Connect with us

INTERNAȚIONAL

Începe Conferința de Securitate de la München: SUA, Germania și România, printre țările cu cele mai numeroase delegații politice prezente

Published

on

© Munich Security Conference

Corespondență de la München

Conferința de Securitate de la München, cel mai prestigios forum de securitate internațională, își deschide vineri ușile la Hotelul Bayerischer Hof din capitala Bavariei pentru o conversație strategică de trei zile privind viitorul relațiilor internaționale, în prezența și cu participarea a 35 de șefi de state și de guverne, inclusiv premierul român Ludovic Orban, și a peste 100 de miniștri ai afecerilor externe și ai apărării, între care și miniștrii români Bogdan Aurescu și Nicolae Ciucă. De altfel, România, prin reprezentarea sa guvernamentală, are una dintre cele mai puternice delegații naționale prezente la München.

Desfășurată sub semnul unei lumi din ce în ce mai puțin occidentală și a unui Occident aflat și el pe calea dezoccidentalizării, așa cum avertizează raportul anual al Conferinței, ediția cu numărul 56 a acestui forum se defășoară între 14-16 februarie sub sinteza unui termen intraductibil mot a mot în limba română: ”Westlessness”, ceea ce semnifică un sentiment răspândit de neliniște și agitație în fața unei incertitudini tot mai mari cu privire la viitorul și destinul Occidentului. 

Președintele Germaniei deschide lucrările Conferinței: ”Să rămânem la convingerea că Occidentul este mai mult decât un punct de pe busolă”

Sub auspiciile președintelui Conferinței, ambasadorul Wolfgang Ischinger, președintele german Frank-Walter Steinmeier va deschide lucrările Conferinței de Securitate de la München pornind de la o aserțiune proprie rostită anul trecut, la 1 septembrie 2019, cu prilejul marcării a 80 de ani de la debutul celui de-al Doilea Război Mondial: ”Să rămânem la convingerea că Occidentul este mai mult decât un punct de pe busolă”.

”Macroleon” pentru prima dată la Conferința de Securitate de la München: Europa va dispărea geopolitic dacă nu va învăța limbajul puterii

Cu o prezență fără precedent la nivel de șefi de stat și de guvern, precum și de miniștri ai afacerilor externe și apărării, ediția din acest an a Conferinței se distinge prin participarea în premieră a președintelui francez Emmanuel Macron, cel mai proeminent lider european.

Ideea occidentală a suferit una dintre cele mai puternice lovituri la finele anului trecut, când, cu câteva zile înainte de comemorarea a 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, președintele francez Emmanuel Macron enunța celebra frază că ”asistăm la moartea cerebrală a NATO”. Deși auto-proclamat un apărător al valorilor occidentale și condus de dorința unei Franțe puternice într-o Uniune Europeană autonomă, Macron afirma cu aceeași ocazie că șocurile de la începutul actualului secol al demonstrat că ”extinderea nelimitată a democrației” și triumful Occidentului ca sistem universal de valori” nu sunt ”chiar așa adevărate”. Pe acest fundal, președintele francez  a avertizat insistent că, dacă Europa nu va învăța limbajul puterii, ”va dispărea geopolitic” sau îi va determina pe ceilalți să-i determine soarta, sugerând în același timp că europenii trebuie să își regândească relațiile cu Rusia și reinvocând astfel conceptul unei ”Europe de la Lisabona la Vladivostok”.

Din galeria liderilor naționali prezenți la Conferință mai fac parte președintele lituanian Gitanas Nauseda, președintele ucrainean Volodimir Zelenski, premierul canadian Justin Trudeau, premierul olandez Mark Rutte, premierul norvegian Erna Solberg, premierul român Ludovic Orban sau cancelarul austriac Sebastian Kurz.

SUA, China și Rusia reprezentate de miniștrii de externe. India, reprezentată în premieră de ministrul său de externe

Continuând în linia precedentelor ediții în care erau prefigurate temerile unei rupturi epocale la nivel transatlantic și destrămării ordinii internaționale liberale prin intrarea în epoca unei competiții strategice SUA-China-Rusia, cu Europa în eșalonul secund, Conferința de la München surprinde prezența SUA, Rusiei și a Chinei la nivelul miniștrilor de externe: Mike Pompeo, Serghei Lavrov și Wang Yi. 

La nivelul miniștrilor de externe mai sunt reprezentate și Iranul, Germania, India, Irak sau România.

De asemenea, SUA, Germania, Canada și România vor fi reprezentate și la nivelul miniștrilor apărării.

Asemenea cutumei, din partea SUA va participa și importantă delegație a Congresului american condusă de Nancy Pelosi, președintele Camerei Reprezentanților.

România, reprezentată la Conferința de Securitate de la München de una dintre cele mai numeroase delegații: Premierul Ludovic Orban, invitat de onoare, va susține un discurs privind viitorul UE

Asemenea Statelor Unite (la nivelul de secretar de stat, secretar al apărării, președinte al Camerei Reprezentanților din Congresul SUA), Germaniei (la nivel de președinte, ministru de externe, ministru al apărării, președinte al Parlamentului), România este reprezentată de una dintre cele mai numeroase delegații naționale.

Premierul Ludovic Orban va reprezenta România la lucrările celei de-a 56-a ediții a Conferinței de Securitate de la München, care debutează vineri în capitala Bavariei, continuând astfel tradiția ultimilor ani când țara noastră a fost reprezentată de președintele Klaus Iohannis, în anii 2016 și 2019, dar și la nivelul Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Apărării Naționale în perioada 2018-2019.

Din delegaţia care îl însoţeşte la Munchen pe Ludovic Orban fac parte ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, consilierul prezidenţial pentru securitate naţională, Ion Oprişor, alături de ambasadorul României la Berlin, Emil Hurezeanu.

Secretarul general al NATO și fondatorul Facebook, printre participanți. ”Comisia geopolitică” reprezentată de președinta ei, Ursula von der Leyen

La Conferința din acest an participă, în premieră, și fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, compania fiind și unul dintre sponsorii oficiali ai evenimentului.

Asemenea tradiției, NATO este reprezentată de secretarul general Jens Stoltenberg, iar alături de acesta se află și secretarul general adjunct Mircea Geoană.

Din partea Uniunii Europene este anunțată prezența președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a vicepreședinților Margrethe Vestager, Margaritis Schinas, Maros Sefcovic, precum și a altor comisari europeni.

De altfel, dezbaterea privind direcția strategică a Europei a prins viteză în 2019. Pe fondul creșterii competiției între marile puteri și a riscului tot mai mare de a fi prinși în acest foc, europenii dezbat fierbinte despre cum Europa se poate afirma ca un jucător global în sine. De la ”războiul comercial” dintre SUA și China și utilizarea de sancțiuni secundare de la Washington, la implicarea Chinei în infrastructura critică europeană, capacitatea Europei de a-și proteja securitatea și prosperitatea și de a confitura o politică externă independentă cu mijloacele necesare este deja contestată pe diverse fronturi.

Toate acestea vin într-un moment în care Regatul Unit, una dintre ”puținele greutăți economice, diplomatice și militare ale Uniunii Europene”, și-a înfăptuit durerosul rămas bun de la Uniune, iar actualul președinte al Comisiei Europene și-a intitulat echipa drept ”Comisia geopolitică”.

În ultimele cinci decenii, Conferința de Securitate de la München, aflată la cea de-a 56-a ediție în 2020, a devenit o întâlnire esențială anuală pentru comunitatea strategică internațională. De la înființarea sa în 1963 ca “Internationale Wehrkunde Begegnung” (n.r – reuniune internațională de apărare), MSC s-a transformat într-un forum independent dedicat promovării soluționării pașnice a conflictelor și a cooperării internaționale și dialogului. În plus, față de conferința emblematică anuală din februarie, MSC găzduiește în mod regulat alte evenimente de mare amploare în capitalele din întreaga lume.

CaleaEuropeana.ro relatează, pentru al treilea an consecutiv, de la acest important for de dezbateri consacrat securității și apărării la nivel internațional. (Umăriți aici corespondența premieră de la ediția din 2018, aici corespondența de la ediția din 2019 și aici corespondența din acest an).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERVIURI

EXCLUSIV Expertul american Ian Brzezinski: Cu o administrație Trump sau o administrație Biden, prezența militară a SUA în România va crește. Sunteți un aliat care s-a ridicat la înălțimea așteptărilor

Published

on

Interviu realizat de Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

Traiectoria relațiilor SUA – România devine foarte “operațională” și, ca un aliat care s-a ridicat la înălțimea așteptărilor și a angajamentelor sale solide, România va avea oportunități importante, atât cu o a doua administrație Trump, cât și o administrație Biden la Casa Albă, precum și o continuitate în desfășurarea trupelor americane în regiune, a declarat Ian Brzezinski, expert american în securitate națională și politică externă în cadrul prestigiosului think tank Atlantic Council, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

Vorbind de la Washington înainte de a doua și ultima dezbatere prezidențială dintre președintele Donald Trump și fostul vicepreședinte Joe Biden înainte de alegeri, Ian Brzezinski a descris modul în care politica externă a SUA și angajamentul american față de legătura transatlantică se vor dezvolta sub o a doua administrație Trump sau sub o administrație Biden.

Acestea sunt niște alegeri importante. Și există două viziuni foarte diferite despre lume care se ciocnesc, reflectate de președintele Trump și vicepreședintele Biden. (…) Vestea bună este că România alocă 2% din PIB (n.r. – pentru apărare) și are angajamentele solide față de operațiunile internaționale, inclusiv cele conduse de NATO, ceea ce îi permite actualului președinte sau următorului președinte să promoveze o agendă internaționalistă”, a spus Brzezinski.

Fost asistent al adjunctului secretarului american al Apărării pentru Europa și politica NATO în perioada 2001-2005, când România s-a alăturat Alianței Nord-Atlantice, Brzezinski a lăudat angajamentul României și a prezentat câteva sfaturi despre cum România poate să își creeze oportunități în relația cu administrație Trump sau Biden, în special în contextul în care România și Statele Unite vor sărbători în 2021 cea de-a 10-a aniversare a Declarației Comune pentru Parteneriatul Strategic semnată la Casa Albă de foștii președinți Obama și Băsescu.

Dacă Biden câștigă, cred că atunci când vine vorba de relația de securitate, vom vedea continuitate în ceea ce privește desfășurarea forțelor. Deci, suntem cu toții foarte conștienți de creșterea prezenței militare pe care președintele Trump a făcut-o nordul Europei Centrale. Și cred că acestea vor fi susținute și, eventual, sub administrarea Biden, consolidate. Există un impuls din ce în ce mai mare spre creșterea prezenței forțelor noastre în România, poate nu la fel de dramatic pe cât am văzut în Polonia, dar cred că într-un mod operațional și semnificativ din punct de vedere geopolitic. Cred că elanul ar continua într-o administrație Biden. Sper că așa va fi, însă acest lucru va fi influențat semnificativ de modul în care România va încuraja și facilita acest tip de cooperare și de rolul pe care îl joacă în NATO”, a explicat Brzezinski.

El a adăugat, de asemenea, că o administrație Biden va promova în Europa o agendă care “va cere de fapt Europei să facă mai mult în Europa”.

“Aceasta va fi o povară care va cădea puternic asupra aliaților noștri din Europa de Vest și va fi o povară care va cădea puternic asupra aliaților noștri din Europa Centrală, inclusiv asupra României”, a menționat Brzezinski.

În ceea ce privește a doua administrație Trump, Brzezinski a explicat oportunitățile care reies din tranziția la putere.

“O tranziție de la o primă administrație Trump la a doua administrație Trump creează oportunități, deoarece vor apărea fețe noi, planurile vor fi reevaluate și recalibrate și creează oportunitatea de a spori relațiile, a spus el.

Expertul în securitate națională a SUA și-a extins argumentul, menționând că “atunci când există o tranziție între două administrații diferite, de la o administrație Trump către o administrație Biden”, atunci “oportunitățile sunt și mai mari”. În acest context, el a sugerat ca România să ia inițiativa și să își valorifice angajamentele demonstrate.

Calea către acest tip de pârghie și oportunitate este prin inițiativă. Aș merge în domeniul securității pentru a arăta beneficiilor noilor capabilități (n.r. – ale României). De exemplu, sistemele de apărare aeriană Patriot, rachetele HIMARS, nu doar pentru a spori securitatea României, dar și securitatea regiunii”, a adăugat Brzezinski.

Subliniind un interes special pe care o administrație Biden îl va avea pentru Ucraina, expertul american a spus: “Ce poate face România pentru a-și actualiza relația de securitate cu Ucraina, acesta este ceva ce ar fi remarcat de noua echipă și ceva care probabil ar aduce beneficii relației SUA -România”.

Mai mult, Ian Brzezinski a vorbit despre Parteneriatul Strategic SUA-România pe baza experienței sale ca oficial american în domeniul extinderii și operațiunilor NATO, când România a devenit membru cu drepturi depline al Alianței.

România s-a ridicat la înălțimea așteptărilor și în Statele Unite știm că avem un stat membru care investește 2% din PIB-ul său pentru apărare. România gândește constructiv și activ, acționând în mod proactiv în regiunea Mării Negre pe baza forțelor sale multilaterale aliate, inclusiv la misiuni conduse de SUA în întreaga lume. Experiența pe care am avut-o cu forțele române în Afganistan a fost cu adevărat una profundă pentru mine, deoarece se aflau în zone cu risc real, iar curajul soldaților aceștia este ceva ce nu voi uita”, a declarat Brzezinski,

El a subliniat recentele vizite la Washington ale ministrului afacerilor externe, ministrului apărării și ministrului economiei ai României, arătând că “aceste întâlniri au subliniat creșterea relației economice româno-americane, aprofundarea relației militare SUA – România și rolul sporit pe care relația SUA-România îl are în cooperări regionale, de exemplu, prin Inițiativa celor Trei Trei Mări în Europa Centrală și de Est”.

Traiectoria relațiilor româno-americane este foarte pozitivă. Nu este doar retorică și simbolică, este de fapt foarte operațională“, a mai spus el.

Având în vedere că România și noua administrație americană, condusă fie de Donald Trump, fie de Joe Biden, vor sărbători anul viitor a zecea aniversare a Declarației Comune a Parteneriatului Strategic, Ian Brzezinski a prezentat câteva oportunități pentru 2021: oportunitățile de gaze și energie din Marea Neagră, creșterea prezenței militare a SUA în România și în regiune pentru a descuraja acțiunile provocatoare ale Rusiei, investițiile SUA în Fondul de investiții al Inițiativei celor Trei Mări creat de România și Polonia și cooperarea tehnologică în cadrul Memorandumului de înțelegere 5G.

Aniversarea de 10 ani oferă o oportunitate de a adăuga energie și vigoare suplimentară parteneriatului strategic pe care îl avem“, a mai spus el.

Ian Brzezinski este un expert american în domeniul politicii externe și în domeniul militar. El este Resident Senior Fellow în cadrul Scowcroft Center for Strategy and Security, ce aparține de prestigiosul think tank american Atlantic Council. Ian Brzezinski are peste două decenii de experiență în problematici privind securitatea națională a SUA. Între 2001 și 2005 a deținut funcția de adjunct al asistentului secretarului Apărării pentru Europa și NATO în perioada administrației George W. Bush. Din această poziție, s-a ocupat îndeaproape de politica de extindere a NATO, planificarea și transformarea operațiilor NATO în Balcani, Mediterană, Afganistan și Irak. Unul din rezultatele majore din timpul activității sale este reprezentat de extinderea NATO din anul 2004, când și România a devenit stat membru al Alianței. Datorită activității sale, Ian Brzezinski a fost decorat cu Ordinul Național Steaua României în grad de comandor.

Continue Reading

NATO

Miniștrii apărării din țările NATO au decis crearea unui centru spațial în Germania pentru protejarea sistemelor aliate împotriva amenințărilor

Published

on

© NATO

Miniștrii apărării din țările NATO au decis joi, în cadrul unei reuniuni în format de videoconferință securizată, crearea unui nou centru spaţial în Germania pentru a proteja sistemele spațiale ale aliaților împotriva potențialelor amenințări, în contextul în care Rusia și China reprezintă provocări majore în acest domeniu.

“NATO este determinat să păstreze avangarda noastră în toate domeniile – terestru, maritim, aerian, cibernetic și spațiu. Anul trecut, am declarat spațiul ca domeniu operațional pentru NATO. Și astăzi am făcut un alt pas important. Miniștrii au fost de acord să înființeze un nou centru spațial NATO la Comandamentul Aerian Aliat din Ramstein, Germania”, a spus Stoltenberg, la finalul primei zile a reuniunii ministeriale.

 

Potrivit lui Stoltenberg, acest centru va ajuta la coordonarea activităților spațiale ale aliaților, va sprijini misiunile și operațiunile NATO din spațiu, inclusiv cu comunicații și imagini prin satelit și va proteja sistemele spațiale aliate prin schimbul de informații despre potențiale amenințări.

De asemenea, aliații au discutat și despre partajarea echitabilă a responsabilităților în contextul celui mai recent document al NATO privind cheltuielile militare ale statelor aliate, care arată că 2020 va fi va fi al șaselea an consecutiv de creștere a cheltuielilor de apărare de către aliații europeni și Canada, cu o creștere reală de 4,3%. În acest context, România este statul membru NATO cu una dintre cele mai spectaculoase creșteri ale bugetului apărării pentru anul 2020, atingând un procent record estimat la 2,38% din PIB pentru cheltuielile militare din acest an, fapt ce o poziționează pe locul al patrulea în rândul aliaților nord-atlantici, după SUA, Grecia și Marea Britanie.

Într-un comunicat separat, Ministerul Apărării Naționale anunță că oficialii aliați, între care și ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, au evaluat stadiul implementării politicilor, măsurilor şi proiectelor de consolidare şi adaptare a posturii aliate de descurajare și apărare, precum și progresele înregistrate pe palierul de asigurare a partajării echitabile a responsabilităților în cadru aliat, efort esențial din perspectiva resurselor şi capabilităților necesare pentru postura colectivă şi desfășurarea în parametrii optimi a misiunilor și operațiilor NATO.

Evaluarea anuală a rezilienței la nivel aliat va urmări stadiul implementării măsurilor şi obiectivelor fundamentale, din perspectiva impactului pandemiei de COVID-19 și a gamei extinse de provocări emergente.

În contextul discuţiilor, ministrul Ciucă a evidenţiat importanţa aplicării conceptelor şi măsurilor adoptate pentru asigurarea adaptării eficiente şi permanente la provocările de securitate actuale şi viitoare. Astfel, a fost evidenţiată necesitatea asigurării unui răspuns aliat coerent pe coordonatele de securitate din regiunea Mării Negre, într-o formulă efectivă omnidirecţională.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Lidera opoziției de la Minsk: „Premiul Saharov aparține poporului belarus. Aș fi nimeni fără el”

Published

on

© European Union 2020 - Source EP

Liderul opoziției din Belarus, Svetlana Tikhanovskaia, a declarat joi că este „foarte bucuroasă” să afle că Parlamentul European a acordat Premiul Saharov pentru drepturile omului mișcării care se opune președintelui Alexander Lukashenko, precizând că distincția aparține poporului belarus, relatează AFP, preluat de Agerpres

„Acesta nu este premiul meu personal, este un premiu pentru poporul belarus”, a declarat Tihanovskaia reporterilor în timpul unei vizite la Copenhaga. „Aș fi nimeni fără poporul belarus. Şi, în acelaşi fel, dacă nu ar exista un lider, poporul belarus nu ar fi capabil să se unească pentru a continua lupta”, a adăugat conducătoarea mişcării împotriva preşedintelui Aleksandr Lukaşenko.

Potrivit acesteia, recunoșterea eforturilor cetățenilor și opoziției din Belarus pentru democratizarea țării de către UE „este un semn pentru regimul nostru, înaintea altor ţări, că lupta noastră pentru demnitate umană, drepturile omului, este foarte importantă pentru ţările vecine”, a mai spus ea. „Ne luptăm şi nu vom abandona lupta”, a asigurat politiciana de 38 de ani, care trăieşte în exil în Lituania.

Opoziția democratică din Belarus este laureata Premiului Saharov din acest an, o recunoaștere a eforturilor pentru apărarea democrației și libertății de gândire în fața unui regim brutal. Decizia a fost anunțată joi în hemiciclul Legislativului european de la Bruxelles de președintele David Sassoli, în urma unei decizii anterioare a Conferinței președinților (Președintele și liderii grupurilor politice).

Opoziția democratică din Belarus este reprezentată de Consiliul de coordonare, o inițiativă a ”femeilor curajoase” – printre care se numără candidata Svetlana Tihanovskaia, laureata premiului Nobel Svetlana Aleksievich sau activista politică Maryia Kalesnikava – dar și a unor personalități politice și reprezentanți ai societății civile.

Belarus se află în plină criză politică de la alegerile prezidențiale din 9 august, care au condus la o revoltă împotriva președintelui autoritar Aleksandr Lukașenko și a represiunii brutale ulterioare a demonstranților de către regimul acestuia.

Ceremonia de decernare a Premiului Saharov va avea loc la 16 decembrie.

Miercuri, Parlamentul a adoptat, de asemenea, noi recomandări prin care se solicită o revizuire cuprinzătoare a relațiilor UE cu Belarus.

Premiul Saharov pentru libertatea de gândire este acordat anual de Parlamentul European. Premiul a fost înființat în 1988 pentru a aduce un omagiu persoanelor și organizațiilor care apără drepturile omului și libertățile fundamentale. Acesta este denumit în onoarea fizicianului și disidentului politic Andrei Saharov, iar valoarea premiului este de 50.000 EUR.

Anul trecut, premiul a fost acordat lui Ilham Tohti, un economist uigur care luptă pentru drepturile minorității uigure din China.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Dragoș Pîslaru4 hours ago

Dragoș Pîslaru: Cosmin Boiangiu, noul director executiv al Agenției Europene a Muncii, este un negociator excelent care a reușit să obțină victorii neașteptate pentru România

Marian-Jean Marinescu4 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: UE se așteaptă ca democrația și statul de drept să triumfe în alegerile parlamentare din Republica Moldova pentru prosperitatea cetățenilor moldoveni

INTERVIURI5 hours ago

EXCLUSIV Expertul american Ian Brzezinski: Cu o administrație Trump sau o administrație Biden, prezența militară a SUA în România va crește. Sunteți un aliat care s-a ridicat la înălțimea așteptărilor

ENGLISH5 hours ago

EXCLUSIVE Ian Brzezinski, Senior Fellow Atlantic Council: With a Trump or Biden administration, US military presence in Romania will increase

CONSILIUL UE8 hours ago

La propunerea Germaniei, UE adoptă sancțiuni împotriva unor persoane din Rusia pentru atacul cibernetic împotriva Bundestagului și biroului Angelei Merkel

NATO8 hours ago

Miniștrii apărării din țările NATO au decis crearea unui centru spațial în Germania pentru protejarea sistemelor aliate împotriva amenințărilor

U.E.10 hours ago

România a câștigat șefia Autorității Europene a Muncii: Diplomatul Cosmin Boiangiu a fost ales în funcția de director executiv

U.E.10 hours ago

Eurostat: Deficitul guvernamental în zona euro și în UE a atins un nivel fără precedent, în trimestrul al doilea

Corina Crețu11 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Este nevoie de reciprocitate în relațiile UE-SUA. Vizele pentru români trebuie ridicate cât mai curând

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI11 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Digitalizarea economiei europene reprezintă o mare provocare, căreia vom putea să îi facem față doar printr-o reglementare antentă a tuturor domeniilor implicate

ROMÂNIA3 days ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 days ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA7 days ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: Pandemia este o lovitură, dar și un moment în care putem face tranziția de la o piața reactivă și inflexibilă la una dinamică

U.E.1 week ago

COVID-19: Noi recomandări privind coordonarea restricțiilor de călătorie în UE. Platforma „Re-open EU”, actualizată permanent cu date noi privind călătoriile

ENGLISH1 week ago

COVID19: regions and cities demand simplified access to EU funds and sufficient time to invest on recovery

U.E.1 week ago

Barometrul regional și local al UE avertizează că pandemia COVID-19 riscă să creeze o generație de tineri „pierdută”

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, schimb de opinii cu directorul DG Energie din Comisia Europeană: Numai prin îmbunătățirea energetică a clădirilor, UE și-ar putea reduce consumul de energie cu cel puțin 6%

Dragoș Pîslaru1 week ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Digitalizarea României necesită o reconfigurare „din temelii” a societății, operând mai incluziv din perspectiva competențelor digitale

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Victor Negrescu, vicepreședintele Comisiei pentru educație din PE: UE poate contribui la eficientizarea unor decizii publice luate în România în aceea ce privește cheltuirea banilor europeni, dar și în ceea ce privește generațiile următoare

Advertisement
Advertisement

Trending