Connect with us

INTERNAȚIONAL

Începe Conferința de Securitate de la München sub dilema “dezvățării de neputință” a democrațiilor liberale. România, reprezentată de miniștrii de externe și de apărare

Published

on

© Munich Security Conference

Cea de-a 58-a ediție a Conferinței de Securitate de la München (MSC), cel mai prestigios forum consacrat securității transatlantice și internaționale, își deschide vineri ușile la celebrul hotel Bayerischer Hof din capitala Bavariei pentru un maraton de conversații strategice, dialoguri diplomatice de la distanță între superputerile lumii, reuniuni informale ale marilor puteri democratice având pe fundal un peisaj geopolitic oscilant între iminența unei invazii sau atac militar al Rusiei asupra Ucrainei și continuarea căii diplomatice în discuțiile dintre Occident și Moscova pe marginea arhitecturii de securitate a Europei. Importanți lideri și oficiali transatlantici – de la vicepreședintele SUA Kamala Harris și secretarul de stat Antony Blinken la triada germană “cancelar – ministru de externe – ministru al apărării” și până la liderii UE și NATO – vor urca pe scena Conferinței. România va fi reprezentată de ministrul de externe Bogdan Aurescu și ministrul apărării naționale Vasile Dîncu.

CaleaEuropeana.ro va relata, pentru al cincilea an consecutiv, de la acest important for de dezbateri consacrat securității și apărării la nivel internațional. (Urmăriți aici corespondența premieră CaleaEuropeană.ro de la ediția din 2018, aici corespondența de la ediția din 2019, aici corespondența din 2020, aici relatările din 2021 și aici corespondența virtuală din 2022).

O nouă mostră de unitate transatlantică pentru “dezvățarea” a democrațiilor liberale

Prefațată încă de luni prin tradiționalul raport ce întâmpină fiecare ediție a MSC – “Turning the Tide – Unlearning Helplessness” – , Conferința va primi mai puțini invitați, precum și delegații mai mici, pentru a asigura sănătatea și siguranța participanților săi și a publicului din München. Cu toate acestea, liderii transatlantici vor fi gata să ofere o nouă mostră de unitate în fața agresivității Rusiei.

Vor participa mulți dintre cei mai importanți factori de decizie din lume, inclusiv peste 30 de șefi de stat și de guvern, 100 de miniștri și șefii celor mai importante organizații internaționale, cum ar fi ONU, NATO și UE.

Aflat pentru ultima oară la cârma Conferinței pe care o prezidează începând din 2007, veteranul diplomat Wolfgang Ischinger a privit retrospectiv la ultimii 14 ani și “nu-și amintește nicio perioadă în care să fi existat atâtea crize care să se suprapună”, referindu-se la provocările reprezentate de Iran, ascensiunea ca superputere globală a Chinei și arhitectura de securitate euro-atlantică pe fondul agresivității Rusiei față de Ucraina, acest din urmă subiect fiind în fața unor noi acte – iminența unui atac militar și răspunsurile pe care Moscova le-a trimis joi Statelor Unite, în care se arată dispusă să discute cu SUA asupra propunerii ca cele două ţări să efectueze reciproc inspecţii în baze de rachete, inclusiv Polonia și România, însă denunță faptul că SUA nu au luat în calcul propunerile sale de securitate, care includeau, între altele, retragerea forțelor SUA și NATO din România și Bulgaria.

După ce anul trecut, la ediția specială online organizată sub forma unui regal de revigorare a unității transatlantice, Joe Biden a devenit primul președinte american în funcție care s-a adresat vreodată Conferinței, în 2022, forumul din capitala bavareză își va deschide ușile pentru prima dată în istorie unei femei vicepreședinte, care va reprezenta Statele Unite la Conferința de Securitate de la München. Prezența americană va fi completată prin cea a secretarului de stat Antony Blinken și a șefei Camerei Reprezentanților Nancy Pelosi.

Kamala Harris va face parte dintr-o galerie însemnată de lideri politici transatlantici prezenți la München, dintre care se remarcă premierul britanic, Boris Johnson, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Charles Michel.

Garnitura de lideri ai guvernului german va fi compusă din noul cancelar german Olaf Scholz, noul ministru de externe al Germaniei, Annalena Baerbock, noul ministru al apărării, Christine Lambrecht.

Uniunea Europeană mai este reprezentată și la nivelul Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate Josep Borrell, dar și la nivelul Comisiei Europene, prin vicepreședintele Margaritis Schinas, comisarul pentru piață internă Thierry Breton sau comisarul pentru afaceri și securitate interne Ylva Johansson.

Organizația Națiunilor Unite va fi reprezentată de secretarul general, Antonio Guterres, care va deschide lucrările Conferinței alături de veterenul diplomat Wolfgang Ischinger, aflat pentru ultima oară la cârma Conferinței de Securitate de la München, urmând a fi înlocuit de Christoph Heusgen, fost ambasador al Germaniei la ONU în perioada 2017-2021 și fost consilier pentru securitate națională al cancelarului Angela Merkel.

Vor fi prezenți și președintele Ucrainei Volodimir Zelenski, prim-ministrul Poloniei Mateusz Morawiecki, prim-ministrul Greciei Kyriakos Mitsotakis, prim-ministrul Croației Andrej Plenkovic sau prim-ministrul Belgiei Alexander De Croo. Republicile baltice vor reprezentate de premierul Estoniei Kaja Kallas, președintele Lituaniei Gitanas Nauseda, președintele Letoniei Egils Levits.

Țări precum Franța, care asigură președinția Consiliului UE, Canada, Japonia sau India vor fi reprezentate la nivel de miniștrii de externe. De altfel, în marja conferinţei, miniştrii de externe din G7 vor avea o reuniune, preşedinţia acestui grup fiind asigurată în prezent de Germania.

Marea absență din lista participanților o reprezintă Federația Rusă, care a refuzat să participe la Conferința de Securitate de la München, locul de unde în 2007 Vladimir Putin susținea celebrul discurs în care contesta ordinea de securitate euro-atlantică garantată de alianța dintre SUA și Europa.

România, o prezență constantă la lucrările Conferinței, îi trimite la München pe ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu și pe ministrul apărării naționale Vasile Dîncu.

Potrivit unui comunicat al MApN, ministrul Vasile Dîncu va participa la un prânz de lucru găzduit de reprezentanți ai think tank-ului american Atlantic Council, temele principale de discuție fiind situaţia de securitate şi mobilitatea militară.

În opinia șefului diplomației române, discuțiile privind securitatea globală au loc “momentul potrivit”, dat fiind contextul tensiunilor din regiunea Mării Negre. “Este momentul potrivit pentru dialog, pentru dezescaladare și pentru protejarea arhitecturii de securitate europeană”, a scris Aurescu, pe Twitter.

În ceea ce privește SUA, Harris va continua tradiția americană a reprezentării la nivel de vicepreședinte, poziție din care Statele Unite au fost reprezentate aproape jumătate din timpul ultimilor 15 ani de fostul vicepreședinte Joe Biden. Anul trecut, în calitate de președinte, Biden a făcut apel la o comunitate transatlantică unită în fața Rusiei, având în vedere că Vladimir Putin încearcă să slăbească proiectul european și NATO, a anunțat “o competiție strategică dură de lungă durată” cu China și a cerut Europei să acționeze la unison cu SUA având în vedere noua eră a competiției între democrațiile liberale și regimurile autoritare.

Kamala Harris se va adresa Conferinței în ziua de sâmbătă, iar discursul său va fi urmat de o intervenție, de la distanță, a ministrului de externe chinez Wang Yi, moment care va reliefa rivalitatea pentru supremație dintre Statele Unite și China și va oferi o nouă imagine a competiției dintre democrațiile liberale și autocrații.

Schimbarea cursului evenimentelor și dezvățarea de neputință a democrațiilor liberale

Abundența crizelor care trebuie rezolvate simultan constituie tema raportului de securitate de la München, document ce este întotdeauna publicat cu câteva zile înainte de reuniunea de la Bayrischer Hof din München și care pregătește terenul de discuții, agenda importantului eveniment. În acest an, raportul se intitulează “Turning the Tide, Unlearning Helplessness” – Schimbarea cursului evenimentelor, dezvățarea de neputință, relatează Deutsche Welle.

În mod clar, 2021 nu a fost un an favorabil optimismului geopolitic, atenționează raportul Conferinței, invocând pandemia de coronavirus aparent nesfârșită, amenințarea din ce în ce mai tangibilă a schimbărilor climatice, vulnerabilitățile supărătoare ale unei lumi interconectate sau creșterea tensiunilor geopolitice, toate aceste provocări adăugându-se la un sentiment de pierdere a controlului.

Noul Raport de securitate de la München susține că, la fel cum oamenii pot suferi de “neputință învățată” – un termen psihologic care descrie sentimentul că nimic din ceea ce face cineva nu poate produce o schimbare pozitivă – și societățile pot ajunge să creadă că sunt incapabile să controleze provocările cu care se confruntă. Această convingere, avertizează raportul, se poate transforma într-o profeție care se auto-împlinește și poate împiedica lumea să abordeze cele mai importante crize înainte de a fi prea târziu.

“Cel mai mare risc este ca sentimentul de neputință în fața numeroaselor crize din ultimii ani să devină o profeție care se autoîmplinește”, a afirmat și Wolfgang Ischinger.

Ediția din 2022 a Raportului de securitate de la München acoperă provocările de securitate din Afganistan, regiunea Sahel, Cornul Africii și Europa de Est, precum și riscurile reprezentate de dependențele din lanțurile de aprovizionare cu tehnologii critice și de inegalitatea în creștere.

În timp ce provocările sunt reale, susține raportul, instrumentele și resursele necesare pentru a le aborda sunt, de fapt, disponibile.

Liderii transatlantici trebuie să revigoreze optimismul și impulsul palpabil din primele zile ale administrației Biden și să demonstreze că atât democrația ca sistem, cât și alianțele bazate pe valori liberale, pot fi benefice pentru cetățenii statelor lor și pentru întreaga lume. În mod colectiv, ei au șansa de a schimba cursul lucrurilor. Individual, riscă să fie duși de val“, avertizează raportul Conferinței.

În ultimele cinci decenii, Conferința de Securitate de la München, aflată la cea de-a 58-a ediție în 2022, a devenit o întâlnire esențială anuală pentru comunitatea strategică internațională. De la înființarea sa în 1963 ca “Internationale Wehrkunde Begegnung” (n.r – reuniune internațională de apărare), MSC s-a transformat într-un forum independent dedicat promovării soluționării pașnice a conflictelor și a cooperării internaționale și dialogului. În plus, față de conferința emblematică anuală din februarie, MSC găzduiește în mod regulat alte evenimente de mare amploare în capitalele din întreaga lume.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

MAREA BRITANIE

La prima vizită externă după încoronare, Charles al III-lea l-a citat în limba română pe Eminescu: Am ajuns să iubesc România, “țară de glorii, țară de dor”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Regele Charles al III-lea a transmis, vineri, un mesaj emoționant de la Palatul Cotroceni, afirmând că întotdeauna s-a simțit acasă în România și a ajuns să iubească țara noastră, monarhul britanic precizând că abia așteaptă să-și joace rolul în strângerea și mai puternică a relațiilor bilaterale, citând din Mihai Eminescu și evocând descendența sa comună cu România prin relațiile de rudenie ale familiei regale britanice cu regina Maria a României și cu regele Mihai al României.

Charles al III-lea, aflat la prima vizită în România în calitate de rege, la prima vizită externă după încoronare și a doua după urcarea la tron, a mărturisit că “întotdeauna” s-a simţit “acasă” în România, pe care a numit-o, în limba română, “ţară de glorii, ţară de dor”, citând din poezia lui Mihai Eminescu “Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie”.

“Nu pot să descriu plăcerea pe care o am vizitând încă o dată România. Au trecut 25 de ani de la prima mea vizită în această țară remarcabilă. Când am venit aici, am simțit o legătură puternică cu România. Întotdeauna m-am simțit acasă în România. Am avut bucuria de a putea călători prin toată țara și am întâlnit români din toate domeniile. Am putut fi martor la dezvoltarea extraordinară care a avut loc. Am ajuns să iubesc România, cultura şi arta, patrimoniul, istoria, peisajele şi biodiversitatea”, a afirmat monarhul britanic şi a continuat în limba română: “ţară de glorii, ţară de dor”.

Prin rostirea acestui vers, Charles al III-lea a fost aplaudat intens de cei 300 de oameni prezenți la recepția găzduită de președintele Klaus Iohannis în onoarea monarhului britanic.

Regele Charles al III-lea a spus că prețuiește mai ales prietenii săi din România, care l-au sprijinit și în proiecte și care fac bine pentru țară.

“Am văzut un sprijin deosebit de generos pentru prietenii din Ucraina”, a mai precizat monarhul, evocând și rolul crucial al comunității de peste un milion de români care locuiesc în Marea Britanie.

Abia aștept să-mi joc și eu rolul în strângerea și mai puternică a legăturilor noastre pe viitor”, a conchis suveranul britanic.

La rândul său, președintele Klaus Iohannis a precizat, în alocuțiunea sa, că ne onorează faptul că prima vizită în străinătate de la încoronare are loc în țara noastră.

“Majestatea Voastră, Bine ați revenit în România, țara pentru care de-a lungul timpului ați dezvoltat o afecțiune aparte! Ne onorează faptul că prima vizită în străinătate de la încoronarea Majestății Voastre are loc în țara noastră. Pentru români, acesta reprezintă un mesaj extrem de important, că legăturile cu aceste locuri rămân la fel de strânse și după preluarea noilor responsabilități. Vă transmit în numele tuturor românilor aprecierea și recunoștința noastră pentru implicarea autentică în protejarea și celebrarea unor valori care țin de însăși identitatea națională: natura, peisajul rural din țara noastră, dar și moștenirea culturală bogată”, a spus Iohannis, în cadrul unui discurs ce a urmat ceremoniei primirii oficiale și convorbirilor tête-à-tête.

Noul suveran britanic are o prietenie de lungă durată cu România, o țară unde deține proprietăți la Viscri și Valea Zălanului, bazată pe descendența comună și relațiile de rudenie cu Casa Regală a României, dar și pe afinitatea și atașamentul personale ale suveranului britanic pentru România, poporul român și biodiversitatea țării noastre.

Localnicii povestesc cum, datorită interesului Majestății Voastre, frumusețea satelor și a tradițiilor lor a trecut granițele. Le-ați reamintit cât de prețioase sunt tradițiile, obiceiurile, meșteșugurile moștenite de generații și faptul că acestea nu își pierd valoarea în fața erei vitezei și a tehnologiei, ci dimpotrivă. Fundația caritabilă a Majestății Voastre a deschis posibilitatea de a redescoperi satul românesc și de a contribui la prezervarea lui prin activități de restaurare a clădirilor sau a obiectelor prețioase, prin dezvoltarea agriculturii ecologice, protejarea zonelor montane sau readucerea la viață a unor meserii tradiționale. Ați creat astfel oportunități deosebite pentru dezvoltarea durabilă a comunităților locale”, a mai adăugat Iohannis.

Președintele Klaus Iohannis l-a primit vineri, la Palatul Cotroceni, pe regele Charles al III-lea al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei, cel care a devenit primul monarh britanic care vizitează România în această calitate.

Vizita regelui Charles al III-lea în România are un caracter privat, iar singurul moment public este reprezentat de vizita la Palatul Cotroceni, ca gest de curtoazie.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Klaus Iohannis l-a primit pe regele Charles al III-lea, “un mare prieten al României”, la Palatul Cotroceni: Datorită interesului Majestății Voastre, frumusețea satelor și tradițiilor românești a trecut granițele

Published

on

© Administrația Prezidențială

România este onorată de faptul că prima vizită în străinătate a regelui Charles al III-lea al Marii Britanii după încoronare are loc în țara noastră, i-a transmis vineri președintele Klaus Iohannis monarhului britanic, în cadrul unui discurs pe care l-a susținut la o recepție găzduită la Palatul Cotroceni în onoarea acestuia.

Președintele Klaus Iohannis l-a primit vineri, la Palatul Cotroceni, pe regele Charles al III-lea al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei, cel care a devenit primul monarh britanic care vizitează România în această calitate.

Vizita regelui Charles al III-lea în România are un caracter privat, iar singurul moment public este reprezentat de vizita la Palatul Cotroceni, ca gest de curtoazie.

“Majestatea Voastră, Bine ați revenit în România, țara pentru care de-a lungul timpului ați dezvoltat o afecțiune aparte! Ne onorează faptul că prima vizită în străinătate de la încoronarea Majestății Voastre are loc în țara noastră. Pentru români, acesta reprezintă un mesaj extrem de important, că legăturile cu aceste locuri rămân la fel de strânse și după preluarea noilor responsabilități. Vă transmit în numele tuturor românilor aprecierea și recunoștința noastră pentru implicarea autentică în protejarea și celebrarea unor valori care țin de însăși identitatea națională: natura, peisajul rural din țara noastră, dar și moștenirea culturală bogată”, a spus Iohannis, în cadrul unui discurs ce a urmat ceremoniei primirii oficiale și convorbirilor tête-à-tête.

Noul suveran britanic are o prietenie de lungă durată cu România, o țară unde deține proprietăți la Viscri și Valea Zălanului, bazată pe descendența comună și relațiile de rudenie cu Casa Regală a României, dar și pe afinitatea și atașamentul personale ale suveranului britanic pentru România, poporul român și biodiversitatea țării noastre.

Localnicii povestesc cum, datorită interesului Majestății Voastre, frumusețea satelor și a tradițiilor lor a trecut granițele. Le-ați reamintit cât de prețioase sunt tradițiile, obiceiurile, meșteșugurile moștenite de generații și faptul că acestea nu își pierd valoarea în fața erei vitezei și a tehnologiei, ci dimpotrivă. Fundația caritabilă a Majestății Voastre a deschis posibilitatea de a redescoperi satul românesc și de a contribui la prezervarea lui prin activități de restaurare a clădirilor sau a obiectelor prețioase, prin dezvoltarea agriculturii ecologice, protejarea zonelor montane sau readucerea la viață a unor meserii tradiționale. Ați creat astfel oportunități deosebite pentru dezvoltarea durabilă a comunităților locale”, a mai adăugat Iohannis.

Șeful statului a salutat activitatea substanțială, valoroasă și constantă a regeluipentru protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice și faptul că aceasta s-a reflectat și în România.

“Ați făcut din protejarea ecosistemului și din refacerea biodiversității unice a țării noastre o prioritate.  Admirația Majestății Voastre față de peisajele mioritice, față de fauna sălbatică şi pădurile maiestuoase a alimentat o dorință permanentă de a proteja această frumusețe naturală. Lansarea, în urmă cu un an, la Sibiu, a celui mai mare proiect transfrontalier de reîmpădurire din Europa este doar cel mai recent exemplu”, a punctat el.

Președintele Iohannis a evidențiat și faptul că anul 2023 este unul foarte important și pentru relația dintre România și Regatul Unit.

“Celebrăm 20 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic Bilateral, prilej cu care a fost semnată Declarația comună reînnoită, care deschide calea unei cooperări intensificate între țările noastre. Dimensiunea militară și de securitate, care reprezintă un pilon esențial al Parteneriatului Strategic, este cu atât mai relevantă în actualul context geopolitic”, a spus șeful statului.

Klaus Iohannis a evidențiat și rolul special al comunității românești din Marea Britanie, care numără peste 1,2 milioane de persoane, în dezvoltarea legăturilor româno-britanice.

“Și pentru a ilustra cât de profunde sunt legăturile dintre noi, legături nu doar afective, ci și prin prisma rădăcinilor Familiei Regale, îmi vin în minte cuvintele unui sătean care, vorbind despre onoarea de a se fi întâlnit cu Majestatea Voastră, în satul său, a spus că nu a avut nevoie de nicio traducere, atât de puternice sunt aceste legături”, a detaliat președintele.

Vă mulțumim că ați fost și sunteți în continuare un mare prieten al României! Ne uităm cu speranță spre viitor, convinși că aceste legături vor deveni tot mai puternice și că relațiile dintre statele noastre se vor dezvolta în continuare”, a conchis Klaus Iohannis.

Prima vizită externă a lui Charles al III-lea după încoronare

Această călătorie a regelui Marii Britanii în România reprezintă a doua vizită externă a monarhului britanic după vizita de stat pe care a efectuat-o în luna martie în Germania, precum și prima vizită în străinătate a suveranului după ceremonia de încoronare.

Regele Charles al III-lea și regina Camilla au fost încoronați pe 6 mai la Westminster Abbey, marcând începutul simbolic al unei noi ere regale în Marea Britanie, într-o ceremonie la care au participat peste 2.000 de invitați, inclusiv șefi de state din întreaga din lume, între care și președintele Klaus Iohannis. Charles al III-lea a fost proclamat rege al Marii Britanii pe 10 septembrie 2022, la două zile de la decesul reginei Elisabeta a II-a, deschizând o nouă epocă pentru monarhia britanică.

Charles al III-lea și România

În calitate de Prinț de Wales, Charles a vizitat în nenumărate rânduri România și a promovat imaginea țării noastre în lume.El s-a îndrăgostit de satele din Transilvania în 1998, atunci când a vizitat pentru prima dată România. În 2006, a cumpărat prima casă în România, o casă tradițională din satul Viscri, din județul Brașov, Ulterior a cumpărat și alte proprietăți, între care o casă în satul Valea Zălanului, din județul Covasna.

La 29 martie 2017, în aceeași zi în care Marea Britanie a declanșat articolul 50 din Tratatul UE privind retragerea din Uniune, prințul Charles a fost decorat de președintele Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni, cu Ordinul Național “Steaua României” în Grad de Mare Cruce, în semn de “prețuire pentru activitatea în România și pentru promovarea imaginii acesteia în lume”.

În același an, în luna decembrie, prințul Charles a făcut parte dintr-o însemnată prezență regală europeană la București, cu ocazia funeraliilor regelui Mihai I al României. Fostul suveran al României şi Regina Elisabeta a II-a aveau o descendență comună, fiind stră-strănepoții reginei Victoria a Marii Britanii, iar regele Mihai a fost văr cu principele consort Philip, soțul reginei Elisabeta a II-a și tatăl lui Charles al III-lea.

În timpul procesiunilor funerare care s-au desfășurat și în Sala Tronului de la Palatul Regal, prințul Charles, fostul rege al Spaniei, Juan Carlos, regele Suediei Carl Gustav al XVI-lea și alte personalități regale s-au recules la catafalcul ultimului șef de stat din perioada celui de-al Doilea Război Mondial care mai era în viață până la finele lui 2017.

În anii următori, atât în Marea Britanie, cât și la ONU și în România, prințul Charles a promovat imaginea României în lume, el având mai multe proprietăți în Transilvania, inclusiv o casă în localitatea Viscri.

Astfel, când filmul documentar ”Wild Carpathia – Seasons of Change” a fost difuzat în premieră la sediul ONU din New York, proiecția video a fost însoțită de un mesaj al prințului Charles.

În 2020, după debutul pandemiei de coronavirus, prințul Charles s-a adresat în mai multe rânduri românilor. Într-un mesaj video cu ocazia Paştelui ortodox, în care a evocat criză sanitară şi și-a exprimat dorinţa de a reveni în România și de a se întâlni din nou cu membri ai comunităţii româneşti din Marea Britanie, prințul de Wales afirma că “mulţi români din Marea Britanie joacă un rol indispensabil în sistemul de sănătate” și că “nu are suficiente cuvinte pentru eforturile lor remarcabile.

Tot acum doi ani, prințul Charles i-a felicitat pe voluntarii români implicaţi în proiectul “Ambulanţa pentru monumente”, care au câştigat Premiul European pentru Patrimoniu la categoria Educaţie, Formare şi Conştientizare.

Ca parte a eforturilor sale de a promova turismul în România, Alteța Sa Regală i-a îndemnat pe români să își petreacă vacanțele în România. “Voi continua să pledez pentru protejarea comorilor unice ale României, care ocupă un loc deosebit în inima mea”, consemna acesta.

Prințul Charles a vizitat România pentru ultima oară în această calitate la finalul lunii mai a anului 2022, după ce a deschis pentru prima dată lucrările Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a, într-un moment de cotitură, și înainte de celebrarea Jubileului de Platină al mamei sale, la 70 de ani de domnie.

În România, viitorul rege britanic a discutat cu președintele Klaus Iohannis despre Parteneriatul Strategic româno-britanic și dezvoltarea unor proiecte educaționale privind schimbările climatice, a participat la lansarea celui mai mare proiect de reîmpădurire din Europa și s-a întâlnit cu refugiați ucraineni aflați în România, cărora le-a transmis un mesaj de “încurajare şi speranţă”.

Continue Reading

NATO

Secretarul general al NATO va participa la ceremonia de învestire a lui Erdoǧan, la Ankara. Aderarea Suediei la Alianță, principalul scop al vizitei în Turcia

Published

on

© President of Turkey/ Facebook

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, va efectua o vizită în Turcia în perioada 03-04 iunie 2023. Sâmbătă, el va participa la ceremonia de învestire a președintelui Republicii, Recep Tayyip Erdoǧan, la Ankara, după ce acesta a câștigat un al doilea madnat în urma alegerilor prezidențiale din 28 mai, informează un comunicat al Alianței.

Stoltenberg și-a anunțat deja de joi intenția de a vizita Ankara „în viitorul apropiat” pentru a promova ratificarea aderării Suediei la NATO. Acesta a declarat că a vorbit deja cu Erdogan la telefon la începutul acestei săptămâni pentru a „sublinia importanța de a face progrese” în ceea ce privește aderarea țării nordice.

Turcia și Ungaria sunt singurele țări NATO care nu au ratificat încă cererea de aderare a Suediei. Finlanda a aderat oficial la alianță în aprilie.

Erdoǧan, care a fost reales duminică pentru un nou mandat de cinci ani în funcția de președinte al Turciei, a acuzat Suedia că este un refugiu pentru „teroriști”, în special pentru membrii Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK).

Ministrul suedez de externe, Tobias Billstrom, a declarat că Stockholmul și-a îndeplinit „toate angajamentele” pentru a adera la NATO și a îndemnat Turcia și Ungaria să permită țării sale să intre în Alianță.

În context, șeful NATO a salutat intrarea în vigoare, joi, a noilor legi antiterorism ale Suediei. „Acest lucru arată că Suedia și-a respectat angajamentele asumate în cadrul Memorandumului trilateral încheiat anul trecut la Madrid. Și demonstrează că aderarea rapidă a Suediei va contribui la securitatea Alianței”, a concluzionat Jens Stoltenberg.

Secretarul general va avea, de asemenea, întâlniri bilaterale cu președintele Erdoǧan și cu înalți oficiali turci la Ankara.

Continue Reading

Facebook

MAREA BRITANIE12 hours ago

La prima vizită externă după încoronare, Charles al III-lea l-a citat în limba română pe Eminescu: Am ajuns să iubesc România, “țară de glorii, țară de dor”

MAREA BRITANIE12 hours ago

Klaus Iohannis l-a primit pe regele Charles al III-lea, “un mare prieten al României”, la Palatul Cotroceni: Datorită interesului Majestății Voastre, frumusețea satelor și tradițiilor românești a trecut granițele

U.E.14 hours ago

Annalena Baerbock consideră că războiul rus din Ucraina a reprezentat un punct de cotitură pentru securitatea din regiunea Mării Baltice: Securitatea fiecăruia dintre noi este securitatea noastră, a tuturor

NATO14 hours ago

Secretarul general al NATO va participa la ceremonia de învestire a lui Erdoǧan, la Ankara. Aderarea Suediei la Alianță, principalul scop al vizitei în Turcia

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

UE a sprijinit România cu 3 miliarde de euro prin instrumentul SURE pentru a proteja locurile de muncă și lucrătorii de impactul pandemiei de COVID-19

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Bruxelles-ul propune modernizarea normelor UE privind siguranța și durabilitatea maritimă și prevenirea poluării apelor de către nave

ROMÂNIA15 hours ago

Klaus Iohannis va fi laureat sâmbătă și duminică, în Germania, cu Premiul Civic German și cu Premiul Franz Werfel pentru drepturile omului

U.E.16 hours ago

Parteneriate strategice reciproc avantajoase cu țări precum Kazahstanul reprezintă un pilon esențial al strategiei UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050, evidențiază vicepreședintele Maros Sefcovic

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Antony Blinken avertizează, într-un discurs la Helsinki, că o încetare a focului în Ucraina ar reprezenta o “pace Potemkin” favorabilă Rusiei. SUA vor discuții ample despre securitatea europeană

SUA17 hours ago

SUA iau „contramăsuri” împotriva încălcării de către Rusia a tratatului nuclear New START

MAREA BRITANIE12 hours ago

La prima vizită externă după încoronare, Charles al III-lea l-a citat în limba română pe Eminescu: Am ajuns să iubesc România, “țară de glorii, țară de dor”

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Antony Blinken avertizează, într-un discurs la Helsinki, că o încetare a focului în Ucraina ar reprezenta o “pace Potemkin” favorabilă Rusiei. SUA vor discuții ample despre securitatea europeană

NATO2 days ago

Klaus Iohannis, despre garanții de securitate pentru R. Moldova și Ucraina: Dacă nu reușim să ajutăm Ucraina și Moldova, înseamnă că am pierdut

NATO2 days ago

Stoltenberg, la Olso: Avem nevoie de un cadru care să asigure garanții pentru securitatea Ucrainei și pentru a întrerupe ciclul de agresiune al Rusiei

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Klaus Iohannis: Summitul Comunității Politice Europene, o dovadă relevantă pentru aderarea R. Moldova la UE. România și celelalte state europene îi sunt alături

ROMÂNIA2 days ago

“Nu sunteți singuri!”: Klaus Iohannis face apel ca sprijinul UE pentru R. Moldova să aibă mai multă mai multă vizibilitate în rândul cetățenilor

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă va continua discuțiile cu sindicaliștii pentru rezolvarea grevei din Educație. Guvernul va aproba pe 1 iunie creșterile salariale pentru profesori

ROMÂNIA3 days ago

Ministrul Sănătății anunță finalizarea noii forme a Planului Naţional de Combatere a Cancerului

REPUBLICA MOLDOVA4 days ago

VIDEO Summitul CPE din R. Moldova: “Ne-am obișnuit să credem că suntem mici și că de noi nu depinde nimic, dar pe 1 iunie, Europa va veni la noi acasă”

NATO1 week ago

“Drumul către summitul de la Vilnius”: Jens Stoltenberg afirmă că aderarea Ucrainei la NATO “în mijlocul unui război nu este pe ordinea de zi”

Team2Share

Trending