European. Aceste estimări arată apariția unei noi balanțe de putere în Parlamentul European, numărul necesar de eurodeputați pentru a forma o majoritate fiind de 376.

Aceste cifre provin din estimările la nivel național publicate în cele 28 de state membre.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending