Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Începe numărătoarea inversă în Parlamentul European. Eurodeputații își vor alege un nou președinte. Cine va fi succesorul lui Antonio Tajani

Published

on

©European Parliament

UPDATE 13:15 

Ședința se suspendă și se începe iar numărătoarea voturilor

UPDATE 12:51

Începe al doilea tur de voturi

UPDATE 12:44 

Reîncepe sesiunea

UPDATE 12:17

S-au numărat voturile:David-Maria Sassoli a obținut cele mai multe voturi – 325, urmat de Jan ZAHRADIL (ECR, CZ) cu 162 de voturi. Ska Keller – Greens/EFA, DE) a obținut 133 de voturi și a fost urmată de Sira REGO (GUE/NGL, ES) cu 42 de voturi. 

În total au fost 735 de voturi, dintre care 73 nule și 662 exprimate. Sesiunea a fost suspendată până la 11:40 și lista candidaților este aceeași, niciun alt eurodeputat nu a fost nominalizat până acum, iar eurodeputații vor vota din nou, deoarece niciunul dintre cei 4 candidați nu a obținut o majoritate absolută, adică 332 de voturi ca să fie ales președinte.

 

UPDATE 12:14

Reîncepe sesiunea

UPDATE 11:15 

A început numărătoarea voturilor pentru primul tur

UPDATE 10:44

Antonio Tajani: „Declar votul deschis”

UPDATE 10:20

Ska Keller și-a prezentat cadidatura: Proiectul european trăaiește, alegătorii au dat un răspuns  la discursurile dezbinatoare și vă mulțumesc. La ultimele alegeri  participarea a fost mare, încurajator, ceea ce a devenit o responsabilitate mai mare pentru noi. Președinția Parlamentului European nu e monedă de negociere, față de cum s-a întâmplat în Consiliu. UE este mai importantă acum, mai mult decât oricând. Trebuie să apărăm UE, este patrimoniul nostru. În calitate de președinte, sper să am posibilitatea să apăr această moștenire europeană. Parlamentul European are un rol cheie.”

UPDATE 10:15

Antonio Tajani, președintele în exercițiu: „Declarăm sesiunea deschisă, în această dimineață  o să alegem președintele  în conformitate cu  conduita și dispozițiile  regulamentului nostru și nu pe baza deciziilor și propunerilor  venite din exterior, Parlamentul este unul liber și autonom, vreau să vă informez că am primit următoarele candidaturi  pentru postul de președinte al PE.

UPDATE 10:00 

A început sesiune plenară

După ce Parlamentul European și-a început oficial activitatea prin ceremonia inaugurală de marți, 2 iulie, prezidată de președintele în exercițiu, Antonio Tajani, potrivit regulamentului, grupurile politice au avut timp în decursul zilei de 2 iulie, până la ora 22:00, să își desemneze candidații pentru funcția de președinte al Parlamentului European.

În urma datelor publicate, doar 4 grupuri politice din 7 s-au înscris momentan în cursa pentru viitoare șefie a Parlamentului European. Cei patru eurodeputați care s-au înscris în pimul tur de alegeri sunt: 

  1. Ska KELLER (Greens/EFA, DE)
  2. Sira REGO (GUE/NGL, ES)
  3. David-Maria SASSOLI (S&D, IT)
  4. Jan ZAHRADIL (ECR, CZ)

O concluizie clară a summitului din 30 iunie-2 iulie este că procesul ”spitzenkandidat” a fost înfrânt de liderii europeni, ceea ce înseamnă că liderul grupului PPE, Manfred Weber, a pierdut orice șansă de a fi numit în funcția de președinte al execitvului european. În aceeași situație se află și Frans Timmermans, fostul candidat cap de listă al social-democraților europeni. 

Citiți și: Procesul Spitzenkandidat a fost înfrânt de liderii europeni. Manfred Weber își anunță tardiv retragerea din cursa pentru președinția Comisiei Europene

În acest context este încă incert dacă Manfred Weber va candida miercuri, la Strasbourg, pentru funcția de președinte al Parlamentului European. Aceeași incertitudine o avem și din partea grupului Renew Europe, condus de Dacian Cioloș, deoarece nu a desemnat momentan niciun candidat, dar reamintim faptul că în turul doi al alegerilor, aceiași sau alți candidați pot fi nominalizați. 

Pentru funcția de președinte al Parlamentului European, liderii propun eurodeputaților ca funcția să fie ocupată de Serghei Stanișev (PES, Bulgaria) în primul mandat (2019-2022) și de Manfred Weber (Germania, PPE) în cel de-al doilea (2022-2024).

Calea Europeană va urmări activitatea de astăzi din Parlamentul European și va transmite live sesiunea plenară, informând în timp real.

Citiți mai mult detalii despre alegerea președintelui în Parlamentul European, aici.

Cine sunt cei 4 europarlamentari înscriși în primul tur:

Ska KELLER (Greens/EFA, DE)

© Eropean Parliament

Copreședinta grupului Verzilor, Ska Keller, a fost singura care și-a anunțat dorința de a candida pentru această funcție înainte ca prima sesiune din cea de-a noua legislatură a Parlamentului European să înceapă. Keller este deputată europeană din 2009 și a devenit copreședintă a grupului în 2016. 

Citiți și: Ska Keller, primul eurodeputat care își anunță candidatura la șefia Parlamentului European, îi critică pe liderii europeni: Depinde de noi, nu de șefii de stat sau de guvern, să ne alegem președintele

Sira REGO (GUE/NGL, ES)

©European Parliament

Sira Rego se află la primul mandat, este un politician spaniol și face parte din grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică.Grupul GUE este format din 41 de europarlamentari și este cel mai mic grup din Parlamentul European.

David-Maria SASSOLI (S&D, IT)

©European Parliament

David-Maria SASSOLI  este membru în grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European, a doua cea mai mare familie politică din Parlamentul European, formată din 154 de europarlamentari. Este un politician italian, jurnalist și membru în Parlamentul European din 2009.

Jan ZAHRADIL (ECR, CZ)

©European Parliament

Jan ZAHRADIL este membru în Parlamentul European de când Cehia a devenit membru al Uniunii Europene și face parte din grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, ECR este format din 62 de europarlamentari.

Cum va fi ales viitorul președinte al Parlamentului European? 

© EuropeanParliament

Articolul 14 din Regulamentul de procedură al Parlamentului prevede că ședința în cadrul căreia este ales noul Președinte va fi prezidată de președintele aflat la sfârșit de mandat. În lipsa acestuia, unul dintre vicepreședinții aflați la sfârșit de mandat, stabilit în conformitate cu ordinea precedenței, sau, în lipsa unuia dintre aceștia, deputatul care a deținut mandatul pentru perioada cea mai lungă prezidează ședința, până la declararea alegerii Președintelui. Opt deputați aleși prin tragere la sorți sunt însărcinați cu verificarea procesului de votare.

Conform articolului 15, candidații la această funcție pot fi propuși fie de un grup politic, fie de 1/20 dintre membri, adică minimum 38 de deputați europeni (pragul redus introdus în Regulamentul de procedură revizuit). Termenul limită pentru depunerea candidaturilor pentru funcția de Președinte va fi anunțat la deschiderea sesiunii marți dimineața și cel mai probabil va fi stabilit pentru ora 19.00 în aceeași zi (20.00 ora României).

Candidații vor avea posibilitatea de a face scurte declarații (maximum 5 minute) înainte de începerea alegerilor.

Alegerile au loc prin vot secret (conform articolului 15 din Regulamentul de procedură). Pentru a fi ales, un candidat trebuie să obțină majoritatea absolută a voturilor exprimate, adică 50 plus unul (articolul 16). Voturile albe sau cele anulate nu intră în calculul majorității.

Dacă niciun candidat nu este ales în primul tur de scrutin, aceiași sau alți candidați pot fi nominalizați pentru un al doilea tur, în aceleași condiții. Un al treilea tur de scrutin poate fi organizat în aceleași condiții, dacă este necesar. Dacă nu există un câștigător nici după al treilea tur, primii doi candidați cu cele mai bune scoruri în runda a treia intră în al patrulea tur de scrutin, cel care obține cele mai multe voturi câștigând alegerile.

Președinte nou-ales al Parlamentului își preia imediat atribuțiile și poate să țină un discurs inaugural înainte de a prezida alegerea vicepreședinților și a chestorilor.

Rolul Președintelui Parlamentului European

Preşedintele supraveghează întreaga activitate a Parlamentului, a organelor sale de conducere şi dezbaterile din plen. El sau ea reprezintă Parlamentul în toate chestiunile juridice şi relaţiile externe. De asemenea, la începutul fiecărui summit al Consiliului European acesta învederează punctul de vedere al Parlamentului în ceea ce priveşte punctele de pe ordinea de zi a acestuia din urmă. De asemenea, preşedintele este cel care semnează bugetul UE şi co-semnează legislaţia, alături de preşedintele Consiliului.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Maria Grapini

Europarlamentarul Maria Grapini (PSD, S&D) a cerut Comisiei Europene măsuri împotriva discriminării agricultorilor români pe piața internă

Published

on

© Maria Grapini/ arhivă

Europarlamentarul Maria Grapini (PSD, S&D) a cerut Comisiei Europene măsuri împotriva discriminării agricultorilor români pe piața internă, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Europarlamentarul Maria Grapini a revenit, recent, în cadrul demersurilor oficiale de sprijinire a fermierilor români, cu o întrebare directă, adresată Comisiei Europene, pe care a intitulat-o: Înlăturarea discriminării în interiorul pieței europene și deschiderea de noi piețe pentru producătorii agricoli.

,,Politica agricolă comună este necesară pentru viitorul Europei. Din păcate, de 12 ani de când România a devenit stat membru cu drepturi depline al UE, agricultorii din România, fermierii români, nu beneficiază de același nivel al subvenției ca ceilalți fermieri din statele membre. Ce va întreprinde Comisia Europeană pentru a elimina această discriminare existentă în interiorul pieței interne și totodată ce demersuri va întreprinde pentru deschiderea de noi piețe pentru producătorii europeni?”, a scris Maria Grapini Comisiei Europene.

În răspunsul oferit europarlamentarului român, CE precizează că suma totală disponibilă pentru sprijin în cadrul politicii agricole comune (PAC), inclusiv valoarea prealocărilor naționale pentru plățile directe, pentru schemele de ajutoare sectoriale și pentru dezvoltarea rurală, depinde de principiile și cuantumurile stabilite în cadrul financiar multianual și în legislația sectorială.

În comunicat se precizează că executivul european evită, practic, un răspuns tranșant, susținând că  suma pe care o poate primi un agricultor depinde de o serie de factori privind exploatația sa și modul în care statul membru pune în aplicare politica Uniunii, inclusiv valoarea cofinanțării naționale.

,,Pe lângă sprijinul PAC, situația economică a exploatațiilor individuale este, de asemenea, afectată de factori precum costul forței de muncă și al terenurilor, care variază în mod semnificativ de la un stat membru la altul. Comisia a propus continuarea convergenței plăților directe la nivelul statelor membre în cadrul PAC în perioada 2021-2027. Uniunea Europeană s-a angajat în direcția susținerii unei agende ambițioase în cadrul negocierilor comerciale și în favoarea punerii efective în aplicare a acordurilor comerciale. Acest lucru deschide noi piețe pentru producătorii din UE și contribuie la promovarea la nivel mondial a produselor de înaltă calitate din UE”, o informează CE pe Maria Grapini.

Concluzia instituției, transmisă europarlamentarului român: ,,Acțiunile de promovare care vizează țările terțe reprezintă cea mai mare parte din bugetul total alocat în acest scop (aproximativ 200 de milioane EUR pentru 2020)”.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Viktor Orban, după afirmațiile lui Donald Tusk privind o eventuală exludere a Fidesz din PPE: “Aşteptăm PPE să îşi clarifice viziunile şi planurile şi apoi vom lua şi noi o decizie”

Published

on

© EPP/ Flickr

Premierul Ungariei, Viktor Orban, are o primă reacție după ce noul președinte al Partidului Popular European (PPE), Donald Tusk, a anunțat joi la Zagreb că o decizie privind soarta partidului premierului ungar Viktor Orban, Fidesz, va fi luată până la finalul lunii ianuarie.

În acest sens, Partidul Fidesz aflat la guvernare în Ungaria va aștepta decizia finală a Partidul Popular European, iar membrii partidului maghiar, împreună cu premierul Viktor Orban, vor lua o deicize proprie, după ce aceștia au primit semnale diferite în legătură cu intenţiile PPE după suspendarea formaţiunii din grup, a declarat vineri premierul Viktor Orban, potrivit Reuters și Agerpres.

Într-un interviu acord vineri postului naţional de radio din Ungaria, Orban a spus că Fidesz îşi va menţine suspendarea din PPE. “Aşteptăm PPE să îşi clarifice viziunile şi planurile şi apoi vom lua şi noi o decizie”, a afirmat el.

“Întrebarea este dacă noul președinte (PPE) își poate opri deriva spre stânga. Dacă poate, avem un viitor comun. Dacă nu, va trebui să construim o altă comunitate politică”, a mai adugat premierul Ungariei.

Reamintim că Popularii Europeni au decis la 20 martie 2018 cu largă majoritate suspendarea calității de membru al PPE a partidului Fidesz, după mai multe apeluri ca partidul condus de premierul ungar Viktor Orban să fie supus unor măsuri disciplinare pentru încălcarea principiilor statului de drept.

Totodată, deputații din Fidesz ai premierului ungar Viktor Orbán rămân în grupul Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European, în ciuda faptului că au fost suspendați din partidul pan-european în sine, a declarat un membru senior al grupului pentru Politico.eu.

Donald Tusk va începe consultări intensive, iar ”intenţia mea este de a avea o decizie în această chestiune până la sfârşitul lunii ianuarie”, a precizat Tusk.

”Opinia mea este clară” în privinţa ”democraţiei puţin liberale care este principala idee a lui Orban”, a declarat el, adăugând totuşi că este vorba de ”o problemă delicată”.

Citiți și: Noul președinte al Partidului Popular European, Donald Tusk, a anunțat că o decizie privind eventuala excludere din PPE a partidului premierului ungar Viktor Orban va fi luată până la sfârșitul lunii ianuarie

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Vasile Blaga: Alegerea lui Donald Tusk la șefia PPE și obținerea unui post de vicepreședinte de către Siegfried Mureșan, dovada că Estul Europei devine și mai influent

Published

on

Alegerea lui Donald Tusk în funcția de președinte al Partidului Popular European, dar și obținerea portofoliului de vicepreședinte de către Siegfried Mureșan arată că Estul Europei devine și mai influent în marele proiect european”, a declarat, pentru CaleaEuropeană.ro, eurodeputatul Vasile Blaga (PNL, PPE).

”Asta ar trebui să ne bucure, pentru că toate demersurile României, fie că vorbim de integrarea în Schengen, fie de alte obiective naționale, cum ar fi protejarea transportatorilor români, toate aceste obiective vor fi mai ușor de atins în viitor. Vreau să îi felicit pe Donald Tusk, pe Siegfried Mureșan dar și pe Antonio López-Istúriz White, un mare prieten al României, pentru noul mandat de Secretar General al PPE, alături de toți ceilalți aleși la congresul de la Zagreb. Le urez tuturor succes”, a spus Blaga.

Partidul Popular European și-a ales joi, la Congresul său statutar de la Zagreb, noua conducere pentru următorii trei ani, din care face parte și eurodeputatul român Siegfried Mureșan. După ce miercuri, în prima zi a Congresului, popularii europeni l-au ales pe Donald Tusk în funcția de președinte, devenind primul est-european în această poziție, cea mai mare familie politică european și-a completat echipa de conducere joi prin alegerea celor zece vicepreședinți, a secretarului general și a trezorierului.

Conform procedurii, secretarul general a fost desemnat de noul președinte al PPE, Donald Tusk, fiind păstrat în această poziție Antonio Lopez Isturiz.

Au fost aleși zece vicepreședinți: Mariya Gabriel (GERB, Bulgaria – 442 de voturi), David McAllister (CDU, Germania – 440 de voturi), Helen McEntee (Fine Gael, Irlanda – 430 de voturi), Johannes Hahn (OVP, Austria – 383 voturi), Esther de Lange (CDA, Olanda – 355 de voturi), Antonio Tajani (Forza Italia, Italia – 354 de voturi), Siegfried Mureșan (PNL, România – 331 de voturi), Franck Proust (Republicanii, Franța – 298 de voturi), Paulo Rangel (PSD, Portugalia – 294 de voturi) și Petteri Orpo (Kokoomus, Finlanda – 278 de voturi).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending