Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Începe numărătoarea inversă în Parlamentul European. Eurodeputații își vor alege un nou președinte. Cine va fi succesorul lui Antonio Tajani

Published

on

©European Parliament

UPDATE 13:15 

Ședința se suspendă și se începe iar numărătoarea voturilor

UPDATE 12:51

Începe al doilea tur de voturi

UPDATE 12:44 

Reîncepe sesiunea

UPDATE 12:17

S-au numărat voturile:David-Maria Sassoli a obținut cele mai multe voturi – 325, urmat de Jan ZAHRADIL (ECR, CZ) cu 162 de voturi. Ska Keller – Greens/EFA, DE) a obținut 133 de voturi și a fost urmată de Sira REGO (GUE/NGL, ES) cu 42 de voturi. 

În total au fost 735 de voturi, dintre care 73 nule și 662 exprimate. Sesiunea a fost suspendată până la 11:40 și lista candidaților este aceeași, niciun alt eurodeputat nu a fost nominalizat până acum, iar eurodeputații vor vota din nou, deoarece niciunul dintre cei 4 candidați nu a obținut o majoritate absolută, adică 332 de voturi ca să fie ales președinte.

 

UPDATE 12:14

Reîncepe sesiunea

UPDATE 11:15 

A început numărătoarea voturilor pentru primul tur

UPDATE 10:44

Antonio Tajani: „Declar votul deschis”

UPDATE 10:20

Ska Keller și-a prezentat cadidatura: Proiectul european trăaiește, alegătorii au dat un răspuns  la discursurile dezbinatoare și vă mulțumesc. La ultimele alegeri  participarea a fost mare, încurajator, ceea ce a devenit o responsabilitate mai mare pentru noi. Președinția Parlamentului European nu e monedă de negociere, față de cum s-a întâmplat în Consiliu. UE este mai importantă acum, mai mult decât oricând. Trebuie să apărăm UE, este patrimoniul nostru. În calitate de președinte, sper să am posibilitatea să apăr această moștenire europeană. Parlamentul European are un rol cheie.”

UPDATE 10:15

Antonio Tajani, președintele în exercițiu: „Declarăm sesiunea deschisă, în această dimineață  o să alegem președintele  în conformitate cu  conduita și dispozițiile  regulamentului nostru și nu pe baza deciziilor și propunerilor  venite din exterior, Parlamentul este unul liber și autonom, vreau să vă informez că am primit următoarele candidaturi  pentru postul de președinte al PE.

UPDATE 10:00 

A început sesiune plenară

După ce Parlamentul European și-a început oficial activitatea prin ceremonia inaugurală de marți, 2 iulie, prezidată de președintele în exercițiu, Antonio Tajani, potrivit regulamentului, grupurile politice au avut timp în decursul zilei de 2 iulie, până la ora 22:00, să își desemneze candidații pentru funcția de președinte al Parlamentului European.

În urma datelor publicate, doar 4 grupuri politice din 7 s-au înscris momentan în cursa pentru viitoare șefie a Parlamentului European. Cei patru eurodeputați care s-au înscris în pimul tur de alegeri sunt: 

  1. Ska KELLER (Greens/EFA, DE)
  2. Sira REGO (GUE/NGL, ES)
  3. David-Maria SASSOLI (S&D, IT)
  4. Jan ZAHRADIL (ECR, CZ)

O concluizie clară a summitului din 30 iunie-2 iulie este că procesul ”spitzenkandidat” a fost înfrânt de liderii europeni, ceea ce înseamnă că liderul grupului PPE, Manfred Weber, a pierdut orice șansă de a fi numit în funcția de președinte al execitvului european. În aceeași situație se află și Frans Timmermans, fostul candidat cap de listă al social-democraților europeni. 

Citiți și: Procesul Spitzenkandidat a fost înfrânt de liderii europeni. Manfred Weber își anunță tardiv retragerea din cursa pentru președinția Comisiei Europene

În acest context este încă incert dacă Manfred Weber va candida miercuri, la Strasbourg, pentru funcția de președinte al Parlamentului European. Aceeași incertitudine o avem și din partea grupului Renew Europe, condus de Dacian Cioloș, deoarece nu a desemnat momentan niciun candidat, dar reamintim faptul că în turul doi al alegerilor, aceiași sau alți candidați pot fi nominalizați. 

Pentru funcția de președinte al Parlamentului European, liderii propun eurodeputaților ca funcția să fie ocupată de Serghei Stanișev (PES, Bulgaria) în primul mandat (2019-2022) și de Manfred Weber (Germania, PPE) în cel de-al doilea (2022-2024).

Calea Europeană va urmări activitatea de astăzi din Parlamentul European și va transmite live sesiunea plenară, informând în timp real.

Citiți mai mult detalii despre alegerea președintelui în Parlamentul European, aici.

Cine sunt cei 4 europarlamentari înscriși în primul tur:

Ska KELLER (Greens/EFA, DE)

© Eropean Parliament

Copreședinta grupului Verzilor, Ska Keller, a fost singura care și-a anunțat dorința de a candida pentru această funcție înainte ca prima sesiune din cea de-a noua legislatură a Parlamentului European să înceapă. Keller este deputată europeană din 2009 și a devenit copreședintă a grupului în 2016. 

Citiți și: Ska Keller, primul eurodeputat care își anunță candidatura la șefia Parlamentului European, îi critică pe liderii europeni: Depinde de noi, nu de șefii de stat sau de guvern, să ne alegem președintele

Sira REGO (GUE/NGL, ES)

©European Parliament

Sira Rego se află la primul mandat, este un politician spaniol și face parte din grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică.Grupul GUE este format din 41 de europarlamentari și este cel mai mic grup din Parlamentul European.

David-Maria SASSOLI (S&D, IT)

©European Parliament

David-Maria SASSOLI  este membru în grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European, a doua cea mai mare familie politică din Parlamentul European, formată din 154 de europarlamentari. Este un politician italian, jurnalist și membru în Parlamentul European din 2009.

Jan ZAHRADIL (ECR, CZ)

©European Parliament

Jan ZAHRADIL este membru în Parlamentul European de când Cehia a devenit membru al Uniunii Europene și face parte din grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, ECR este format din 62 de europarlamentari.

Cum va fi ales viitorul președinte al Parlamentului European? 

© EuropeanParliament

Articolul 14 din Regulamentul de procedură al Parlamentului prevede că ședința în cadrul căreia este ales noul Președinte va fi prezidată de președintele aflat la sfârșit de mandat. În lipsa acestuia, unul dintre vicepreședinții aflați la sfârșit de mandat, stabilit în conformitate cu ordinea precedenței, sau, în lipsa unuia dintre aceștia, deputatul care a deținut mandatul pentru perioada cea mai lungă prezidează ședința, până la declararea alegerii Președintelui. Opt deputați aleși prin tragere la sorți sunt însărcinați cu verificarea procesului de votare.

Conform articolului 15, candidații la această funcție pot fi propuși fie de un grup politic, fie de 1/20 dintre membri, adică minimum 38 de deputați europeni (pragul redus introdus în Regulamentul de procedură revizuit). Termenul limită pentru depunerea candidaturilor pentru funcția de Președinte va fi anunțat la deschiderea sesiunii marți dimineața și cel mai probabil va fi stabilit pentru ora 19.00 în aceeași zi (20.00 ora României).

Candidații vor avea posibilitatea de a face scurte declarații (maximum 5 minute) înainte de începerea alegerilor.

Alegerile au loc prin vot secret (conform articolului 15 din Regulamentul de procedură). Pentru a fi ales, un candidat trebuie să obțină majoritatea absolută a voturilor exprimate, adică 50 plus unul (articolul 16). Voturile albe sau cele anulate nu intră în calculul majorității.

Dacă niciun candidat nu este ales în primul tur de scrutin, aceiași sau alți candidați pot fi nominalizați pentru un al doilea tur, în aceleași condiții. Un al treilea tur de scrutin poate fi organizat în aceleași condiții, dacă este necesar. Dacă nu există un câștigător nici după al treilea tur, primii doi candidați cu cele mai bune scoruri în runda a treia intră în al patrulea tur de scrutin, cel care obține cele mai multe voturi câștigând alegerile.

Președinte nou-ales al Parlamentului își preia imediat atribuțiile și poate să țină un discurs inaugural înainte de a prezida alegerea vicepreședinților și a chestorilor.

Rolul Președintelui Parlamentului European

Preşedintele supraveghează întreaga activitate a Parlamentului, a organelor sale de conducere şi dezbaterile din plen. El sau ea reprezintă Parlamentul în toate chestiunile juridice şi relaţiile externe. De asemenea, la începutul fiecărui summit al Consiliului European acesta învederează punctul de vedere al Parlamentului în ceea ce priveşte punctele de pe ordinea de zi a acestuia din urmă. De asemenea, preşedintele este cel care semnează bugetul UE şi co-semnează legislaţia, alături de preşedintele Consiliului.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Guy Verhofstadt, impresionat de tânăra activitstă pentru mediu, Greta Thunberg: ”A schimbat lumea de una singură. Este pur și simplu remarcabil”

Published

on

© European Parliament Media Center/ Calea Europeană

În contextul în care această săptămână este dedicată climei, euroaprlamentarul belgian, Guy Verhoftsatd, a transmis un mesaj pe Twitter prin care s-a arătat impresionat de tânără activitstă pentru mediu care a ”schimbat lumea”.

De la o singură persoană care protesta în fața Parlamentului suedez anul trecut, la marșuri în masă și la nivel global. Greta Thunberg a schimbat lumea singură. Pur și simplu remarcabil”, a scris Guy Verhofstadt.


Ziua de vineri a marcat începutul protestelor pentru acţiuni concrete împotriva schimbărilor climatice.

Drept urmare, peste 4.000.000 de tineri din peste 163 de țări din lume au protestat în stradă și au vrut să își facă vocea auzită.

Această acţiune de protest organizată la nivel global a debutat în insulele din Pacific, cele mai ameninţate locuri de creşterea nivelului oceanului planetar, şi a continuat în Australia, Japonia, Asia de Sud-Est şi până în Europa, Africa şi Orientul Mijlociu.

Cea care a inspirat aceste proteste este o tânără de doar 15 ani: Se numeşte Greta Thunberg şi a impresionat pe toată lumea prin discursurile sale puternice. 

Citiți: Greta Thunberg: Peste 4 milioane de oameni din 163 de țări au protestat împotriva schimbărilor climatice și au cerut măsuri concrete pentru salvarea planetei – ”Este doar începutul”

Punctul culminant al acestor proteste a fost New York, unde Greta Thunberg, care a fost nominalizată la Premiul Nobel pentru Pace pentru activismul său, participă la o demonstraţie în faţa sediului ONU, relatează Agerpres.

Summitul ONU de săptămâna viitoare îi va aduce laolaltă pe liderii politici ai lumii pentru a discuta strategii de limitare a efectelor schimbărilor climatice, cum ar fi tranziţia de la combustibili fosili la surse de energie regenerabile. Această problemă este vitală pentru naţiunile insulare din Pacific, care au solicitat în repetate rânduri naţiunilor dezvoltate să facă mai multe pentru a preveni creşterea nivelului apelor.

Totodată, o delegație a Parlamentului European va participa la reuniunile ONU cu privire la dezvoltare și acțiuni climatice la New York, SUA, 21-26 septembrie.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, apel către liderii mondiali: Faceți din acest summit al ONU un adevărat moment de cotitură și luați măsuri îndrăznețe împotriva schimbărilor climatice

Published

on

© David Sassoli/Facebook

Înaintea Summit-ului ONU pentru Acțiuni Climatice, președintele Parlamentului European, David Sassoli, face un apel liderilor mondiali să ia măsuri îndrăznețe împotriva schimbărilor climatice.

„Planeta noastră este în stare de urgență. Nu putem sta și privi în timp ce sute de specii dispar în fiecare zi, ghețarii se topesc și dezastrele naturale iau mii de vieți umane. Liderii politici poartă o responsabilitate istorică. Știința ne spune că avem mai puțin de un deceniu pentru a opri declinul pământului. În același timp, impulsul schimbării nu a fost niciodată atât de puternic ca în prezent. Tinerii din întreaga lume ies pe stradă și cer să luptăm pentru viitorul lor. Fac un apel liderilor mondiali să facă din acest summit un adevărat moment de cotitură și să ia măsuri imediate și îndrăznețe împotriva schimbărilor climatice”, se arată în comunicatul legislativului european.

„În timp ce Uniunea Europeană a fost în fruntea acțiunilor climatice globale, trebuie să accelerăm eforturile noastre și să țintim un nivel mai ridicat. Parlamentul European a subliniat de mai multe ori că, pentru a atinge neutralitatea climatică în 2050, trebuie ridicat nivelul ambiției pentru 2030. Regretăm că liderii europeni nu au putut fi de acord cu strategia 2050 și cu o țintă mai ambițioasă pentru 2030 la Consiliul European în luna iunie. Summit-ul ONU de la New York este o șansă unică de a arăta că Europa este pregătită să conducă, de exemplu, atunci când vine vorba de acțiuni climatice serioase și să sprijine și alte regiuni din lume pentru a merge mai departe”, mai transmite acesta.

Reamintim că o delegaţie a Parlamentului European va participa la summitul ONU pe teme de dezvoltare şi acţiune climatică ce va avea loc la New York în perioada 21 – 26 septembrie.

Vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European, Cristian Bușoi,  este singurul eurodeputat român (PNL, PPE) care face parte din această delegație și care va participa la acest summit dedicat acțiunilor climatice, potrivit comunicatului oficial am legislativului european.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, singurul eurodeputat român din delegația Parlamentului European, prezent la summitul ONU de la New York privind schimbarea climatică

Published

on

O delegaţie a Parlamentului European va participa la summitul ONU pe teme de dezvoltare şi acţiune climatică ce va avea loc la New York în perioada 21 – 26 septembrie.

Vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European, Cristian Bușoi,  este singurul eurodeputat român (PNL, PPE) care face parte din această delegație și care va participa la acest summit dedicat acțiunilor climatice, potrivit comunicatului oficial am legislativului european.

Delegaţia va fi condusă de Mairead McGuinness (PPE, Irlanda) şi de Tomas Tobé (PPE, Spania) va reprezenta poziţia Parlamentului European la întâlnirea ONU.

Rezoluţia PE din 14 martie 2019 prevede că „ţinând seama de faptul că UE s-a angajat să aloce 20% din bugetul pe 2014-2020 (aproximativ 180 de miliarde de euro) pentru eforturi de a combate schimbarea climatică, până la finalul lui 2019, Comisia ar trebui să propună planuri pentru integrarea scopurilor dezvoltării sustenabile în politicile UE”.

Delegaţia este formată din 15 eurodeputaţi.

„Uniunea Europeană a fost o forţă motoare când scopurile de dezvoltare sustenabilă şi acordul climatic de la Paris au fost acceptate. În ceea ce priveşte schimbarea climatică, foametea şi inegalitate este nevoie de un efort colectiv urgent şi ambiţios. Lumea trebuie să facă mult mai multe pentru a ne onora angajamentele luate faţă de viitoarele generaţii. ONU are nevoie de angajamentul UE acum mai mult ca niciodată pentru a ne atinge planurile privind clima şi dezvoltarea”, au transmis Mairead McGuinness şi Tomas Tobé, vineri, înainte ca delegaţia să plece spre New York.

Agenda pentru 2030 privind dezvoltarea sustenabilă, adoptată de toate statele membre ONU în 2015, oferă un plan comun de pace şi prosperitate pentru oameni şi planetă. 

Pe 24 şi 25 septembrie, şefi de state şi guverne se vor întâlni la sediul ONU din New York pentru a analiza prograsele în implementarea SDG (Sustainable Development Knowledge Platform).

 


Desemnat printre cei mai influenți 19 români din Parlamentul European, Cristian Bușoi reprezintă România, la Bruxelles, din anul 2007.  În prezent, este vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European. La finalul lui 2018 a fost numit raportor din partea Comisiei de Mediu și Sănătate pentru Programul de Sănătate al Uniunii Europene și Programul de Cercetare și Inovare, Orizont Europa. A reușit să obțină astfel majorarea bugetului pentru Programul de Sănătate din cadrul Fondul Social European Plus de la 413 milioane de Euro, la 473 milioane de Euro, precum și creșterea finanțării pentru Cercetare în Sănătate de la 7,7 miliarde de Euro, la 9,1 miliarde de Euro.  În Parlamentul European a muncit în mod constant în numele pacienților pentru accesul egal la tratamente și pentru cauza medicinei  personalizate. Pentru activitatea sa, Cristian Bușoi a primit de la Alteța Sa Regală Principesa Astrid a Belgiei premiul EURORDIS pentru susținerea pacienților cu boli rare.

Mai mult despre activitatea europarlamentarului AICI.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending