Connect with us

INTERNAȚIONAL

Începe Conferința de Securitate de la München sub dilema “dezvățării de neputință” a democrațiilor liberale. România, reprezentată de miniștrii de externe și de apărare

Published

on

© Munich Security Conference

Cea de-a 58-a ediție a Conferinței de Securitate de la München (MSC), cel mai prestigios forum consacrat securității transatlantice și internaționale, își deschide vineri ușile la celebrul hotel Bayerischer Hof din capitala Bavariei pentru un maraton de conversații strategice, dialoguri diplomatice de la distanță între superputerile lumii, reuniuni informale ale marilor puteri democratice având pe fundal un peisaj geopolitic oscilant între iminența unei invazii sau atac militar al Rusiei asupra Ucrainei și continuarea căii diplomatice în discuțiile dintre Occident și Moscova pe marginea arhitecturii de securitate a Europei. Importanți lideri și oficiali transatlantici – de la vicepreședintele SUA Kamala Harris și secretarul de stat Antony Blinken la triada germană “cancelar – ministru de externe – ministru al apărării” și până la liderii UE și NATO – vor urca pe scena Conferinței. România va fi reprezentată de ministrul de externe Bogdan Aurescu și ministrul apărării naționale Vasile Dîncu.

CaleaEuropeana.ro va relata, pentru al cincilea an consecutiv, de la acest important for de dezbateri consacrat securității și apărării la nivel internațional. (Urmăriți aici corespondența premieră CaleaEuropeană.ro de la ediția din 2018, aici corespondența de la ediția din 2019, aici corespondența din 2020, aici relatările din 2021 și aici corespondența virtuală din 2022).

O nouă mostră de unitate transatlantică pentru “dezvățarea” a democrațiilor liberale

Prefațată încă de luni prin tradiționalul raport ce întâmpină fiecare ediție a MSC – “Turning the Tide – Unlearning Helplessness” – , Conferința va primi mai puțini invitați, precum și delegații mai mici, pentru a asigura sănătatea și siguranța participanților săi și a publicului din München. Cu toate acestea, liderii transatlantici vor fi gata să ofere o nouă mostră de unitate în fața agresivității Rusiei.

Vor participa mulți dintre cei mai importanți factori de decizie din lume, inclusiv peste 30 de șefi de stat și de guvern, 100 de miniștri și șefii celor mai importante organizații internaționale, cum ar fi ONU, NATO și UE.

Aflat pentru ultima oară la cârma Conferinței pe care o prezidează începând din 2007, veteranul diplomat Wolfgang Ischinger a privit retrospectiv la ultimii 14 ani și “nu-și amintește nicio perioadă în care să fi existat atâtea crize care să se suprapună”, referindu-se la provocările reprezentate de Iran, ascensiunea ca superputere globală a Chinei și arhitectura de securitate euro-atlantică pe fondul agresivității Rusiei față de Ucraina, acest din urmă subiect fiind în fața unor noi acte – iminența unui atac militar și răspunsurile pe care Moscova le-a trimis joi Statelor Unite, în care se arată dispusă să discute cu SUA asupra propunerii ca cele două ţări să efectueze reciproc inspecţii în baze de rachete, inclusiv Polonia și România, însă denunță faptul că SUA nu au luat în calcul propunerile sale de securitate, care includeau, între altele, retragerea forțelor SUA și NATO din România și Bulgaria.

După ce anul trecut, la ediția specială online organizată sub forma unui regal de revigorare a unității transatlantice, Joe Biden a devenit primul președinte american în funcție care s-a adresat vreodată Conferinței, în 2022, forumul din capitala bavareză își va deschide ușile pentru prima dată în istorie unei femei vicepreședinte, care va reprezenta Statele Unite la Conferința de Securitate de la München. Prezența americană va fi completată prin cea a secretarului de stat Antony Blinken și a șefei Camerei Reprezentanților Nancy Pelosi.

Kamala Harris va face parte dintr-o galerie însemnată de lideri politici transatlantici prezenți la München, dintre care se remarcă premierul britanic, Boris Johnson, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Charles Michel.

Garnitura de lideri ai guvernului german va fi compusă din noul cancelar german Olaf Scholz, noul ministru de externe al Germaniei, Annalena Baerbock, noul ministru al apărării, Christine Lambrecht.

Uniunea Europeană mai este reprezentată și la nivelul Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate Josep Borrell, dar și la nivelul Comisiei Europene, prin vicepreședintele Margaritis Schinas, comisarul pentru piață internă Thierry Breton sau comisarul pentru afaceri și securitate interne Ylva Johansson.

Organizația Națiunilor Unite va fi reprezentată de secretarul general, Antonio Guterres, care va deschide lucrările Conferinței alături de veterenul diplomat Wolfgang Ischinger, aflat pentru ultima oară la cârma Conferinței de Securitate de la München, urmând a fi înlocuit de Christoph Heusgen, fost ambasador al Germaniei la ONU în perioada 2017-2021 și fost consilier pentru securitate națională al cancelarului Angela Merkel.

Vor fi prezenți și președintele Ucrainei Volodimir Zelenski, prim-ministrul Poloniei Mateusz Morawiecki, prim-ministrul Greciei Kyriakos Mitsotakis, prim-ministrul Croației Andrej Plenkovic sau prim-ministrul Belgiei Alexander De Croo. Republicile baltice vor reprezentate de premierul Estoniei Kaja Kallas, președintele Lituaniei Gitanas Nauseda, președintele Letoniei Egils Levits.

Țări precum Franța, care asigură președinția Consiliului UE, Canada, Japonia sau India vor fi reprezentate la nivel de miniștrii de externe. De altfel, în marja conferinţei, miniştrii de externe din G7 vor avea o reuniune, preşedinţia acestui grup fiind asigurată în prezent de Germania.

Marea absență din lista participanților o reprezintă Federația Rusă, care a refuzat să participe la Conferința de Securitate de la München, locul de unde în 2007 Vladimir Putin susținea celebrul discurs în care contesta ordinea de securitate euro-atlantică garantată de alianța dintre SUA și Europa.

România, o prezență constantă la lucrările Conferinței, îi trimite la München pe ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu și pe ministrul apărării naționale Vasile Dîncu.

Potrivit unui comunicat al MApN, ministrul Vasile Dîncu va participa la un prânz de lucru găzduit de reprezentanți ai think tank-ului american Atlantic Council, temele principale de discuție fiind situaţia de securitate şi mobilitatea militară.

În opinia șefului diplomației române, discuțiile privind securitatea globală au loc “momentul potrivit”, dat fiind contextul tensiunilor din regiunea Mării Negre. “Este momentul potrivit pentru dialog, pentru dezescaladare și pentru protejarea arhitecturii de securitate europeană”, a scris Aurescu, pe Twitter.

În ceea ce privește SUA, Harris va continua tradiția americană a reprezentării la nivel de vicepreședinte, poziție din care Statele Unite au fost reprezentate aproape jumătate din timpul ultimilor 15 ani de fostul vicepreședinte Joe Biden. Anul trecut, în calitate de președinte, Biden a făcut apel la o comunitate transatlantică unită în fața Rusiei, având în vedere că Vladimir Putin încearcă să slăbească proiectul european și NATO, a anunțat “o competiție strategică dură de lungă durată” cu China și a cerut Europei să acționeze la unison cu SUA având în vedere noua eră a competiției între democrațiile liberale și regimurile autoritare.

Kamala Harris se va adresa Conferinței în ziua de sâmbătă, iar discursul său va fi urmat de o intervenție, de la distanță, a ministrului de externe chinez Wang Yi, moment care va reliefa rivalitatea pentru supremație dintre Statele Unite și China și va oferi o nouă imagine a competiției dintre democrațiile liberale și autocrații.

Schimbarea cursului evenimentelor și dezvățarea de neputință a democrațiilor liberale

Abundența crizelor care trebuie rezolvate simultan constituie tema raportului de securitate de la München, document ce este întotdeauna publicat cu câteva zile înainte de reuniunea de la Bayrischer Hof din München și care pregătește terenul de discuții, agenda importantului eveniment. În acest an, raportul se intitulează “Turning the Tide, Unlearning Helplessness” – Schimbarea cursului evenimentelor, dezvățarea de neputință, relatează Deutsche Welle.

În mod clar, 2021 nu a fost un an favorabil optimismului geopolitic, atenționează raportul Conferinței, invocând pandemia de coronavirus aparent nesfârșită, amenințarea din ce în ce mai tangibilă a schimbărilor climatice, vulnerabilitățile supărătoare ale unei lumi interconectate sau creșterea tensiunilor geopolitice, toate aceste provocări adăugându-se la un sentiment de pierdere a controlului.

Noul Raport de securitate de la München susține că, la fel cum oamenii pot suferi de “neputință învățată” – un termen psihologic care descrie sentimentul că nimic din ceea ce face cineva nu poate produce o schimbare pozitivă – și societățile pot ajunge să creadă că sunt incapabile să controleze provocările cu care se confruntă. Această convingere, avertizează raportul, se poate transforma într-o profeție care se auto-împlinește și poate împiedica lumea să abordeze cele mai importante crize înainte de a fi prea târziu.

“Cel mai mare risc este ca sentimentul de neputință în fața numeroaselor crize din ultimii ani să devină o profeție care se autoîmplinește”, a afirmat și Wolfgang Ischinger.

Ediția din 2022 a Raportului de securitate de la München acoperă provocările de securitate din Afganistan, regiunea Sahel, Cornul Africii și Europa de Est, precum și riscurile reprezentate de dependențele din lanțurile de aprovizionare cu tehnologii critice și de inegalitatea în creștere.

În timp ce provocările sunt reale, susține raportul, instrumentele și resursele necesare pentru a le aborda sunt, de fapt, disponibile.

Liderii transatlantici trebuie să revigoreze optimismul și impulsul palpabil din primele zile ale administrației Biden și să demonstreze că atât democrația ca sistem, cât și alianțele bazate pe valori liberale, pot fi benefice pentru cetățenii statelor lor și pentru întreaga lume. În mod colectiv, ei au șansa de a schimba cursul lucrurilor. Individual, riscă să fie duși de val“, avertizează raportul Conferinței.

În ultimele cinci decenii, Conferința de Securitate de la München, aflată la cea de-a 58-a ediție în 2022, a devenit o întâlnire esențială anuală pentru comunitatea strategică internațională. De la înființarea sa în 1963 ca “Internationale Wehrkunde Begegnung” (n.r – reuniune internațională de apărare), MSC s-a transformat într-un forum independent dedicat promovării soluționării pașnice a conflictelor și a cooperării internaționale și dialogului. În plus, față de conferința emblematică anuală din februarie, MSC găzduiește în mod regulat alte evenimente de mare amploare în capitalele din întreaga lume.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

RUSIA

Secretarul de stat american și ministrul rus de externe au discutat telefonic despre ”pașii următori” în negocierile care vizează pacea în Ucraina

Published

on

© MFA Russia/ X

Secretarul de stat american Marco Rubio a discutat cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov despre ”pașii următori” în demersurile privind pacea în Ucraina și ”au convenit să continue să lucreze pentru restabilirea comunicării între Statele Unite și Rusia”.

”Secretarul de stat Marco Rubio a discutat astăzi cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov.  Secretarul de stat a informat Rusia cu privire la operațiunile militare de descurajare ale SUA împotriva Houthis susținuți de Iran și a subliniat că nu vor fi tolerate atacurile continue ale Houthi asupra navelor militare și comerciale ale SUA în Marea Roșie.  Secretarul de stat Rubio și ministrul de externe Lavrov au discutat, de asemenea, pașii următori pentru a da curs întâlnirilor recente din Arabia Saudită și au convenit să continue să lucreze pentru restabilirea comunicării între Statele Unite și Rusia”, menționează Departamentul de Stat al SUA într-un comunicat.

În pofida tensiunilor recente dintre președintele american Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, Kievul a fost de acord cu o încetare a focului de 30 de zile mediată de SUA dacă Moscova pune capăt atacurilor sale, arată Deutsche Welle

Doar că președintele Rusiei a prezentat o serie de avertismente privind acceptarea propunerii înaintate de SUA și Ucraina menite să deschidă calea încetării războiului declanșat de Kremlin.

Consilierul pentru securitate națională al lui Donald Trump, Mike Waltz, a declarat că SUA manifestă ”un optimism precaut” cu privire la reușita unui acord de încetare a focului, deși președintele american Donald Trump a apreciat că discuțiile Washingtonului cu Putin au fost ”foarte bune și productive”.

Președintele rus Vladimir Putin va trebui, ”mai devreme sau mai târziu, să vină la masa” negocierilor, a declarat sâmbătă premierul britanic Keir Starmer după videoconferința organizată la Londra, la care au participat aproximativ 25 de lideri aliați ai Ucrainei.

Dacă Putin vrea cu adevărat pace, este foarte simplu: el trebuie să înceteze atacurile sale barbare contra Ucrainei și să accepte un armistițiu”, a adăugat Starmer, detaliind detaliile discutate de oficiali. 

Aceștia au subliniat nevoie unor acorduri de monitorizare puternice, în eventualitatea în care Rusia va fi de acord cu armistițiul.

În cazul în care Putin refuză o încetare a focului necondiționată, liderii occidentali au convenit să intensifice eforturile de consolidare a poziției Ucrainei prin accelerarea sprijinului militar pentru această țară, prin înăsprirea sancțiunilor contra Moscovei și prin prospectarea căilor legale ”pentru a ne asigura că Rusia plătește pentru daunele pe care le-a produs” Kievului, aluzie la activele rusești înghețate.

În contextul în care planurile ”coaliției de voință” pentru un acord de pace în Ucraina trec la “faza operațională”, șefii militari din aproximativ 30 de aliați ai Kievului vor organiza joi, la Londra, o nouă “reuniune de planificare operațională” pentru a stabili modul în care vor trimite trupe de menținere a păcii într-o Ucraină postbelică.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Planurile “coaliției de voință” pentru un acord de pace în Ucraina trec la “faza operațională”, anunță Starmer: Putin și Rusia să lase “armele să tacă în Ucraina”

Published

on

© Dawson / No 10 Downing Street

Premierul britanic Keir Starmer a cerut sâmbătă ca “armele să tacă în Ucraina” și a declarat că puterile militare europene se vor întâlni săptămâna viitoare, în timp ce planurile de asigurare a unui acord de pace trec la o “fază operațională”.

Starmer a vorbit într-o conferință de presă în Downing Street, după o reuniune virtuală a “coaliției celor dispuși” pe care liderul britanic a convocat-o și la care au participat liderii instituțiilor Uniunii Europene, cei ai națiunilor europene, inclusiv României, ai NATO, Canadei, Ucrainei, Australiei și Noii Zeelande.

La reuniune au luat cuvântul Starmer, președintele francez, Emmanuel Macron, președintele ucrainean, Volodymyr Zelenskyy, și secretarul general al NATO, Mark Rutte.

Prim-ministrul britanic a declarat că abordarea “da, dar” a lui Vladimir Putin cu privire la o propunere de încetare a focului nu este suficient de bună, iar președintele rus va trebui să negocieze “mai devreme sau mai târziu”.

El l-a acuzat pe Putin că încearcă să amâne pacea și a declarat că aceasta trebuie să devină o realitate după mai mult de trei ani de război.

“Mai devreme sau mai târziu, Putin va trebui să vină la masă. Așa că acesta este momentul. Lăsați armele să tacă, lăsați atacurile barbare asupra Ucrainei să înceteze odată pentru totdeauna și fiți de acord cu o încetare a focului acum. Acum este momentul să ne angajăm în discuții cu privire la un mecanism de gestionare și monitorizare a unei încetări complete a focului și să fim de acord cu negocieri serioase nu doar pentru o pauză, ci pentru o pace durabilă, susținută de acorduri de securitate puternice prin intermediul coaliției noastre de voință”, a mai punctat Starmer.

Astfel, șefii militari din aproximativ 30 de aliați ai Kievului vor organiza joi, la Londra, o nouă “reuniune de planificare operațională” pentru a stabili modul în care vor trimite trupe de menținere a păcii într-o Ucraină postbelică.

 

El a declarat că reuniunea a condus la “noi angajamente”, inclusiv în ceea ce privește apărarea și securitatea mai largă a Europei.

“Nu vom sta deoparte și nu vom aștepta ca Putin să acționeze. În schimb, vom continua să mergem înainte, astfel încât grupul pe care l-am convocat astăzi este mai important ca niciodată. Am convenit că vom continua să creștem presiunea asupra Rusiei, să menținem fluxul de ajutor militar către Ucraina și să continuăm să înăsprim restricțiile asupra economiei Rusiei pentru a slăbi mașinăria de război a lui Putin și pentru a-l aduce la masă. Și am convenit să accelerăm activitatea noastră practică pentru a sprijini un potențial acord. Așa că vom trece acum la o fază operațională”, a spus premierul britanic, la finalul unei reuniuni virtuale.

Conform unei declarații emise de Starmer după reuniune și publicată de Downing Street, liderii participanți și-au reafirmat sprijinul ferm pentru Ucraina. Aceștia au salutat progresele înregistrate în negocierile de pace de la Jeddah și angajamentul președintelui Zelenski față de un armistițiu de 30 de zile, sub rezerva acordului Rusiei.

Liderii au subliniat că responsabilitatea revine acum Moscovei, mingea fiind în terenul Rusiei, și că președintele Putin trebuie să demonstreze că dorește cu adevărat pacea. Totodată, au convenit asupra necesității unor aranjamente solide de securitate pentru a preveni viitoare agresiuni rusești. În cazul unui acord de pace, o “coaliție a celor dispuși” va sprijini Ucraina la sol, pe mare și în aer.

Liderii au insistat asupra unui mecanism strict de monitorizare a armistițiului și au discutat despre intensificarea sancțiunilor și a sprijinului militar în cazul în care Rusia refuză un acord.

Dialogul va continua în zilele următoare pentru a asigura o pace durabilă în Ucraina.

Statele Unite și Ucraina au adoptat marți, la Jeddah, pe malul Mării Roșii, o declarație comună care conciliază tensiunile dintre Washington și Kiev apărute în urma altercației dintre președinții Donald Trump și Volodimir Zelenski, cu SUA anunțând ridicarea imediată a suspendării schimbului de informații și reluarea asistenței de securitate pentru Ucraina și cu Ucraina acceptând o propunere americană pentru un armistițiu de 30 de zile și pentru pași concreți către restabilirea unei păci durabile, ca urmare a invaziei ruse.

Președintele american Donald Trump a afirmat vineri că există o “șansă foarte bună” ca războiul dintre Rusia și Ucraina să se poată încheia după discuțiile “productive” de joi pe care emisarul american Steve Witkoff le-a avut la Moscova cu președintele rus Vladimir Putin.

Reuniunea prin videoconferință convocată de Starmer vine și după ce presa a relatat că prim-ministrul britanic și consilierul său principal pe probleme de securitate au lucrat intens pentru a salva relația afectată dintre Kiev și Washington, elaborând un plan de armistițiu care ar putea într-o zi să deschidă calea către pace. De altfel, șeful guvernului britanic l-a vizitat pe Trump la Casa Albă cu o zi înainte de confruntarea verbală aprinsă din Biroul Oval dintre președintele american și cel ucrainean.

Ulterior, la două zile distanță de la acel moment negativ, premierul britanic i-a găzduit pe aliații europeni și pe președintele Volodimir Zelenski la un summit la Londra.

Summitul de la Londra al aliaților Ucrainei s-a încheiat cu liderii europeni vorbind “pe aceeași voce” într-un “moment de răscruce al istoriei” și cu premierul britanic Keir Starmer, gazda reuniunii, confirmând planurile de a asambla “o coaliție de voință” pentru a pune în aplicare un acord de pace între Rusia și Ucraina și a o garanta, cu sprijinul Statelor Unite. Premierul Keir Starmer a anunțat atunci că liderii prezenți au fost de acord să mențină fluxul de ajutor militar și să crească presiunea economică asupra Rusiei și că vor insista asupra faptului că Ucraina trebuie să fie prezentă la masa negocierilor de pace. De asemenea, președintele francez Emmanuel Macron a precizat că Parisul și Londra propun un armistițiu ruso-ucrainean de o lună “în aer, pe mare și infrastructură energetică”.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Bolojan, după videoconferința convocată de Starmer: România este angajată să continue sprijinul pentru Ucraina și pentru o pace durabilă și justă

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele interimar Ilie Bolojan a afirmat, sâmbătă, după reuniunea prin videoconferință convocată de prim-ministrul britanic Keir Starmer, în urma discuţiilor dintre Ucraina şi SUA de la Jeddah, că a subliniat angajamentul României de a continua sprijinul pentru Ucraina şi pentru eforturile de asigurare a unei păci durabile şi corecte.

”Coordonarea noastră strânsă în acest proces rămâne esenţială. Am subliniat angajamentul României de a continua sprijinul pentru Ucraina şi pentru eforturile de asigurare a unei păci durabile şi juste”, a transmis Ilie Bolojan, într-un mesaj pe X, mulțumindu-i lui Starmer ”pentru organizarea unei reuniuni foarte bune astăzi”.

Preşedintele interimar apreciază că ”o încetare necondiţionată a focului este un prim pas către acest obiectiv, iar Ucraina trebuie să fie de acord cu aceasta”.

 

Premierul britanic Keir Starmer a declarat, sâmbătă, la reuniunea virtuală a aproximativ 25 de lideri mondiali, între care şi preşedintele interimar Ilie Bolojan, că aceştia trebuie să fie pregătiţi să apere ei înşişi orice acord de pace în Ucraina, îndemnându-i să menţină presiunea asupra Rusiei.

Statele Unite și Ucraina au adoptat marți, la Jeddah, pe malul Mării Roșii, o declarație comună care conciliază tensiunile dintre Washington și Kiev apărute în urma altercației dintre președinții Donald Trump și Volodimir Zelenski, cu SUA anunțând ridicarea imediată a suspendării schimbului de informații și reluarea asistenței de securitate pentru Ucraina și cu Ucraina acceptând o propunere americană pentru un armistițiu de 30 de zile și pentru pași concreți către restabilirea unei păci durabile, ca urmare a invaziei ruse.

Președintele american Donald Trump a afirmat vineri că există o “șansă foarte bună” ca războiul dintre Rusia și Ucraina să se poată încheia după discuțiile “productive” de joi pe care emisarul american Steve Witkoff le-a avut la Moscova cu președintele rus Vladimir Putin.

Reuniunea prin videoconferință convocată de Starmer vine și după ce presa a relatat că prim-ministrul britanic și consilierul său principal pe probleme de securitate au lucrat intens pentru a salva relația afectată dintre Kiev și Washington, elaborând un plan de armistițiu care ar putea într-o zi să deschidă calea către pace. De altfel, șeful guvernului britanic l-a vizitat pe Trump la Casa Albă cu o zi înainte de confruntarea verbală aprinsă din Biroul Oval dintre președintele american și cel ucrainean.

Ulterior, la două zile distanță de la acel moment negativ, premierul britanic i-a găzduit pe aliații europeni și pe președintele Volodimir Zelenski la un summit la Londra.

Summitul de la Londra al aliaților Ucrainei s-a încheiat cu liderii europeni vorbind “pe aceeași voce” într-un “moment de răscruce al istoriei” și cu premierul britanic Keir Starmer, gazda reuniunii, confirmând planurile de a asambla “o coaliție de voință” pentru a pune în aplicare un acord de pace între Rusia și Ucraina și a o garanta, cu sprijinul Statelor Unite. Premierul Keir Starmer a anunțat atunci că liderii prezenți au fost de acord să mențină fluxul de ajutor militar și să crească presiunea economică asupra Rusiei și că vor insista asupra faptului că Ucraina trebuie să fie prezentă la masa negocierilor de pace. De asemenea, președintele francez Emmanuel Macron a precizat că Parisul și Londra propun un armistițiu ruso-ucrainean de o lună “în aer, pe mare și infrastructură energetică”.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
U.E.34 minutes ago

Zeci de mii de persoane au protestat la Budapesta împotriva lui Viktor Orban, în timp ce premierul a promis reprimarea ”armatei din umbră” a oponenților politici

RUSIA1 hour ago

Secretarul de stat american și ministrul rus de externe au discutat telefonic despre ”pașii următori” în negocierile care vizează pacea în Ucraina

EVENIMENTE14 hours ago

“EuRo Manifest”: Peste 10.000 de români au manifestat pașnic în Piața Victoriei, formând o inimă care bate pentru Europa pe acordurile imnului UE

MAREA BRITANIE16 hours ago

Planurile “coaliției de voință” pentru un acord de pace în Ucraina trec la “faza operațională”, anunță Starmer: Putin și Rusia să lase “armele să tacă în Ucraina”

ROMÂNIA17 hours ago

Donald Tusk critică susținerea predecesorului său pentru Simion, liderul unui “partid pro-rus și anti-UE”: România este un partener cheie în apărarea graniței de est UE și NATO

U.E.18 hours ago

Președintele Germaniei este îngrijorat de impactul rețelelor sociale asupra democrației: Dezbaterea se mută de la media de calitate la rețelele sociale, fapt ce schimbă profund democrația noastră

INTERNAȚIONAL20 hours ago

Bolojan, după videoconferința convocată de Starmer: România este angajată să continue sprijinul pentru Ucraina și pentru o pace durabilă și justă

MAREA BRITANIE21 hours ago

Putin trebuie să pună capăt atacurilor barbare asupra Ucrainei dacă ”vrea cu adevărat pace”, subliniază Keir Starmer

ROMÂNIA22 hours ago

Cristian Diaconescu: România este în dialog cu administrația americană și nu avem semnale că SUA ar lua în calcul retragerea trupelor din țara noastră

CONSILIUL UE22 hours ago

Statele UE și-au adoptat poziția de negociere privind impunerea de tarife pentru o serie de produse agricole și îngrășăminte din Rusia și Belarus

MAREA BRITANIE16 hours ago

Planurile “coaliției de voință” pentru un acord de pace în Ucraina trec la “faza operațională”, anunță Starmer: Putin și Rusia să lase “armele să tacă în Ucraina”

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Marcel Ciolacu: Livrarea primelor automobile complet electrice fabricate de Ford Otosan este o realizare ce subliniază puterea unui parteneriat solid

INTERNAȚIONAL2 days ago

Zelenski denunță manipularea Rusiei privind un armistițiu: Lui Putin îi este teamă să îi spună direct lui Trump că dorește să continue acest război

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Extremismul și populismul nu aduc bani și nu construiesc spitale, subliniază vicepreședintele PE Victor Negrescu, prezentând eforturile depuse pentru a aduce mai multe fonduri UE în România

COMUNICATE DE PRESĂ5 days ago

Președintele Consiliului Județean Cluj, după sosirea celor 34 de microbuze electrice achiziționate cu fonduri de redresare: Facilitează accesul tinerilor la școală, asigurându-le dreptul la educație

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII1 week ago

Vicepreședintele BEI, Thomas Östros, subliniază importanța parteneriatelor pentru a răspunde nevoii universale de acces echitabil la servicii medicale: Provocările în acest domeniu nu cunosc granițe

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Ilie Bolojan: Semnarea acordului SUA-Ucraina privind mineralele, o “bază bună” pentru dialog transatlantic aprofundat către o soluție de pace

NATO1 week ago

Nu putem vorbi de securitate la Marea Neagră fără Turcia, afirmă Ilie Bolojan într-un semnal al susținerii României pentru rolul Turciei în securitatea europeană

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Ilie Bolojan, după primul său Consiliu European: Am stabilit ca prioritară întărirea flancului estic, de la Baltică la Marea Neagră. Prioritățile militare ale României vor fi stabilite în comun cu NATO

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Ilie Bolojan: România nu va trimite trupe în Ucraina, ci poate fi un hub logistic pentru alte trupe; România va participa la reuniunea șefilor apărării de la Paris

Trending