Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Începe numărătoarea inversă în Parlamentul European. Eurodeputații își vor alege un nou președinte. Cine va fi succesorul lui Antonio Tajani

Published

on

©European Parliament

UPDATE 13:15 

Ședința se suspendă și se începe iar numărătoarea voturilor

UPDATE 12:51

Începe al doilea tur de voturi

UPDATE 12:44 

Reîncepe sesiunea

UPDATE 12:17

S-au numărat voturile:David-Maria Sassoli a obținut cele mai multe voturi – 325, urmat de Jan ZAHRADIL (ECR, CZ) cu 162 de voturi. Ska Keller – Greens/EFA, DE) a obținut 133 de voturi și a fost urmată de Sira REGO (GUE/NGL, ES) cu 42 de voturi. 

În total au fost 735 de voturi, dintre care 73 nule și 662 exprimate. Sesiunea a fost suspendată până la 11:40 și lista candidaților este aceeași, niciun alt eurodeputat nu a fost nominalizat până acum, iar eurodeputații vor vota din nou, deoarece niciunul dintre cei 4 candidați nu a obținut o majoritate absolută, adică 332 de voturi ca să fie ales președinte.

 

UPDATE 12:14

Reîncepe sesiunea

UPDATE 11:15 

A început numărătoarea voturilor pentru primul tur

UPDATE 10:44

Antonio Tajani: „Declar votul deschis”

UPDATE 10:20

Ska Keller și-a prezentat cadidatura: Proiectul european trăaiește, alegătorii au dat un răspuns  la discursurile dezbinatoare și vă mulțumesc. La ultimele alegeri  participarea a fost mare, încurajator, ceea ce a devenit o responsabilitate mai mare pentru noi. Președinția Parlamentului European nu e monedă de negociere, față de cum s-a întâmplat în Consiliu. UE este mai importantă acum, mai mult decât oricând. Trebuie să apărăm UE, este patrimoniul nostru. În calitate de președinte, sper să am posibilitatea să apăr această moștenire europeană. Parlamentul European are un rol cheie.”

UPDATE 10:15

Antonio Tajani, președintele în exercițiu: „Declarăm sesiunea deschisă, în această dimineață  o să alegem președintele  în conformitate cu  conduita și dispozițiile  regulamentului nostru și nu pe baza deciziilor și propunerilor  venite din exterior, Parlamentul este unul liber și autonom, vreau să vă informez că am primit următoarele candidaturi  pentru postul de președinte al PE.

UPDATE 10:00 

A început sesiune plenară

După ce Parlamentul European și-a început oficial activitatea prin ceremonia inaugurală de marți, 2 iulie, prezidată de președintele în exercițiu, Antonio Tajani, potrivit regulamentului, grupurile politice au avut timp în decursul zilei de 2 iulie, până la ora 22:00, să își desemneze candidații pentru funcția de președinte al Parlamentului European.

În urma datelor publicate, doar 4 grupuri politice din 7 s-au înscris momentan în cursa pentru viitoare șefie a Parlamentului European. Cei patru eurodeputați care s-au înscris în pimul tur de alegeri sunt: 

  1. Ska KELLER (Greens/EFA, DE)
  2. Sira REGO (GUE/NGL, ES)
  3. David-Maria SASSOLI (S&D, IT)
  4. Jan ZAHRADIL (ECR, CZ)

O concluizie clară a summitului din 30 iunie-2 iulie este că procesul ”spitzenkandidat” a fost înfrânt de liderii europeni, ceea ce înseamnă că liderul grupului PPE, Manfred Weber, a pierdut orice șansă de a fi numit în funcția de președinte al execitvului european. În aceeași situație se află și Frans Timmermans, fostul candidat cap de listă al social-democraților europeni. 

Citiți și: Procesul Spitzenkandidat a fost înfrânt de liderii europeni. Manfred Weber își anunță tardiv retragerea din cursa pentru președinția Comisiei Europene

În acest context este încă incert dacă Manfred Weber va candida miercuri, la Strasbourg, pentru funcția de președinte al Parlamentului European. Aceeași incertitudine o avem și din partea grupului Renew Europe, condus de Dacian Cioloș, deoarece nu a desemnat momentan niciun candidat, dar reamintim faptul că în turul doi al alegerilor, aceiași sau alți candidați pot fi nominalizați. 

Pentru funcția de președinte al Parlamentului European, liderii propun eurodeputaților ca funcția să fie ocupată de Serghei Stanișev (PES, Bulgaria) în primul mandat (2019-2022) și de Manfred Weber (Germania, PPE) în cel de-al doilea (2022-2024).

Calea Europeană va urmări activitatea de astăzi din Parlamentul European și va transmite live sesiunea plenară, informând în timp real.

Citiți mai mult detalii despre alegerea președintelui în Parlamentul European, aici.

Cine sunt cei 4 europarlamentari înscriși în primul tur:

Ska KELLER (Greens/EFA, DE)

© Eropean Parliament

Copreședinta grupului Verzilor, Ska Keller, a fost singura care și-a anunțat dorința de a candida pentru această funcție înainte ca prima sesiune din cea de-a noua legislatură a Parlamentului European să înceapă. Keller este deputată europeană din 2009 și a devenit copreședintă a grupului în 2016. 

Citiți și: Ska Keller, primul eurodeputat care își anunță candidatura la șefia Parlamentului European, îi critică pe liderii europeni: Depinde de noi, nu de șefii de stat sau de guvern, să ne alegem președintele

Sira REGO (GUE/NGL, ES)

©European Parliament

Sira Rego se află la primul mandat, este un politician spaniol și face parte din grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică.Grupul GUE este format din 41 de europarlamentari și este cel mai mic grup din Parlamentul European.

David-Maria SASSOLI (S&D, IT)

©European Parliament

David-Maria SASSOLI  este membru în grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European, a doua cea mai mare familie politică din Parlamentul European, formată din 154 de europarlamentari. Este un politician italian, jurnalist și membru în Parlamentul European din 2009.

Jan ZAHRADIL (ECR, CZ)

©European Parliament

Jan ZAHRADIL este membru în Parlamentul European de când Cehia a devenit membru al Uniunii Europene și face parte din grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, ECR este format din 62 de europarlamentari.

Cum va fi ales viitorul președinte al Parlamentului European? 

© EuropeanParliament

Articolul 14 din Regulamentul de procedură al Parlamentului prevede că ședința în cadrul căreia este ales noul Președinte va fi prezidată de președintele aflat la sfârșit de mandat. În lipsa acestuia, unul dintre vicepreședinții aflați la sfârșit de mandat, stabilit în conformitate cu ordinea precedenței, sau, în lipsa unuia dintre aceștia, deputatul care a deținut mandatul pentru perioada cea mai lungă prezidează ședința, până la declararea alegerii Președintelui. Opt deputați aleși prin tragere la sorți sunt însărcinați cu verificarea procesului de votare.

Conform articolului 15, candidații la această funcție pot fi propuși fie de un grup politic, fie de 1/20 dintre membri, adică minimum 38 de deputați europeni (pragul redus introdus în Regulamentul de procedură revizuit). Termenul limită pentru depunerea candidaturilor pentru funcția de Președinte va fi anunțat la deschiderea sesiunii marți dimineața și cel mai probabil va fi stabilit pentru ora 19.00 în aceeași zi (20.00 ora României).

Candidații vor avea posibilitatea de a face scurte declarații (maximum 5 minute) înainte de începerea alegerilor.

Alegerile au loc prin vot secret (conform articolului 15 din Regulamentul de procedură). Pentru a fi ales, un candidat trebuie să obțină majoritatea absolută a voturilor exprimate, adică 50 plus unul (articolul 16). Voturile albe sau cele anulate nu intră în calculul majorității.

Dacă niciun candidat nu este ales în primul tur de scrutin, aceiași sau alți candidați pot fi nominalizați pentru un al doilea tur, în aceleași condiții. Un al treilea tur de scrutin poate fi organizat în aceleași condiții, dacă este necesar. Dacă nu există un câștigător nici după al treilea tur, primii doi candidați cu cele mai bune scoruri în runda a treia intră în al patrulea tur de scrutin, cel care obține cele mai multe voturi câștigând alegerile.

Președinte nou-ales al Parlamentului își preia imediat atribuțiile și poate să țină un discurs inaugural înainte de a prezida alegerea vicepreședinților și a chestorilor.

Rolul Președintelui Parlamentului European

Preşedintele supraveghează întreaga activitate a Parlamentului, a organelor sale de conducere şi dezbaterile din plen. El sau ea reprezintă Parlamentul în toate chestiunile juridice şi relaţiile externe. De asemenea, la începutul fiecărui summit al Consiliului European acesta învederează punctul de vedere al Parlamentului în ceea ce priveşte punctele de pe ordinea de zi a acestuia din urmă. De asemenea, preşedintele este cel care semnează bugetul UE şi co-semnează legislaţia, alături de preşedintele Consiliului.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu: Toate măsurile gândite de Guvernul PNL vor fi uşor accesibile pentru ca fiecare beneficiar să valorifice cât mai repede resursele puse la dispoziţia firmelor românești

Published

on

Toate măsurile gândite de Guvernul PNL vor fi ușor accesibile pentru ca fiecare beneficiar să valorifice cât mai repede resursele puse la dispoziția firmelor românești, a transmis eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE într-un mesaj pe Facebook.

Săptămâna trecută, premierul Ludovic Orban a anunțat că Guvernul a primit aprobarea din partea Comisiei Europene pe schema de ajutor de stat pentru garantarea creditelor pentru companiile mari și este pregătit să adopte un act normativ în acest sens.

Acesta a adăugat că, de asemenea, Guvernul are pregătit un set de acte normative pentru a asigura ”lichidate, fluenţă în derularea contractelor”.

Şeful Executivului s-a referit şi la măsurile legate de supracontractare în cadrul schemelor de finanţare a întreprinderilor mici şi mijlocii.

În ceea ce privește programul de finanțare sub formă de granturi pentru IMM-uri, premierul Ludovic Orban a precizat că Guvernul a mobilizat un miliard de euro, ca urmare a deciziei Comisiei de creștere a flexibilității între diferitele programe pe exercițiul financiar 2014-2020, 550 de milioane sub formă de granturi, 350 de milioane, granturi pentru capital de lucru pentru repornirea domeniilor companiilor din domeniile cele mai afectate cum ar fi HORECA, zona de spectacol, transportul rutier de persoane şi, de asemenea, o alocare de 100 de milioane şi pentru granturile către întreprinderile mici care nu au angajaţi, care au administratori care sunt plătiţi din dividende.

”Sigur că avem mai multe decizii legate de supracontractare în cadrul schemelor de finanţare a întreprinderilor mici şi mijlocii, care se derulează în cadrul Programului Operaţional Regional pe măsura 2.1 şi 2.2, granturi pentru investiţii acordate companiilor pe diferite categorii de granturi – între 0 şi 200.000, între 200.000 de euro şi un milion de euro – şi, de asemenea, noul program de granturi în care e în dezbatere publică apelul de proiecte – este vorba de granturi între 2 şi 6 milioane de euro. Modalitatea de finanţare pe care am decis-o este supracontractarea în cadrul finanţărilor pe fonduri europene”, a spus Orban.

Amintim că la începutul lunii iulie, Comisia Europeană a aprobat o schemă în valoare de 4 miliarde de RON (aproximativ 800 milioane de euro) pentru a sprijini companiile din România afectate de pandemia de coronavirus.

Acesta este cea de-a doua schemă de ajutor de stat aprobată României de către Comisia Europeană, după ajutorul de 3,3 miliarde de euro aprobat în luna martie pentru susținerea IMM-urilor.

Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar privind ajutoarele de stat.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu atenționează că perpetuarea politizării marilor proiecte de infrastructură adâncește decalajul de dezvoltare dintre România și alte state din UE

Published

on

@ Corina Crețu/Facebook

Corina Crețu, fost comisar european pentru politica regională, actualmente eurodeputat, atenționează că perpetuarea politizării marilor proiecte de infrastructură adâncește decalajul de dezvoltare dintre România și alte state din UE și recomandă politicienilor români să se concentreze pe „recuperarea timpului pierdut” în procesul de modernizare a rețelelor de transport rutier și feroviar care ar ajuta „enorm economia”, potrivit unei postări pe Facebook.

La  cinci ani de când a semnat, la București, din partea Comisiei Europene, alături de prim-ministrul Victor Ponta, Programul Operaţional Infrastructură Mare, prin care României i-au fost alocate peste 10 miliarde de euro, fostul comisar european constată cu regret că „nu s-a făcut suficient”, în ciuda eforturilor depuse la Bruxelles în favoarea țării noastre pentru majorarea ratei de cofinanțare din partea UE:

„În 2018, văzând lentoarea cu care se mișcă proiectele și pentru a evita pierderea sumelor, am modificat Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM), alocând mai multe fonduri europene pentru proiecte de importanţă majoră pentru România, precum Magistrala 6 de metrou sau Autostrada Unirii, majorând totodată rata de cofinanţare europeană de la 75% la 85%. Încă de atunci am declarat că dezvoltarea unor reţele de transport rutier şi feroviar ar reprezenta impulsul pe care economia României îl așteaptă de aproape trei decenii. Dincolo de satisfacţia lansării acestui program şi de proiectele punctuale care s-au putut derula datorită POIM, aşa cum sunt tronsoanele din autostrada Lugoj-Deva, Centura Bucureștiului, modernizarea unor reţele de cale ferată sau lucrările de la metroul din Bucureşti, rămâne insatisfacţia că nu s-a făcut suficient”, explică fostul oficial european. 

Ca urmare, Corina Crețu atenționează că perpetuarea politizării marilor proiecte de infrastructură adâncește decalajul de dezvoltare dintre România și alte state din UE și recomandă politicienilor români să se concentreze pe „recuperarea timpului pierdut” în procesul de modernizare a rețelelor de transport rutier și feroviar care ar ajuta „enorm economia”.

„La capitolul infrastructură mare sunt încă foarte multe etape de recuperat faţă de ţările dezvoltate din Uniunea Europeană. Sunt aspecte asupra cărora am atras atenția de fiecare dată. Însă din păcate, există în continuare tentaţia acuzațiilor și a politizării, a scuzelor şi explicaţiilor facile, dar mai puţin determinarea de a recupera timpul pierdut. Politicienii, indiferent de partid, trebuie să înţeleagă faptul că românii au tot auzit scuze, acuze şi explicaţii. Nu asta le lipseşte românilor, ci o infrastructură cât mai dezvoltată, care va ajuta enorm şi economia. Aceasta ar fi una din reformele cu adevărat utile pentru România”, scrie Corina Crețu.

Continue Reading

PPE

Președintele CJ Harghita, Csaba Borboly, ales raportor al Comitetului European al Regiunilor privind Agenda pentru competențe în Europa

Published

on

© Csaba Borboly/Facebook

Președintele CJ Harghita, Csaba Borboly, a fost ales raportor al Comitetului European al Regiunilor (CoR) privind Agenda pentru competențe în Europa în vederea obținerii unei competitivități durabile, a echității sociale și a rezilienței, potrivit potrivit unui mesaj al Grupului PPE din această instituție.

Agenda pentru competențe în Europa stabilește obiective cantitative ambițioase în ceea ce privește perfecționarea competențelor (îmbunătățirea competențelor existente) și recalificarea (formarea de noi competențe) care trebuie realizate în următorii 5 ani. Cele 12 acțiuni ale sale se axează pe competențe pentru locuri de muncă prin crearea de parteneriate cu statele membre, cu întreprinderile și cu partenerii sociali în vederea cooperării pentru schimbare, oferind cetățenilor posibilitatea de învățare pe tot parcursul vieții și utilizând bugetul UE ca un catalizator pentru a debloca investițiile publice și private în competențele persoanelor.

Amintim că politicianul român a fost ales, în martie, coordonator PPE în Comisia pentru politici sociale, educație, ocuparea forței de muncă, cercetare și cultură (SEDEC) a CoR.

Prioritățile popularilor europeni în cadrul Comisiei SEDEC, pentru 2020, se concentrează pe provocările demografice, fenomenul de „brain drain” (migrația creierelor, n.r.), politici sociale, egalitate de gen și investiții în inovație.

Csaba Borboly  este un politician român de etnie maghiară, vicepreședinte al Consiliului Județean Harghita în perioada 2004-2008 și președintele Consiliului Județean Harghita din 2008 până în prezent.

Din 2012, este membru al Comitetului European al Regiunilor.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending