Connect with us

INTERNAȚIONAL

Începe Conferința de Securitate de la München: SUA, Germania și România, printre țările cu cele mai numeroase delegații politice prezente

Published

on

© Munich Security Conference

Corespondență de la München

Conferința de Securitate de la München, cel mai prestigios forum de securitate internațională, își deschide vineri ușile la Hotelul Bayerischer Hof din capitala Bavariei pentru o conversație strategică de trei zile privind viitorul relațiilor internaționale, în prezența și cu participarea a 35 de șefi de state și de guverne, inclusiv premierul român Ludovic Orban, și a peste 100 de miniștri ai afecerilor externe și ai apărării, între care și miniștrii români Bogdan Aurescu și Nicolae Ciucă. De altfel, România, prin reprezentarea sa guvernamentală, are una dintre cele mai puternice delegații naționale prezente la München.

Desfășurată sub semnul unei lumi din ce în ce mai puțin occidentală și a unui Occident aflat și el pe calea dezoccidentalizării, așa cum avertizează raportul anual al Conferinței, ediția cu numărul 56 a acestui forum se defășoară între 14-16 februarie sub sinteza unui termen intraductibil mot a mot în limba română: ”Westlessness”, ceea ce semnifică un sentiment răspândit de neliniște și agitație în fața unei incertitudini tot mai mari cu privire la viitorul și destinul Occidentului. 

Președintele Germaniei deschide lucrările Conferinței: ”Să rămânem la convingerea că Occidentul este mai mult decât un punct de pe busolă”

Sub auspiciile președintelui Conferinței, ambasadorul Wolfgang Ischinger, președintele german Frank-Walter Steinmeier va deschide lucrările Conferinței de Securitate de la München pornind de la o aserțiune proprie rostită anul trecut, la 1 septembrie 2019, cu prilejul marcării a 80 de ani de la debutul celui de-al Doilea Război Mondial: ”Să rămânem la convingerea că Occidentul este mai mult decât un punct de pe busolă”.

”Macroleon” pentru prima dată la Conferința de Securitate de la München: Europa va dispărea geopolitic dacă nu va învăța limbajul puterii

Cu o prezență fără precedent la nivel de șefi de stat și de guvern, precum și de miniștri ai afacerilor externe și apărării, ediția din acest an a Conferinței se distinge prin participarea în premieră a președintelui francez Emmanuel Macron, cel mai proeminent lider european.

Ideea occidentală a suferit una dintre cele mai puternice lovituri la finele anului trecut, când, cu câteva zile înainte de comemorarea a 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, președintele francez Emmanuel Macron enunța celebra frază că ”asistăm la moartea cerebrală a NATO”. Deși auto-proclamat un apărător al valorilor occidentale și condus de dorința unei Franțe puternice într-o Uniune Europeană autonomă, Macron afirma cu aceeași ocazie că șocurile de la începutul actualului secol al demonstrat că ”extinderea nelimitată a democrației” și triumful Occidentului ca sistem universal de valori” nu sunt ”chiar așa adevărate”. Pe acest fundal, președintele francez  a avertizat insistent că, dacă Europa nu va învăța limbajul puterii, ”va dispărea geopolitic” sau îi va determina pe ceilalți să-i determine soarta, sugerând în același timp că europenii trebuie să își regândească relațiile cu Rusia și reinvocând astfel conceptul unei ”Europe de la Lisabona la Vladivostok”.

Din galeria liderilor naționali prezenți la Conferință mai fac parte președintele lituanian Gitanas Nauseda, președintele ucrainean Volodimir Zelenski, premierul canadian Justin Trudeau, premierul olandez Mark Rutte, premierul norvegian Erna Solberg, premierul român Ludovic Orban sau cancelarul austriac Sebastian Kurz.

SUA, China și Rusia reprezentate de miniștrii de externe. India, reprezentată în premieră de ministrul său de externe

Continuând în linia precedentelor ediții în care erau prefigurate temerile unei rupturi epocale la nivel transatlantic și destrămării ordinii internaționale liberale prin intrarea în epoca unei competiții strategice SUA-China-Rusia, cu Europa în eșalonul secund, Conferința de la München surprinde prezența SUA, Rusiei și a Chinei la nivelul miniștrilor de externe: Mike Pompeo, Serghei Lavrov și Wang Yi. 

La nivelul miniștrilor de externe mai sunt reprezentate și Iranul, Germania, India, Irak sau România.

De asemenea, SUA, Germania, Canada și România vor fi reprezentate și la nivelul miniștrilor apărării.

Asemenea cutumei, din partea SUA va participa și importantă delegație a Congresului american condusă de Nancy Pelosi, președintele Camerei Reprezentanților.

România, reprezentată la Conferința de Securitate de la München de una dintre cele mai numeroase delegații: Premierul Ludovic Orban, invitat de onoare, va susține un discurs privind viitorul UE

Asemenea Statelor Unite (la nivelul de secretar de stat, secretar al apărării, președinte al Camerei Reprezentanților din Congresul SUA), Germaniei (la nivel de președinte, ministru de externe, ministru al apărării, președinte al Parlamentului), România este reprezentată de una dintre cele mai numeroase delegații naționale.

Premierul Ludovic Orban va reprezenta România la lucrările celei de-a 56-a ediții a Conferinței de Securitate de la München, care debutează vineri în capitala Bavariei, continuând astfel tradiția ultimilor ani când țara noastră a fost reprezentată de președintele Klaus Iohannis, în anii 2016 și 2019, dar și la nivelul Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Apărării Naționale în perioada 2018-2019.

Din delegaţia care îl însoţeşte la Munchen pe Ludovic Orban fac parte ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, consilierul prezidenţial pentru securitate naţională, Ion Oprişor, alături de ambasadorul României la Berlin, Emil Hurezeanu.

Secretarul general al NATO și fondatorul Facebook, printre participanți. ”Comisia geopolitică” reprezentată de președinta ei, Ursula von der Leyen

La Conferința din acest an participă, în premieră, și fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, compania fiind și unul dintre sponsorii oficiali ai evenimentului.

Asemenea tradiției, NATO este reprezentată de secretarul general Jens Stoltenberg, iar alături de acesta se află și secretarul general adjunct Mircea Geoană.

Din partea Uniunii Europene este anunțată prezența președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a vicepreședinților Margrethe Vestager, Margaritis Schinas, Maros Sefcovic, precum și a altor comisari europeni.

De altfel, dezbaterea privind direcția strategică a Europei a prins viteză în 2019. Pe fondul creșterii competiției între marile puteri și a riscului tot mai mare de a fi prinși în acest foc, europenii dezbat fierbinte despre cum Europa se poate afirma ca un jucător global în sine. De la ”războiul comercial” dintre SUA și China și utilizarea de sancțiuni secundare de la Washington, la implicarea Chinei în infrastructura critică europeană, capacitatea Europei de a-și proteja securitatea și prosperitatea și de a confitura o politică externă independentă cu mijloacele necesare este deja contestată pe diverse fronturi.

Toate acestea vin într-un moment în care Regatul Unit, una dintre ”puținele greutăți economice, diplomatice și militare ale Uniunii Europene”, și-a înfăptuit durerosul rămas bun de la Uniune, iar actualul președinte al Comisiei Europene și-a intitulat echipa drept ”Comisia geopolitică”.

În ultimele cinci decenii, Conferința de Securitate de la München, aflată la cea de-a 56-a ediție în 2020, a devenit o întâlnire esențială anuală pentru comunitatea strategică internațională. De la înființarea sa în 1963 ca “Internationale Wehrkunde Begegnung” (n.r – reuniune internațională de apărare), MSC s-a transformat într-un forum independent dedicat promovării soluționării pașnice a conflictelor și a cooperării internaționale și dialogului. În plus, față de conferința emblematică anuală din februarie, MSC găzduiește în mod regulat alte evenimente de mare amploare în capitalele din întreaga lume.

CaleaEuropeana.ro relatează, pentru al treilea an consecutiv, de la acest important for de dezbateri consacrat securității și apărării la nivel internațional. (Umăriți aici corespondența premieră de la ediția din 2018, aici corespondența de la ediția din 2019 și aici corespondența din acest an).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Regatul Unit publică prima ”listă neagră” post-Brexit prin care sancționează 49 de persoane şi entităţi, în majoritate din Rusia şi Arabia Saudită, acuzate de încălcarea drepturilor omului

Published

on

© Dominic Raab/ Twitter

Regatul Unit a anunțat luni impunerea de sancțiuni împotriva a 49 de persoane și organizații, în mare parte din Rusia și Arabia Saudită, în cadrul uni nou mecanism creat de Londra pentru a sancționa încălcarea drepturilor omului, anunță The Guardian.

Măsurile anunțate luni de ministrul britanic de externe Dominic Raab împotriva acestor persoane și organizații din Rusia, Arabia Saudită, Myanmar și Coreea de Nord, primele după ce Marea Britanie a părăsit Uniunea Europeană, la 31 ianuaurie 2020, implică înghețarea activelor și interdicții de călătorie.

”Cei care au mâinile pătate cu sânge nu vor fi liberi … să se plimbe în această țară, să cumpere proprietăți pe Kings Road, să își facă cumpărăturile de Crăciun pe Knightsbridge sau să-şi sifoneze banii murdari prin intermediul băncilor britanice”, a precizat Raab în fața parlamentarilor britanici.

Sancțiunilor acoperă amenințările la adresa ”dreptului la viață al individului”, tortură sau omoruri și vor viza nu doar persoanele care încalcă drepturile omului, dar și persoanele care au comandat astfel de abuzuri.

Raab a precizat că pe această listă neagră apar numele a 25 de entități ruse, acuzate de faptul că sunt implicate în moartea avocatului Serghei Magnițki în 2009, 20 de persoane din Arabia Saudită care se fac răspunzătoare de moartea jurnalistului  Jamal Khashoggi, doi generali implicați în uciderea sistematică a minorității rohingyas din Myanmar, și două organizații care aplică munca forțată în Coreea de Nord.

Printre cei 25 se află Aleksandr Bastrîkin, care a fost coleg de facultate cu liderul de la Kremlin Vladimir Putin și care ocupă postul de şef al puternicei Comisii de anchetă, organism ce depinde direct de Kremlin, responsabil cu principalele anchete în Rusia, potrivit The Guardian.

Sancțiunile, care poartă și numele de amendamentul Magnițki, după avocatul rus decedat în închisoare în 2009, arestat în 2008, după ce a dezvăluit o vastă fraudă fiscală implicând funcționari, constituie o premieră după ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, la 31 ianuarie 2020 și au loc pe fondul tensiunilor recurente între Londra și Moscova după tentativa de asasinare a fostului dublu agent rus Serghei Skripal, în martie 2018, gest care a atras după sine expulzarea a peste 150 de diplomați ruși din SUA, Canada, Australia, Norvegia și alte 19 țări UE.

Într-o primă reacție, Statele Unite, prin vocea secretarului de stat american, Mike Pompeo, a salutat primele sancțiuni anunțat de Regatul Unit post-Brexit, potrivit AFP, citat de Agepres.

”Aceste sancţiuni marchează începutul unei noi ere pentru politica de sancţiuni britanică şi cooperarea dintre cele două democraţii ale noastre”, a afirmat şeful diplomaţiei americane, potrivit unui comunicat.

De cealaltă parte, Rusia a amenințat că va răspunde sancțiunilor ”ostile” anunțate de Londra. ”Rusia îşi păstrează dreptul de a lua măsuri de represalii în legătură cu decizia ostilă a Regatului Unit”, a indicat într-un comunicat ambasada Rusiei la Londra.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

SUA nu mai acordă vize pentru studenții străini înscriși la instituții care țin cursuri online: ”Trebuie să părăsească ţara ori să ia alte măsuri”

Published

on

© European Union, 2017/Source: EC - Audiovisual Service

Studenții străini din SUA care aleg să urmeze instituții de învățământ care vor continua cursurile doar în regim ”online” nu vor mai pimi vize din partea autorităților americane, după vacanţa de vară 2020 din cauza pandemiei de coronavirus, au anunţat lunii serviciile americane de migraţie.

Studenţii deja prezenţi pe teritoriul american “trebuie să părăsească ţara ori să ia alte măsuri, ca înscrierea la o şcoală oferind cursuri în persoană pentru a-şi putea păstra statutul legal”, a preciza poliţia Vămilor şi Imigraţiei (ICE) într-un comunicat, potrivit Agerpres.

Când unităţile de învăţământ vor opta pentru un model “hibrid”, ele vor trebui să certifice că studenţii lor străini sunt înscrişi la maximul posibil de cursuri în persoană pentru ca aceştia să îşi poată conserva dreptul de şedere.

Sunt avute în vedere vizele F1 (pentru studii academice) sau M1 (pentru pregătire profesională).

Reamintim că administrația Trump a decis să prelungească pauza de acordare a vizelor de muncă până la sfârșitul anului, având un impact negativ asupra asupra cetățenilor UE în plan academic, profesional și personal, ca și asupra relațiilor transatlantice în ansamblu.

Citiți și: Președintele Donald Trump prelungește ”pauza” de eliberare a ”cărților verzi”, dorind să îi readucă pe cetățenii americani la locurile de muncă

Continue Reading

ROMÂNIA

România a înmânat SUA o emisiune filatelică dedicată aniversării celor 140 de ani de relații diplomatice

Published

on

© Romfilatelia/ Facebook

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu i-a înmânat luni ambasadorului SUA la București, Adrian Zuckerman, în cadrul unei întâlniri desfășurate la sediul MAE, cea mai recentă emisiune filatelică dedicată aniversării a 140 de relații bilaterale România-SUA, pusă în circulație de Ziua Independenței SUA, la 4 iulie.

Pe plicul aniversar sunt reprezentate în paralel două momente remarcabile din istoria bilaterală: Regina Maria cu membri ai Misiunii Crucii Roșii Americane (1917) și misiunea medicilor militari români în SUA, desfășurată în perioada mai-iunie 2020, în contextul pandemiei de COVID-19.

 

La 14 iunie 2020 s-au împlinit 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între România și Statele Unite ale Americii.

Cu acel prilej, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a adresat un mesaj cu ocazia inaugurării expoziției virtuale dedicate aniversării a 140 de ani de relații diplomatice între România și Statele Unite ale Americii, alături de ambasadorul SUA la București Adrian Zuckerman și de asistentul secretarului de stat pentru afaceri europene și eurasiatice din cadrul Departamentului de Stat al SUA Philip T. Reeker.

În același context, Senatul SUA și Camera Reprezentanților au marcat, prin două rezoluții bipartizane, a 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre România și SUA. În rezoluțiile adoptate de cele două camere ale Congresului american este subliniat rolul important al României în regiunea Mării Negre, sunt apreciate evoluțiile semnificative ale României în domeniul luptei anticorupție și a statului de drept, precum și rolul important al României în înființarea Inițiativei celor Trei Mări și în promovarea unor obiective precum securitatea energetică în timpul președinției române a Consiliului UE.

De asemenea, cu prilejul marcării, în luna iunie, a 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între România și Statele Unite ale Americii, secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, și ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, au făcut schimb de scrisori aniversare în care au reconfirmat relația strategică durabilă între România și SUA, țări care împărtășesc un Parteneriat Strategic bilateral.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending